Decizia nr. 3551/2021 — ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal — recurs

Circumstanțele cauzei. Cererea de chemare în judecată. Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel Iași cu nr. x/2020, reclamantul A. a chemat în judecată pârâtele B. și C., apreciind că au dat o hotărâre ilegală și fără motivare, în data de 23.11.2020 în dosarul nr. x/2020, în camera de consiliu. În motivarea cererii reclamantul a arătat că nu a formulat cerere de reexaminare, iar pârâtele au încălcat prevederile C.R. prevăzute la art. 126 alin. (6) care precizează: Controlul judecătoresc al actelor administrative este garantat. Pârâtele au soluționat cererea sa printr-o încheiere nelegală, dată în camera de consiliu și fără citarea părților și prin încălcarea Legii nr. 554/2004, care la art. 14 alin. (2) precizează: Instanța soluționează cererea ... cu citarea părților. Acest articol mai prevede: Procedura prevăzută la art. 200 și 201 din Legea nr. 134/2010 privind C. proc. civ. nu este aplicabil. Pârâtele au încălcat și art. 28 al O.U.G. nr. 80/2013 conform căruia "Dacă legea nu prevede altfel, este scutită de la plata taxei judiciare de timbru orice cerere pentru exercitarea unei căi de atac, ordinare și extraordinare, împotriva hotărârii judecătorești prin care a fost soluționată o acțiune sau cerere scutită, potrivit legii, de taxă judiciară de timbru". Conform unei hotărâri a ICCJ publicată în Monitorul oficial se precizează: "este scutit de taxă judiciară petentul". A mai arătat reclamantul că potrivit art. 16 din O.U.G. nr. 80/2013: "În materia contenciosului administrativ, cererile introduse de cei vătămați în drepturile lor printr-un act administrativ sau prin refuzul nejustificat al unei autorități administrative de a le rezolva cererea referitoare la un drept recunoscut de lege se taxează după cum urmează: a) cererile pentru anularea actului sau, după caz, recunoașterea dreptului pretins, precum și pentru eliberarea … ". De asemenea, a invocat și prevederile art. 427 din Legea nr. 134/2010 potrivit cărora "Comunicarea se va face de îndată ce hotărârea a fost redactată și semnată în condițiile legii", iar exemplarul comunicat reclamantului nu este semnat. Potrivit art. 21 alin. (4) din Constituția României, jurisdicțiile speciale administrative sunt facultative și gratuite. Conform Legii nr. 554/2004, în materia contencios jurisdicția este gratuită, lui interzicându-i-se accesul la justiție. Legea nr. 554 la art. 17 prevede că judecarea cererilor adresate instanței se judecă în ședință publică (deci nu în camera de consiliu), nu i s-a comunicat întâmpinarea, care este obligatorie. În baza Constituției și Legii nr. 554/2004 a solicitat instanței ca pârâtele să-i plătească, în solidar, daune morale în valoare de 40.000 (patruzeci mii) RON. Pârâtele B. și C., legal citate, nu au depus întâmpinare.

Hotărârea primei instanțe. Prin sentința nr. 41 din data de 11.03.2021, Curtea de Apel Iași, secția contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței materiale a Curții de Apel Iași și în consecință a declinat, în favoarea Tribunalului Vaslui, competența de soluționare a cererii formulate de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâtele B. și C..

Cererea de recurs. Împotriva sentinței nr. 41 din data de 11.03.2021, pronunțată de Curtea de Apel Iași, secția contencios administrativ și fiscal a declarat recurs reclamantul A..

Apărările formulate în cauză. Intimatele-pârâte nu au formulat întâmpinări.

Procedura de soluționare a recursului. Cu privire la examinarea recursului în completul filtru În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs și de efectuare a comunicării actelor de procedură între părțile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 471 1 și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., cu aplicarea și a dispozițiilor O.U.G. nr. 80/2013. În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 471 1 și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., prin rezoluția din data de 12 aprilie 2021, s-a fixat termen de judecată pentru soluționarea cererilor de recurs la data de 09 iunie 2021, în ședință publică, cu citarea părților.

Soluția instanței de recurs. Examinând decizia atacată, în raport cu actele și lucrările dosarului, precum și cu dispozițiile legale incidente în cauză, Înalta Curte va respinge recursul, ca inadmisibil, pentru următoarele considerente: Potrivit dispozițiilor art. 248 alin. (1) și (2) din C. proc. civ., "(1) Instanța se va pronunța mai întâi asupra excepțiilor de procedură, precum și asupra celor de fond care fac inutilă, în tot sau în parte, administrarea de probe ori, după caz, cercetarea în fond a cauzei. (2) În cazul în care s-au invocat simultan mai multe excepții, instanța va determina ordinea de soluționare în funcție de efectele pe care acestea le produc." Astfel, recurentul-reclamant a învestit instanța de contencios administrativ cu o cerere prin care a solicitat acordarea de daune morale în raport de pretinsele acte procedurale întocmite de către pârâtele B. și C., în exercitarea funcției judiciare, cerere întemeiată pe dispozițiile Legii nr. 554/2004. Instanța de fond având în vedere dispozițiile art. 10 alin. (1) și (3) din Legea nr. 554/2004, precum și valoarea obiectului cererii deduse judecății a admis excepția necompetenței materiale a Curții de Apel Iași și a declinat competența de soluționare a cereii în favoarea Tribunalului Vaslui. Învestită cu soluționarea cererii de recurs, Înalta Curte va avea în vedere dispozițiile art. 132 alin. (3) C. proc. civ. potrivit cărora "Dacă instanța se declară necompetentă, hotărârea nu este supusă niciunei căi de atac, dosarul fiind trimis de îndată instanței judecătorești competente sau, după caz, altui organ cu activitate jurisdicțională competent." Potrivit art. 457 alin. (1) C. proc. civ.: "Hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta, indiferent de mențiunile din dispozitivul ei.", iar potrivit art. 129 din Constituția României: "Împotriva hotărârilor judecătorești părțile interesate și Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condițiile legii." Înalta Curte va avea în vedere că sfera hotărârilor supuse căii de atac a recursului este determinată, cu caracter general, de dispozițiile art. 483 C. proc. civ. Din cuprinsul textelor de lege menționate anterior rezultă că părțile pot uza doar de căile de atac prevăzute de lege, iar exercitarea unei căi de atac împotriva unei hotărâri judecătorești pentru care C. proc. civ. sau legea specială nu prevede o astfel de posibilitate, reprezintă un demers inadmisibil, indiferent de criticile învederate de partea care a formulat calea de atac. Pe cale de consecință, constatând că recursul este promovat împotriva unei hotărâri nesusceptibilă de a fi atacată cu recurs și, având în vedere că inadmisibilitățile se situează în categoria excepțiilor peremptorii, de fond, Înalta Curte va admite excepția inadmisibilității invocată din oficiu, cu consecința respingerii prezentului recurs dedus judecății, ca inadmisibil.

Temeiul de drept al soluției. În consecință, pentru considerentele arătate, în temeiul art. 457 alin. (1) și art. 483 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va admite excepția inadmisibilității invocată din oficiu și va respinge, ca inadmisibil, recursul declarat de recurentul A. împotriva sentinței nr. 41 din 11 martie 2021 pronunțate de Curtea de Apel Iași -contencios administrativ și fiscal. PENTRU ACESTE MOTIVE,