ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 17.11.2021

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5599/2021

HOTĂRÂRE
17.11.2021
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5599/2021 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2021)

Ședința publică din data de 17 noiembrie 2021

Asupra recursurilor de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1.1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamantul Patronatul Național al Viei și Vinului a chemat în judecată pârâții Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice - Direcția Generală Autoritatea de Management pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane și Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului - Organism Intermediar Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane, solicitând:

1.2. Hotărârea instanței de fond

Prin sentința civilă nr. 1738 din 17 mai 2019, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Muncii și Justiției Sociale și, în consecință, a respins cererea împotriva acestuia pentru lipsa calității procesuale pasive.

A admis cererea formulată de reclamantul Patronatul Național al Viei și Vinului, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Fondurilor Europene, Ministerul Fondurilor Europene prin Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Muncii și Justiției Sociale (fost Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale și Persoanelor Vârstnice), Ministerul Educației Naționale - Direcția Generală Organismul Intermediar Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane.

A anulat Decizia AMPOSDRU nr. 65/2.08.2013 și Procesul-verbal de constatare nr. x/4.06.2013.

A exonerat pe reclamantă de plata sumei de 498.174,73 RON.

A obligat pârâții, în solidar, la plata sumei de 8650 RON cheltuieli de judecată către reclamantă, din care 150 RON taxă judiciară de timbru, 2000 RON onorariu expert și 6500 RON onorariu avocat redus.

1.3. Căile de atac exercitate în cauză

1.3.1. Pârâtul Ministerul Fondurilor Europene a formulat recurs, întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 5, 6 și 8 C. proc. civ., solicitând admiterea recursului și casarea sentinței atacate, în sensul respingerii acțiunii în totalitate, ca neîntemeiată.

În esență, a apreciat că instanța de fond, în rejudecare a pronunțat o hotărâre nelegală din perspectiva dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 5 C. proc. civ., prin lipsa unei motivări pertinente a nelegalității Deciziei nr. 65/2013, care să răspundă cerințelor impuse de art. 425 alin. (1) C. proc. civ.

Totodată, a arătat că instanța de fond, substituindu-se autorității administrative, a procedat la analiza și a împrejurărilor de fapt și de drept reținute prin Procesul-verbal nr. x/04.06.2013 și, constatând nelegalitatea acestui titlu de creanță, a încălcat dispozițiile art. 46 și art. 51 din O.U.G. nr. 66/2011, ceea ce atrage motivul de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ.

În ceea ce privește aprecierile instanței de fond referitoare la caracterul eligibil al sumei de 498.174,73 RON, stabilită prin Procesul-verbal nr. x/04.06.2013, a arătat că prin anularea acestui titlu de creanță, cu consecința exonerării intimatului-reclamant de plata acestei sume, instanța de fond a pronunțat o hotărâre nelegală, cu încălcarea normelor de drept material, ceea ce atrage motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Or, potrivit art. 501 alin. (3) C. proc. civ., după casare, instanța de fond va judeca din nou, în limitele casării și ținând seama de toate motivele invocate înaintea instanței a cărei hotărâre a fost casată. Totodată, potrivit alin. (2) al aceluiași articol din C. proc. civ., când hotărârea a fost casată pentru încălcarea regulilor de procedură, judecata va începe de la actul anulat.

Cum prin decizia de casare, instanța de control judiciar a reținut incidența în cauză a dispozițiilor art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., care constituie o normă de procedura, rezultă că soluția ce urma a fi pronunțată în rejudecare, se impunea a fi motivată prin raportare atât la înscrisurile aflate inițial la dosar, cât și cele ulterior administrate, nefiind justificată, o extindere a probatoriului, prin efectuarea unor expertize în sensul solicitat de reclamant, și valorificarea exclusivă a opiniilor exprimate de cei doi experți, în detrimentul înscrisurilor administrate în cauză.

În final, a solicitat cenzurarea cheltuielilor de judecată acordate de instanța de fond în cuantum de 6.500 RON reprezentând onorariu avocat, în raport de dispozițiile art. 451 C. proc. civ.

1.3.2. Pârâta Direcția Organismul Intermediar pentru Programul Operațional Capital Uman - Ministerul Educației a declarat recurs, întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., solicitând admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a OI POCU-MEN în prezenta cauză, casarea sentinței atacate și exonerarea sa de obligația de restituire a sumelor menționate în hotărâre, inclusiv exonerarea de la plata cheltuielilor de judecată.

În principal, a solicitat admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a OI POCU-MEN, cu consecința respingerii acțiunii formulate în contradictoriu cu aceasta, considerând că simpla mențiune din cererea de chemare în judecată că Ministerul Educației Naționale - Direcția Generală Organismul Intermediar Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane este unul dintre pârâții, în contradictoriu cu care reclamantul a înțeles să se judece, nu conduce automat la a-i conferi și calitate procesuală, cât timp reclamantul nu a indicat, în concret, motivele de fapt și de drept, precum și dovezile pe care se sprijină cererea sa de chemare în judecată.

În esență, a arătat că actele administrative atacate în cauză nu au fost emise sau asumate de OI POCU-MEN, iar aceasta nici nu a fost parte în Contractul de finanțare aferent Proiectului x.

Mai mult, lipsa calității procesuale pasive rezidă în mod indubitabil din dispozițiile Acordului de Delegare de Funcții, încheiat între MMFPSPV - AMPOSDRU și MEN - OIPOSDRU (actual OI POCU MEN), în baza căruia pârâta este responsabilă doar cu gestionarea Axei prioritare 1 și a Axei Prioritare 2. Or, Proiectul x a fost implementat pe Axa Prioritară 3 care nu este în gestiunea sa.

Față de aspectele prezentate și actele normative invocate a apreciat că sentința atacată este viciată prin prisma eludării prevederilor de drept incidente în privința justificării calității procesuale pasive a sa și, în urma admiterii cereri de recurs și a rejudecării, în ceea ce o privește, a solicitat admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a OI POCU-MEN, cu consecința respingerii acțiunii ca fiind îndreptată împotriva unei persoane lipsite de calitate procesuală pasivă.

În continuare, recurenta-pârâtă Direcția Organismul Intermediar pentru Programul Operațional Capital Uman - Ministerul Educației, a considerat că prin pronunțarea hotărârii, în ceea ce o privește, instanța de fond a încălcat obligațiile privind motivarea sentinței, fiind astfel incident art. 488 alin. (1) pct. 6 din C. proc. civ. "Hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau (...) cuprinde (...) motive străine de natura cauzei".

Astfel, a arătat că prima instanță nu a luat în considerare niciunul dintre argumentele pe care le-a indicat în cuprinsul întâmpinării cu referire la excepția lipsei calității procesuale pasive, nefiind deloc analizate susținerile invocate privind lipsa calității procesuale pasive a OI POCU-MEN în Dosarul nr. x/2014.

Instanța de fond nu doar că nu a sesizat lipsa oricărei susțineri juridice a pretențiilor reclamantului față de OI POCU-MEN, dar a și validat raționamentul acestuia și a pronunțat în contradictoriu cu Direcția Organismul Intermediar pentru Programul Operațional Capital Uman - Ministerul Educației Naționale, prin încălcarea normelor de drept incidente prezentei spețe.

Chiar dacă instanța de fond și-a însușit raționamentul reclamantului, aceasta trebuia să indice, pentru respectarea cerințelor prevăzute de art. 425 alin. (1) C. proc. civ., motivele pentru care s-au admis, cât și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților.

1.4. Apărările formulate în cauză

În cauză intimatul-reclamant Patronatul Național al Viei și al Vinului, și intimatul-pârât Ministerul Muncii și Protecției Sociale, au formulat întâmpinări cu privire la cele două recursuri, în cuprinsul cărora nu au invocat excepții procesuale, solicitând respingerea acestora ca nefondate.

1.5. Procedura de soluționare a recursurilor

Prin rezoluție a fost fixat termen de judecată pentru soluționarea recursurilor în ședință publică, la data de 17 noiembrie 2021, cu citarea părților, fără a se mai parcurge procedura de filtrare a recursurilor, având în vedere Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 106 din 20 septembrie 2018, prin care s-a luat act de hotărârea Plenului judecătorilor secției de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție adoptată la data de 13 septembrie 2018, în sensul că procedura de filtrare a recursurilor, reglementată prin dispozițiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ și fiscal, precum și Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 109 din data de 20 septembrie 2018.

1.6. Alte aspecte procesuale

Asupra excepției tardivității recursului formulat de pârâtul Ministerul Fondurilor Europene, invocată din oficiu, instanța de control judiciar s-a pronunțat în ședință publică și a admis-o, apreciind că este întemeiată raportat la data comunicării sentinței atacate și data declarării recursului, astfel cum reiese din practicaua prezentei decizii.

Analizând actele și lucrările dosarului, precum și sentința recurată, în raport de motivul de casare invocat, Înalta Curte constată că recursul declarat de pârâta Direcția Organismul Intermediar Pentru Programul Operațional Capital Uman - Ministerul Educației Naționale este nefondat, pentru următoarele considerente:

2.1. Argumentele de fapt și de drept relevante

În ceea ce privește starea de fapt care a condus la situația litigioasă dintre părți, Înalta Curte reține că reclamantul Patronatul Național al Viei și al Vinului a implementat Proiectul x./G/35602-"Consolidarea patronatului și dezvoltarea capacității acestuia de a participa la procesul decizional", cod SMIS 9061 finanțat din fonduri structurale gestionate de pârâta AM POSDRU.

După implementarea proiectului, pârâta AM POSDRU a efectuat mai multe controale asupra reclamantului, fiind relevant în speța dedusă judecății, controlul care a avut ca obiect verificarea constatărilor din Anexa nr. 1 la Raportul de operațiuni nr. x/11.09.2012 întocmit de autoritatea de Audit, care s-a finalizat cu întocmirea Procesului-verbal nr. x din 04.06.2013, prin care s-au stabilit cheltuieli neeligibile și o creanță bugetară în sarcina reclamantului în valoare de 498.174,73 RON.

Împotriva acestui proces-verbal reclamantul a formulat contestație în temeiul dispozițiilor art. 46 alin. (1) din O.U.G. nr. 66/2011, soluționată cu respingerea acesteia prin Decizia AM POSDRU nr. 65 din 02.08.2013.

În acest context, reclamantul a investit instanța de contencios administrativ și fiscal, solicitând anularea Deciziei AM POSDRU nr. 65 din 02.08.2013 și a Procesului-verbal nr. x din 04.06.2013 de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare.

Prima instanță a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Muncii și Justiției Sociale și, în consecință, a respins cererea împotriva acestuia pentru lipsa calității procesuale pasive.

A admis cererea formulată de reclamantul Patronatul Național al Viei și Vinului, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Fondurilor Europene, Ministerul Fondurilor Europene prin Ministerul Finanțelor Publice, Ministerul Muncii și Justiției Sociale și Ministerul Educației Naționale - Direcția Generală Organismul Intermediar Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane.

A anulat Decizia AMPOSDRU nr. 65/02.08.2013 și Procesul-verbal de constatare nr. x/04.06.2013, a exonerat reclamantul de plata sumei de 498.174,73 RON și a obligat pârâții, în solidar, la plata sumei de 8650 RON cheltuieli de judecată către reclamant.

Prin recursul declarat, pârâta Direcția Organismul Intermediar pentru Programul Operațional Capital Uman - Ministerul Educației a adus critici de nelegalitate, întemeiate pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., arătând că prima instanță nu a analizat deloc susținerile invocate prin întâmpinare privind lipsa calității procesuale pasive a OI POCU-MEN în cauză; că nu a sesizat lipsa oricărei susțineri juridice a pretențiilor reclamantului față de OI POCU-MEN, că a validat raționamentul acestuia și a pronunțat hotărârea în contradictoriu cu Direcția Organismul Intermediar pentru Programul Operațional Capital Uman - Ministerul Educației Naționale, prin încălcarea normelor de drept incidente prezentei spețe și că, pentru respectarea cerințelor prevăzute de art. 425 alin. (1) C. proc. civ., chiar dacă instanța de fond și-a însușit raționamentul reclamantului, aceasta trebuia să indice, motivele pentru care s-au admis, cât și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților.

Pentru a răspunde în concret criticilor formulate, Înalta Curte constată că într-adevăr, prin întâmpinarea formulată în fața primei instanțe, pârâta Direcția Organismul Intermediar pentru Programul Operațional Capital Uman - Ministerul Educației Naționale a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a sa în prezenta cauză, iar instanța de fond nu s-a pronunțat asupra excepției, însă această omisiune nu este de natură să schimbe soluția care se va pronunța în recurs, întrucât excepția este neîntemeiată. Chiar dacă pârâta Direcția Organismul Intermediar pentru Programul Operațional Capital Uman - Ministerul Educației Naționale nu este emitentul actelor administrative atacate în cauză, care privesc un contract de finanțare încheiat în cadrul Programului Operațional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, organismele intermediare au atribuții delegate de la autoritatea de management pentru implementarea programului operațional aflat în gestiune, în baza dispozițiilor art. 31 din H.G. nr. 457/2008 și a Acordului de delegare de funcții privind responsabilitățile și atribuțiile părților în pregătirea implementării și în implementarea Programului Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013 în România, încheiat la data de 11.09.2008. Așadar, a avut loc o delegare de competență în ceea ce privește derularea proiectelor privind Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, delegare prin care OI POCU-MEN (fost OI POSDRU - MECT) a dobândit o capacitate administrativă proprie.

Nemulțumirea recurentei, valorificată în cadrul motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., rezultă din faptul că prima instanță ar fi validat raționamentul reclamantului, și că, pentru respectarea cerințelor prevăzute de art. 425 alin. (1) C. proc. civ., chiar dacă instanța de fond și-a însușit raționamentul reclamantului, aceasta trebuia să indice, motivele pentru care s-au admis, cât și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților.

Înalta Curte nu poate primi aceste critici care vizează, în esență, necercetarea fondului de către prima instanță.

Trebuie precizat mai întâi faptul că exigența motivării hotărârii judecătorești este o garanție a caracterului echitabil al procedurii și împotriva arbitrariului instanței, fiind reglementată de dispozițiile art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ.. Potrivit acestui text, hotărârea judecătorească va cuprinde, din acest punct de vedere, considerentele, în care se vor arăta obiectul cererii și susținerile pe scurt ale părților, expunerea situației de fapt reținută de instanță pe baza probelor administrate, motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază soluția, arătându-se atât motivele pentru care s-au admis, cât și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților.

Transpunând dispozițiile acestei norme în contextul criticilor formulate de recurentă, Înalta Curte apreciază că obligația instanței de fond de a motiva sentința pe care a pronunțat-o, privește, în esență, arătarea motivelor pentru care s-au admis, cât și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților, criterii legale pe care sentința recurată le îndeplinește. Motivarea hotărârii judecătorești nu reprezintă o chestiune de cantitate și nici nu obligă instanța să răspundă tuturor argumentelor de fapt și de drept ale părților, instanța putând să grupeze unele dintre acestea pe baza unui numitor comun și să le răspundă în cadrul unui singur considerent; totodată, este necesară analiza acelor motive și apărări care sunt esențiale pentru dezlegarea pricinii, care au aptitudinea de a demonstra analiza efectivă a cauzei, potrivit exigențelor Curții Europene a Drepturilor Omului.

Or, revenind la prezenta cauză, dacă argumentele și probele administrate de către reclamant au format convingerea instanței în sensul soluției adoptate și dacă judecătorul, trecând prin propriul "filtru" de analiză, a preluat în motivare parte din respectivele argumente, însușiindu-și raționamentul reclamantului, acest lucru nu poate echivala cu o necercetare a fondului cauzei. Hotărârea recurată cuprinde considerentele care au condus la admiterea cererii de chemare în judecată, respectiv motivele de fapt și de drept pentru care au fost primite pretențiile reclamantului în contradictoriu cu ambii pârâți.

Prin, urmare aceste susțineri nu sunt de natură să atragă incidența în cauză a motivului de casare prevăzut de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., hotărârea primei instanțe respectând exigențele impuse de dispozițiile art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ.

2.2. Temeiul legal al soluției instanței de recurs

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 din C. proc. civ., republicat, raportat la dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat de pârâta Direcția Organismul Intermediar pentru Programul Operațional Capital Uman - Ministerul Educației, ca nefondat.

Admite excepția tardivității recursului formulat de pârâtul Ministerul Fondurilor Europene, invocată din oficiu.

Respinge recursul formulat de pârâtul Ministerul Fondurilor Europene împotriva sentinței civile nr. 1738 din 17 mai 2019 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca fiind tardiv.

Respinge recursul formulat de pârâta Direcția Organismul Intermediar pentru Programul Operațional Capital Uman - Ministerul Educației împotriva sentinței civile nr. 1738 din 17 mai 2019 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 17 noiembrie 2021.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2023-05-04
0,98
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2337/2023
Ședința publică din data de 4 mai 2023 Asupra contestațiilor în anulare de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Obiectul acțiunii deduse judecății Prin cererea de chemare în judecată î
ÎCCJ 2016-12-09
0,97
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3511/2016
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Cererea de chemare în judecată Prin cererea formulată, reclamantul Patronatul Național al Viei și Vinului a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Minist
ÎCCJ 2021-02-18
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1003/2021
Ședința publică din data de 18 februarie 2021 Asupra cererii de revizuire de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Primul ciclu procesual 1.1 Prin cererea înregistrată pe rolul Curții d
ÎCCJ 2021-03-11
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1536/2021
Asupra recursului de față, din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I Cererea de chemare în judecată 1. Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a de contencios admi
ÎCCJ 2020-03-19
0,95
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1690/2020
Ședința publică din data de 19 martie 2020 Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Obiectul acțiunii deduse judecății Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Ape
Sursă