ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5201/2021

Obiectul acțiunii deduse judecății Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal la data de 02.02.2021, reclamanta A. S.R.L. a solicitat în contradictoriu cu pârâta Administrația Județeană a Finanțelor Publice Cluj, ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună suspendarea Deciziei de impunere xnr. 1000/10.12.2020 emisă în baza Raportului F-CJ nr. x/10.12.2020 și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.

Hotărârea primei instanțe Prin sentința civilă nr. 45 din 18 februarie 2021 pronunțate de Curtea de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal s-a admis acțiunea formulată de reclamanta A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâta Administrația Județeană a Finanțelor Publice Cluj și s-a dispus în baza art. 14 din Legea nr. 554/2004 suspendarea executării Deciziei de impunere xnr. 1000/10.12.2020 emisă în baza RIF xnr. 973/10.12.2020 până la pronunțarea instanței de fond asupra acțiunii în anulare.

Calea de atac exercitată în cauză Împotriva sentinței menționate la pct. 2 a formulat recurs pârâta criticând-o pentru motive de nelegalitate circumscrise cazului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., considerând că prima instanță a făcut o greșită aplicare a dispozițiilor art. 14 din Legea nr. 554/2004. S-a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței atacate și, în rejudecare, respingerea acțiunii ca neîntemeiate.

Apărările formulate în cauză Intimata - reclamantă a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea hotărârii primei instanțe. La data de 28.09.2021 intimata - reclamantă a depus la dosar copia deciziei de soluționare a contestației nr. 176/30 iunie 2021 și extras de pe portalul instanțelor privind soluția pronunțată de Curtea de Apel Cluj in dosarul nr. x in data de 22.09.2021, prin care s-a dispus suspendarea deciziei de impunere până la soluționarea definitivă a cauzei, invocând excepția lipsei de interes in susținerea recursului.

Soluția instanței de recurs În temeiul art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va analiza cu prioritate chestiunea de drept a subzistenței interesului în promovarea căii de atac, în raport cu aspectele puse în discuția părților și consemnate în practicaua prezentei decizii. Potrivit dispozițiilor art. 14 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, "În cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea, în condițiile art. 7, a autorității publice care a emis actul sau a autorității ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanței competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunțarea instanței de fond". Rezultă, din prevederile legale citate, că măsura suspendării executării unui act administrativ este limitată sub aspect temporal, putând fi dispusă, în temeiul art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, numai până la data pronunțării instanței de fond. În speță, obiectul cererii îl constituie suspendarea executării Deciziei de impunere xnr. 1000/10.12.2020 emisă în baza Raportului F-CJ nr. x/10.12.2020. Așa cum rezultă din extrasul de pe portalul instanțelor de judecată depus la dosar, prin încheierea de ședință din data de 22.09.2021 pronunțată in dosarul nr. x/2021 al Curții de Apel Cluj s-a dispus în temeiul art. 15 din Legea nr. 554/2004 suspendarea executării Deciziei de impunere nr. xnr. 1000/10.12.2020 emisă de A.J.F.P. Cluj până la soluționarea definitivă a cauzei. Or, conform dispozițiilor art. 32 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ., republicat, una din condițiile necesare pentru existența dreptului la acțiune este cea privind interesul de a promova acțiunea, condiție generală care vizează orice cerere formulată în justiție și care se impune a fi îndeplinită în cadrul oricărui proces civil, pe tot parcursul soluționării cauzei, atât la momentul introducerii cererii de chemare în judecată, cât și la momentul exercitării căilor de atac. În cauza de față, cererea a fost formulată în temeiul prevederilor art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, ale cărei efecte sunt limitate în timp, iar in condițiile in care instanța învestită cu fondul cauzei a dispus suspendarea deciziei de impunere, în temeiul art. 15 din Legea nr. 554/2004, până la pronunțarea definitivă a cauzei, interesul pentru exercitarea recursului împotriva sentinței prin care s-a soluționat cererea de suspendare a executării actului administrativ contestat nu mai este actual. Trebuie menționată distincția de regim juridic dintre cele două forme de suspendare a executării reglementate de legea contenciosului administrativ, respectiv suspendarea dispusă în temeiul art. 14 din Legea nr. 554/2004, care durează până la soluționarea fondului cauzei în primă instanță [art. 14 alin. (1)] și suspendarea dispusă în temeiul art. 15, care durează până la soluționarea definitivă a cauzei. În acest context, Înalta Curte constată că folosul practic pe care pârâtul îl urmărește prin exercitarea căii de atac, nu mai este actual.

Temeiul legal al soluției adoptate în recurs Pentru toate considerentele expuse, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte, va respinge recursul ca lipsit de interes.