ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5061/2021
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5061/2021 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2021)
Ședința publică din data de 27 octombrie 2021
Asupra conflictului negativ de competență de față,
Din examinarea lucrărilor din dosar a constatat următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
Cadrul procesual
Prin cererea înregistrată la data de 12 noiembrie 2020, pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 București, secția I civilă, sub nr. x/2020 (capăt de cerere disjuns din dosarul nr. x/2020), contestatorul Ministerul Educației și Cercetării a formulat contestație la executare, în contradictoriu cu intimata A., solicitând, în temeiul art. 906 alin. (5) C. proc. civ., înlăturarea penalității, având în vedere că Ministerul Educației și Cercetării și-a îndeplinit obligația stabilită prin sentința civilă nr. 4682 din 29 noiembrie 2017 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal încă din data de 15.11.2019.
Hotărârile care au generat conflictul negativ de competență
2.1. Hotărârea Judecătoriei Sectorului 1 București, secția I civilă
Prin sentința civilă nr. 10113 din 17 decembrie 2020, Judecătoria Sectorului 1 București a admis excepția necompetenței sale materiale, invocată din oficiu, și a declinat competența de soluționare a cauzei, având ca obiect "contestație la executare - înlăturare penalități", în favoarea Curții de Apel București, secția de contencios administrativ și fiscal.
Pentru a pronunța această soluție, instanța a reținut, în esență, că instanța de executare competentă să se pronunțe asupra unei contestații la executare având ca obiect înlăturarea penalității conform art. 24 din Legea nr. 554/2004, raportat la art. 906 alin. (5) C. proc. civ., este aceeași instanță care a aplicat penalitatea în procedura prevăzută de art. 24 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, respectiv instanța de contencios administrativ care a soluționat litigiul în fond, în speță, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, motiv pentru care, a declinat în favoarea acesteia competența de soluționare a capătului de cerere al contestației la executare vizând înlăturarea penalităților.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, la data de 23.03.2021, sub același număr de dosar.
2.2. Hotărârea Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal
Prin sentința civilă nr. 874 din 3 iunie 2021, Curtea de Apel București a admis excepția necompetenței sale materiale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 București, a constatat ivit conflictul negativ de competență și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru pronunțarea regulatorului de competență.
Pentru a pronunța această soluție, curtea de apel a reținut, în esență, că un capăt de cerere al unei contestații la executare de drept comun referitor la înlăturarea penalităților, formulată de debitor (autoritatea publică) nu se poate declina la instanța de contencios administrativ privită ca instanță de executare, în sensul art. 24 din Legea nr. 554/2004, pentru că singurele acțiuni permise în procedura specială a art. 24 din Legea nr. 554/2004 sunt cele ale creditorului: una de aplicare a amenzii respectiv a penalităților și alta de fixare a sumelor.
A mai reținut că nu se poate extrapola asupra termenului de "fixare a sumelor" în sensul că și un capăt de cerere de înlăturare a penalităților ar putea fi inclus aici, pentru că s-ar admite în primul rând o întoarcere în procedura specială de executare a Legii nr. 554/2004, în cadrul unei cereri a debitorului, întoarcere nepermisă de textul legii contenciosului administrativ.
II. Considerentele Înaltei Curți asupra conflictului negativ de competență.
Înalta Curte, constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 133 pct. 2 și art. 135 alin. (1) din C. proc. civ., urmează a pronunța regulatorul de competență în raport cu obiectul cauzei, precum și cu dispozițiile legale incidente.
Argumente de fapt și de drept relevante
Înalta Curte reține că, prin sentința civilă nr. 934/12.03.2019, pronunțată în dosarul nr. x/2018, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a admis, în parte, acțiunea întemeiată pe art. 24 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 și art. 906 C. proc. civ., formulată de reclamanta A. și alți reclamanți, în contradictoriu cu mai mulți pârâți, printre aceștia și pârâții Ministerul Educației Naționale și Ministerul Sănătății, a aplicat pârâților, conducători ai Ministerului Educației Naționale, respectiv Ministerului Sănătății câte o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de întârziere, a obligat pârâții Ministerul Educației Naționale și Ministerul Sănătății să plătească fiecare în favoarea fiecăruia dintre reclamanți o penalitate în valoare de 500 de RON, pe fiecare zi de întârziere până la executarea obligației cuprinse în titlul executoriu (constatând că aceștia nu și-au îndeplinit în termen obligația instituită în sarcina lor prin sentința civilă nr. 4682/29.11.2011 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, respectiv nu au elaborat Normele Metodologice la Legea nr. 229/2016) și a respins cererea, în rest, ca neîntemeiată.
Ulterior, titlul executoriu reprezentat de sentința civilă nr. 934/12.03.2019, pronunțată de Curtea de Apel București în dosarul nr. x/2018, a fost pus în executare de creditoarea A., formându-se dosarul de executare silită nr. x/2020.
Începerea procedurii execuționale a fost încuviințată prin încheierea din data de 27.07.2020, pronunțată de Judecătoria Sectorului 1 București în dosarul nr. x/2020 .
Așa cum rezultă cu prisosință din cuprinsul cererii, înregistrată pe rolul Judecătoriei Sectorului 1 București în cadrul dosarului nr. x/2020, această instanță a fost învestită cu soluționarea unei contestații la executare îndreptată de contestatorul Ministerul Educației și Cercetării împotriva somației din data de 18.09.2020 emisă de executorul judecătoresc, a titlului executoriu în baza căruia a fost emis acest act de executare, respectiv încheierea din 18.09.2020 prin care a fost stabilită suma definitivă ce i se datorează creditoarei A. de debitorul Ministerul Educației și Cercetării cu titlu de penalități de întârziere, calculate în baza titlului executoriu - sentința civilă nr. 934 din 12.03.2019, pronunțată de Curtea de Apel București (definitivă prin respingerea recursului), în dosarul de executare silită nr. x/2020 al Societății civile profesionale de executori judecătorești B., precum și împotriva încheierii din 27.07.2020, prin care a fost admisă cererea de încuviințare a executării silite .
Înalta Curte reține că pentru stabilirea competenței prezintă relevanță obiectul cererii care, în cauză, este contestație la executare, formulată în temeiul art. 711 - 719 C. proc. civ.
Motivele de nelegalitate invocate de contestator întemeiate pe caracterul special al procedurii de executare silită care trebuia urmată, în prezența unui titlu executoriu reprezentat de o hotărâre pronunțată de instanța de contencios administrativ (art. 24 din Legea nr. 554/2004), sunt aspecte care țin de fondul cauzei, dar nu afectează competența instanței de judecată chemată să se pronunțe cu privire la actele și formele de executare realizate de executorul judecătoresc în temeiul dreptului comun (C. proc. civ.).
Se observă că executarea silită a fost încuviințată prin încheierea Judecătoriei Sectorului 1 București, astfel încât, orice aspect referitor la legalitatea formelor de executare pornite în temeiul acestei încheieri revin aceleiași instanțe, chiar dacă partea contestatoare a invocat nulitatea încheierii de încuviințare a executării silite, acest argument fiind unul care ține de fondul cauzei, cum s-a arătat anterior.
Prin urmare, în raport de obiectul cauzei și de temeiul de drept invocat, Înalta Curte constată că, în speță, competența de soluționare a prezentei contestații la executare - înlăturare penalități, aparține Judecătoriei Sectorului 1 București, instanța inițial învestită.
Temeiul legal al soluției adoptate
Pentru aceste considerente, în condițiile art. 133 pct. 2, art. 135 alin. (1) și alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 București, secția civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantul Ministerul Educației și Cercetării și pe pârâta A., în favoarea Judecătoriei Sectorului 1 București, secția civilă.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 27 octombrie 2021.