ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4933/2021

Ședința publică din data de 22 octombrie 2021

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată la Curtea de Apel Iași, reclamantul A. a solicitat anularea parțială a Deciziei de nerambursare a cheltuielilor electorale nr. 813/29.11.2016, a Raportului de control din 02.11.2016 înregistrat sub nr. x/28.11.2016, anularea răspunsului formulat de intimată la plângerea prealabilă înregistrat sub nr. x/06.03.2017 și obligarea intimatei la rambursarea sumei de 41.697,50 RON reprezentând cheltuieli electorale în campania alegerilor locale din iunie 2016.

Totodată, a invocat și excepția de nelegalitate a art. 18 alin. (3) din Ghidul finanțării campaniei electorate aprobat prin Hotărârea Autorității Electorale Permanente nr. 19/2016 prin raportare la dispozițiile art. 42 alin. (5) din Legea nr. 334/2006 în privința foilor de vărsământ/ordinelor de plată, atunci când donațiile sunt făcute online.

La termenul de judecată din data de 18.09.2017, reclamantul a precizat că nu a invocat cu privire la art. 18 alin. (3) din Ghidul finanțării campaniei electorale la alegerile localee din anul 2016 aprobat prin Hotărârea nr. 19/2016 a Autorității Electorale Permanente, excepția de nelegalitate în sensul art. 4 din Legea nr. 554/2004, ci, în fapt, este vorba de o solicitare referitoare la interpretarea dispozițiilor art. 18 alin. (3) din Ghid raportat la dispozițiile legale.

Prin cererea depusă la data de 13.10.2017 la dosarul cauzei, a precizat reclamantul că a invocat excepția de nelegalitate a actului administrativ "nu în sens procedural, de acțiune incidentă în baza art. 4 din Legea nr. 554/2004, ci în sensul unei rezerve de interpretare".

Prin sentința nr. 15/2018 pronunțatî la data de 01 februarie 2018, Curtea de Apel Iași, secția contencios administrativ și fiscal a respins acțiunea precizată fomulată de reclamantul A. ca nefondată.

Împotriva hotărârii pronunțate de instanța de fond a formulat recurs reclamantul A. întemeiat pe motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 și pct. 8 din C. proc. civ., prin care a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței atacate cu trimitere spre rejudecare sau rejudecarea cauzei, și pe fond, admiterea cererii așa cum a fost formulată.

Cu privire la motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ. a arătat recurentul-reclamant că hotărârea cuprinde numai motive străine de natura cauzei, marginale, hotărârea nefiind motivată prin raportare la acțiune și la concluziile depuse.

Susține recurentul că motivele marginale față de obiectul dosarului, singurele care de altfel argumentează soluția, sunt:

- comisionul de 5% reținut de platforma B. nu poate fi asimilat comisioanelor bancare, instanța de fond nereținând caracterul accesoriu al comisionului în raport cu fondul litigiului, respectiv interpretarea greșită că donațiile ar proveni de la o asociație și nu de la persoane fizice;

- nu este respectat termenul de 48 de ore între data efectuării donației și data întocmirii declarației de indicare a sursei contribuției, nerespectare ce nu a fost invocată de Autoritatea Electorală Permanentă ca motiv pentru respingerea cererii

- pe declarația din 31.05.2016 apar menționate un număr de 17 persoane neatestați de formularele de evidență a donațiilor realizate de B., aspect de asemenea, neinvocat de Autoritatea Electorală Permanentă ca motiv pentru respingerea cererii

- inexistența corespondenței între cuantumul total al sumelor donate și cuantumul sumelor intrate în contul de campanie al reclamantului, ca urmare a sumelor plătite drept comisioane, considerent ce se susține că nu are relevanță în cauză nefiind invocat ca motiv pentru respingerea cererii.

Subliniază recurentul că instanța nu a inclus niciun considerent cu privire la facturarea și plata în cuantum de 2050,00 RON cenzurată de pârâta Autoritatea Electorală Permanentă, sumă achitată în mod corect, atestând în mod real serviciile prestate.

Cu referire la motivul de casare prevăzut de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. arată recurentul că instanța de fond a aplicat greșit dispozițiile referitoare la donațiile persoanelor fizice și la interdicția asociațiilor de a finanța campania electorală.

După prezentarea dispozițiilor legale a căror interpretare și aplicare se critică în prezenta cauză, și după o prezentare a modului de funcționare a B., susține recurentul că în mod nelegal instanța de fond a considerat că suma de 41.627,50 RON a fost donată de B., întrucât pentru fiecare donator platforma a generat Anexa 3 cerută de pârâtă cu toate informațiile personale ale donatorului și detaliile donației (sumă, dată, și ora la care a fost efectuată donația), iar serviciile au fost prestate de B. în baza contractului de prestări servicii din 13 aprilie 2016 încheiat cu recurentul A. și în care este specificat modul de funcționare al platformei.

Susține recurentul că documentele înaintate pârâtei Autoritatea Electorală Permanentă atestă faptul că această asociație a fost doar intermediarul donațiilor realizate de persoanele fizice și că donația nu a fost realizată din veniturile proprii ale asociației, iar destinația sumelor donate a fost, fără dubiu, finanțarea campaniei electorale a recurentului A. în calitate de candidat la funcția de consilier local al mun. Iași.

Arată recurentul că B. a pus la dispoziție doar platforma online pentru facilitatea accesului potențialilor donatori.

Mai susține recurentul că este justificată și excepția de nelegalitate a art. 18 alin. (3) din Ghid raportat la prevederile Legii nr. 334/2006 având în vedere că susținerea de la pct. 7 a AEP (colectarea prin intermediul platformelor online nu permite verificările necesare) sunt contrazise de însuți textul de lege - art. 18 alin. (3) din Ghid (pct. 10) care, în teza a II-a instituie și facilitatea primirii donațiilor prin intermediul platformelor online. Or, solicitările AEP de a se depune și în cazul donațiilor aceleași documente ca cele depuse pentru viramentele bancare care pretinde aceleași documente ca și în cazul viramentelor prin bancă, textul de lege este lipsit de orice finalitate.

Se susține că art. 18 trebuie interpretat ținându-se cont de prevederile Legii nr. 334/2006 în sensul că dovada îndeplinirii condițiilor se poate face prin orice înscris, nefiind necesară, de exemplu, depunerea extrasului de cont al donatarului în cazul donației prin intermediul platformei online, când administratorul certifică efectuarea plății din contul aparținând persoanei care a efectuat oferta de donație, identificată prin actul de identitate.

Susține recurentul că pentru finanțarea campaniilor electorale condițiile sunt clare: finanțarea trebuie făcută numai de către persoanele fizice și limitarea sumelor pe care persoanele fizice le pot dona.

Pentru dovedirea îndeplinirii acestor condiții, legea nu trebuie să instituie niște reguli disproporționate, imposibil de adus la îndeplinire și fără nicio legătură cu realitățile socio-economice. Recunoscând că donațiile online sunt legale, probele pentru astfel de donații trebuie adaptate domeniului, respectiv, raportat la ansamblul prevederilor legale pentru "validarea" donațiilor online sunt necesare doar probele care atestă donarea de către persoanele fizice și respectarea limitelor (extrasul de cont al persoanei juridice care administrează platforma referitor la operațiunea specifică - donații electorale, extrasul platformei online, actul de identitate, extrasul de cont al donatarului-candidat), în astfel de cazuri neexistând ordin de plată sau virament.

Arată recurentul că donațiile online nu pot fi primite decât prin intermediul unei entități specializate, autorizate, care să stabilească raporturi cu instituțiile bancare și să verifice/opereze datele personale ale donatorului, atestând identitatea persoanei titulară a contului din care se fac tranzacțiile.

Legea interzice finanțarea partidelor politice de către o asociație din fondurile proprii, iar interpretarea legii în sensul că este interzisă implicarea asociațiilor în campaniile electorale în orice modalitate, adaugă la lege. Asociația a fost doar un prestator se servicii, primind un comision asimilabil comisioanelor bancare, cheltuială electorală prevăzută de lege, ea punând la dispoziția candidatului un instrument legal platforma de donații online pentru ca persoanele fizice să-și poată exercita dreoturile socio-politice prin sume destinate susținerii campaniei electorale, donații făcute candidatului și nu asociației.

În concluzie, arată recurentul că B. este un terț față de donațiile propriu zise, încheiate în forma prevăzută de lege, în relațiile contractuale cu A., având dreptul și obligația să primească, să verifice și să accepte donațiile.

Intimata-pârâtă Autoritatea Electorală Permanentă a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat. În motivare, arătat în esență că legea nu prevede posibilitatea colectării donațiilor prin intermediul platformelor online.

De asemenea, a arătat că dispozițiile art. 33 din Legea nr. 334/2006 interzic finanțarea campaniilor electorale a unui partid politic, a unei alianțe politice, a unei alianțe electorale, a unei organizații a cetățenilor aparținând minorităților naționale și a unui candidat independent de către sindicate, culte religioase, asociații ori fundații de naționalitate română sau de altă naționalitate decât cea română.

Mai arată intimata că suma de 41.697,50 RON provine din donații colectate prin intermediul B. pentru care a fost reținut un comision de 5% astfel că nu există identitate între sumele efectiv donate și cele virate în contul de campanie.

II. Soluția instanței de recurs

Analizând actele și lucrările dosarului, precum și sentința recurată, în raport de motivul de casare invocat, Înalta Curte constată că recursul este nefondat.

Motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ. (hotărârea nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei) invocat de recurentul-reclamant este nefondat.

Potrivit art. 425 C. proc. civ.:

"(1) Hotărârea va cuprinde:

a) partea introductivă, în care se vor face mențiunile prevăzute la art. 233 alin. (1) și (2). Când dezbaterile au fost consemnate într-o încheiere de ședință, partea introductivă a hotărârii va cuprinde numai denumirea instanței, numărul dosarului, data, numele, prenumele și calitatea membrilor completului de judecată, numele și prenumele grefierului, numele și prenumele procurorului, dacă a participat la judecată, precum și mențiunea că celelalte date sunt arătate în încheiere;

b) considerentele, în care se vor arăta obiectul cererii și susținerile pe scurt ale părților, expunerea situației de fapt reținută de instanță pe baza probelor administrate, motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază soluția, arătându-se atât motivele pentru care s-au admis, cât și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților;

c) dispozitivul, în care se vor arăta numele, prenumele, codul numeric personal și domiciliul sau reședința părților ori, după caz, denumirea, sediul, codul unic de înregistrare sau codul de identificare fiscală, numărul de înmatriculare în registrul comerțului ori de înscriere în registrul persoanelor juridice și contul bancar, soluția dată tuturor cererilor deduse judecății și cuantumul cheltuielilor de judecată acordate".

Cu privire la acest aspect, Înalta Curte constată că obligația instanței de a-și motiva hotărârea adoptată, consacrată legislativ în dispozițiile art. 425 C. proc. civ., are în vedere stabilirea în considerentele hotărârii a situației de fapt expusă în detaliu, încadrarea în drept, examinarea argumentelor părților și punctul de vedere al instanței față de fiecare argument relevant, și, nu în ultimul rând raționamentul logico-juridic care a fundamentat soluția adoptată. Aceste cerințe legale sunt impuse de însăși esența înfăptuirii justiției, iar forța de convingere a unei hotărâri judecătorești rezidă din raționamentul logico-juridic clar explicitat și întemeiat pe considerente de drept.

Totodată, omisiunea primei instanțe de a oferi o motivare, în condițiile art. 425 din C. proc. civ., sub aspectele învederate mai sus, echivalează cu omisiunea de pronunțare asupra acțiunii, căci nu se poate stabili o asociere logică între dispozitiv și considerente, ca elemente componente esențiale și obligatorii ale hotărârii judecătorești.

Înalta Curte mai arată și că, în acord cu dispozițiile art. 22 alin. (2) din C. proc. civ., revine judecătorului de fond sarcina ca, în soluționarea cererii de chemare în judecată, să stabilească situația de fapt specifică procesului, iar în funcție de aceasta să aplice normele juridice incidente.

Or, instanța de fond a arătat în mod expres motivele pentru care a ajuns la soluția din sentința recurată; Înalta Curte apreciază că sentința recurată respectă dispozițiile art. 22 alin. (2) și art. 425 C. proc. civ.

Astfel, prima instanță a expus silogismul logico-juridic ce a stat la baza soluției pronunțate, fiind clare rațiunile avute în vedere de instanță. De altfel, așa cum s-a statuat în prg. 20 al Deciziei pronunțate în Cauza Gheorghe Mocuța împotriva României:

"În continuare, Curtea reiterează că, deși articolul 6 § 1 obligă instanțele să își motiveze hotărârile, acesta nu poate fi interpretat ca impunând un răspuns detaliat pentru fiecare argument (a se vedea Van de Hurk împotriva Țărilor de Jos, 19 aprilie 1994, pct. 61, seria x nr. x). De asemenea, Curtea nu are obligația de a examina dacă s-a răspuns în mod adecvat argumentelor. Instanțele trebuie să răspundă la argumentele esențiale ale părților, dar măsura în care se aplică această obligație poate varia în funcție de natura hotărârii și, prin urmare, trebuie apreciată în lumina circumstanțelor cauzei (a se vedea, alături de alte hotărâri, Hiro Balani împotriva Spaniei, 9 decembrie 1994, pct. 27, seria x nr. x-B)."

Aplicând cele statuate mai sus la prezenta cauză, Înalta Curte observă că prima instanță a pronunțat o hotărâre motivată, nu există motive străine de natura cauzei și nu există niciun element care indice caracterul arbitrar al modalității în care instanța a aplicat legislația relevantă pentru faptele cauzei.

Pe de altă parte, observă Înalta Curte că recurentul, în critica întemeiată pe acest temei de drept, invocă existența unor "motive marginale" față de obiectul dosarului acestea fiind singurele care argumentează soluția pronunțată.

O astfel de critică nu poate fi primită având în vedere conținutul normei art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ. care nu folosește termenul "motive marginale" ci motive străine de natura cauzei, recurentul neputând adăuga la norma juridică.

Trecând însă peste acest aspect, constată Înalta Curte că "motivele marginale" detaliate de recurent prin cererea de recurs nu pot fi incluse în categoria motivelor străine de natura cauzei, întrucât instanța de fond prin trimiterile făcute la nerespectarea termenului de 48 de ore între data efectuării donației și data întocmirii declarației de indicare a sursei contribuției, prin trimiterile făcute la declarația din 31.05.2016 în care apar menționate un număr de 17 persoane neatestați de formularele de evidență a donațiilor realizate de B. și la inexistența corespondenței între cuantumul total al sumelor donate și cuantumul sumelor intrate în contul de campanie al reclamantului, ca urmare a sumelor plătite drept comisioane, a demonstrat nerespectarea de către recurent a principiului legalității și transparenței veniturilor și cheltuielilor instituit de dispozițiile art. 1 alin. (2) lit. a)-c) din Legea nr. 334/2006 precum și nerespectarea dispozițiilor art. 28 alin. (4) din același act normativ .

Analizarea legalității actului administrativ atacat de către instanța de judecată nu se efectuează doar în raport de anumite dispoziții legale din cuprinsul actului normativ, ci și de respectarea principiilor instituite prin actul normativ în temeiul căruia a fost emis.

Ca urmare, motivul de casare prev. de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ. nu poate fi reținut.

Și motivul de recurs întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., constată Înalta Curte că este nefondat.

Criticile formulate vizează interpretarea și aplicarea eronată a dispozițiilor art. 18 alin. (3) din Hotărârea AEP nr. 19/2016 - Ghidul finanțării campaniei electorale, art. 16, art. 17, art. 18, art. 28 alin. (8), art. 42 alin. (5) și art. 48 din Legea nr. 334/2006, susținându-se, în esență, că au fost respectate dispozițiile legale incidente cauzei, respectiv au fost depuse înscrisuri pentru fiecare donație/donator în parte conform Anexei nr. 3; B. a fost doar intermediarul donațiilor realizate de către persoanele fizice; donația nu a fost realizată din veniturile proprii ale Asociației; dovada îndeplinirii condițiilor sunt prevăzute de art. 48 alin. (11) din Legea nr. 334/2006, iar pentru dovedire autoritățile nu trebuie să instituie reguli disproporționate; dacă se recunoaște că donațiile online sunt legale atunci și probele pentru astfel de donații trebuie adaptate domeniului; este justificată excepția de nelegalitate a art. 18 alin. (3) din Ghid.

Cu prioritate, Înalta Curte observă că prin recurs, deși nu se invocă în mod clar excepția de nelegalitate a dispozițiilor art. 18 alin. (3) din Ghid, se susține că aceasta este justificată atâta vreme cât norma instituie facilitatea primirii donațiilor prin intermediul platformelor online, iar prin interpretarea dată de către intimata-pârâtă care pretinde pentru dovedire aceleași documente ca cele pentru viramentele bancare, textul legal este lipsit de orice finalitate.

Acest aspect nu poate face analiza instanței de control judiciar, în condițiile în care, în fața instanței de fond, recurentul-reclamant a precizat, prin cererea depusă la dosarul cauzei data de 13.10.2017, că a invocat excepția de nelegalitate a actului administrativ "nu în sens procedural, de acțiune incidentă, în baza art. 4 din Legea nr. 554/2004, ci în sensul unei rezerve de interpretare", precizare în raport de care instanța de fond a arătat că nu se mai impune pronunțarea asupra inadmisibilității invocării excepției de nelegalitate cu privire la art. 18 alin. (3) din Ghid.

Judecarea recursului are în vedere exclusiv aspectele de nelegalitate ale hotărârii recurate, iar invocarea omisso medio a unor motive, neaduse spre analiza instanței de fond, nu este permisă.

Cu referire la celelalte critici ce vizează interpretarea și aplicarea eronată a dispozițiilor legale incidente cauzei, Înalta Curte constată că acestea sunt nefondate.

Controlul judiciar declanșat de recurentul-reclamant A. are ca obiect verificarea legalității Deciziei de nerambursare a cheltuielilor electorale nr. 813/29.11.2016, a Raportului de control din 02.11.2016 înregistrat sub nr. x/28.11.2016, anularea răspunsului formulat de intimata Autoritatea Electorală Permanentă la plângerea pealabilă înregistrat sub br. 2048/06.03.2017.

Prin Raportul de control din 02.11.2016 s-a constatat că suma de 41.627,50 RON a fost virată în contul de campanie electorală al candidatului A., sumă provenită din donații pentru campania electorală colectată de B., persoană juridică care pentru serviciul de colectare a perceput un comision de 5% din valoarea totală a contribuțiilor, contrar dispozițiilor art. 33 alin. (2) din Legea nr. 334/2006 care interzice finanțarea în orice mod a campaniei electorale a unui candidat independent de către asociații, precum și a dispozițiilor art. 2 alin. (1) lit. a) din H.G. nr. 10/2016 Norme metodologice de aplicare a Legii nr. 334/2006 prin aceea că a folosit altă sursă de finanțare, respectiv sume primite de la o persoană juridică - B. S-a mai constatat nerespectarea de către candidatul A. a dispozițiilor art. 18 alin. (1) din Hotărârea nr. 19/2016 a AEP de aprobare a Ghidului finanțării campaniei electorale la alegerile locale din anul 2016, prin faptul că nu a atașat documentele justificative care să consemneze valoarea sumelor de bani ce fac obiectul donațiilor, ci doar copii ale actelor de identitate ale donatorilor.

În baza acestui raport, a fost emisă Decizia de nerambursare nr. x/29.11.2016 a sumei de 41.697,50 RON reprezentând cheltuieli ce nu îndeplinesc condițiile legale de rambursare potrivit dispozițiilor art. 48 alin. (11) lit. b), si c) din Legea nr. 334/2006.

Prin acțiunea formulată, recurentul-reclamant a solicitat anularea Deciziei nr. 813/29.11.2016 de nerambursare a cheltuielilor electorale pentru suma de 41.697,50 RON și a Raportului de control anterior menționat.

Instanța de fond, prin sentința civilă nr. 15/2018 din 01 februarie 2018 a respins în totalitate acțiunea formulată reținând încălcarea atât a dispozițiilor art. 33 alin. (2) și art. 38 alin. (2) din Legea nr. 334/2006, cât și a dispozițiilor art. 18 alin. (3) din Hotărârea nr. 19/2016 a AEP de aprobare a Ghidului finanțării campaniei electorale la alegerile locale din anul 2016

Soluția primei instanțe este legală, fiind împărtășită de instanța de control judiciar, întrucât reflectă interpretarea și aplicarea corectă a prevederilor legale incidente cauzei în raport cu situația de fapt rezultată din probele administrate în cauză.

S-a susținut de către recurent împrejurarea că a folosit platforma G2, pentru a putea primi donații electorale în condiții legale cu ocazia alegerilor din 6 iunie 2016, sens în care arată că între B. și recurent a fost încheiat contractul de prestări servicii din data de 13 aprilie 2016 având ca obiect servicii de strângere de fonduri online de la persoanele fizice în vederea finanțării partidelor politice și a campaniilor electorale, conform căruia B. a încasat un comision de 5% din valoarea totală a contribuțiilor primite de candidat de la donatori, sumele obținute de B. urmând a fi virate conform indicației candidatului în contul personal al acestuia, cu titlu de contribuție electorală.

După cum susține recurentul prin cererea de recurs, B. a virat în contul bancar de campanie electorală sume, după cum urmează:

- 5170 RON - la data de 12.05.2016

- 13.157,50 RON - la data de 20.05.2016

- 2.526 RON - la data de 01.06.2016

- 6.652 RON - la data de 03.06.2016

- 14.122 RON - la data de 03.06.2016

Conform prevederilor art. 33 alin. (2) din Legea nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale " Se interzice finanțarea în orice mod a campaniei electorale a unui partid politic, a unei alianțe politice, a unei alianțe electorale, a unei organizații a cetățenilor aparținând minorităților naționale și a unui candidat independent de către sindicate, culte religioase, asociații ori fundații de naționalitate română sau de altă naționalitate decât cea română."

Potrivit dispozițiilor art. 28 alin. (3) și (8) din Legea nr. 334/2006:

"(3) Contribuțiile pentru campania electorală se depun sau se virează în conturile prevăzute la alin. (1) numai de către candidați sau de către mandatarul financiar, la împuternicirea acestora, începând cu data depunerii propunerilor de candidaturi.", "(8) Contribuțiile pentru campania electorală care pot fi depuse de către candidați sau mandatarul financiar pot proveni numai din donații primite de candidați de la persoane fizice, din venituri proprii sau din împrumuturi de la persoane fizice sau contractate cu instituții de credit.".

Totodată, potrivit art. 28 alin. (1), alin. (4) și alin. (5) din Normele Metodologice de aplicare a Legii nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale, aprobate prin Hotărârea de Guvern nr. 10/2016 " (1) Contribuțiile candidaților pentru campania electorală pot proveni exclusiv din următoarele surse: a) venituri proprii; b) donații primite de la persoane fizice; c) împrumuturi de la persoane fizice sau contractate cu instituții de credit; (4) Contribuțiile candidaților pentru campania electorală pot fi depuse sau virate de către candidați în conturile bancare deschise pentru campania electorală, după data rămânerii definitive a candidaturilor. (5) Contribuțiile candidaților pentru campania electorală pot fi depuse sau virate de către mandatarii financiari în conturile bancare deschise pentru campania electorală, pe baza împuternicirii scrise a candidaților, conform legii".

Dispozițiile art. 10 alin. (1)-(3) din H.G. nr. 10/2016 Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 334/2006 dispun:"(1) La acceptarea donațiilor, indiferent de modul și forma în care au fost făcute, partidele politice sunt obligate să verifice și să înregistreze identitatea donatorilor, potrivit prezentelor norme metodologice.

(2) În cazul donatorului persoană fizică, partidele politice sunt obligate să asigure verificarea și înregistrarea identității donatorului în formularul al cărui model este prevăzut în anexa nr. 3.

(3) În cazul donatorului persoană juridică, partidele politice sunt obligate să asigure verificarea și înregistrarea identității donatorului în formularul al cărui model este prevăzut în anexa nr. 4".

Instanța de control judiciar are în vedere și dispozițiile art. 18 din Ghidul finanțării campaniei electorale la alegerile locale din anul 2016, aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 19/2016, potrivit cărora "(1) Donațiile primite de candidați drept contribuții pentru campania electorală trebuie să fie însoțite de documente justificative. (2) Sunt documente justificative ale donațiilor primite de către candidați orice înscrisuri sub semnătură privată care consemnează valoarea sumelor de bani care fac obiectul acestora, precum și identitatea părților, însoțite de copiile actelor de identitate ale donatorilor. (3) În cazul donațiilor efectuate prin intermediul unui cont bancar sau prin intermediul sistemelor de plăți online se pot utiliza ca documente justificative înscrisuri de orice tip, inclusiv electronice, care fac dovada ofertei donației și a acceptării acesteia, însoțite de copii ale ordinelor de plată/foilor de vărsământ, de extrase bancare ale conturilor donatarilor, precum și de copiile actelor de identitate ale donatorilor."

Din interpretarea coroborată a acestor dispoziții legale, rezultă faptul că este interzisă finanțarea unei campanii electorale de către o asociație sau fundație, indiferent de modalitatea sub care se realizează această operațiune. Cu alte cuvinte, nu are importanță dacă finanțarea este rezultatul colectării de către o asociație sau fundație a donațiilor efectuate de persoanele fizice, sau dacă finanțarea vine din veniturile proprii ale asociației, ceea ce stabilește în mod expres norma juridică este interzicerea finanțării campaniei electorale de către asociații sau fundații.

Dispozițiile legale invocate interzic finanțarea în orice mod de către o asociatie a campaniei electorale a unui candidat independent, nu doar finanțările efectuate din veniturile proprii ale asociației.

Rațiunea instituirii acestei interdicții a avut la bază necesitatea garantării unei competiții echitabile între candidați dar și a asigurării legalității finanțării.

Analizând mecanismul în care au fost efectuate donațiile de către persoane fizice, detaliat prin cererea de recurs, Înalta Curte constată faptul că instanța de fond în mod corect a arătat că activitățile de operare cu sumele plătite de donatori erau realizate de C. S.R.L., societate care transfera banii donați într-un cont colector al B., după reținerea unor comisioane și a TVA-ului.

Ulterior, din contul B. sumele erau transferate într-un cont personal al reclamantului cu reținerea unui comision egal cu 5% din valoarea totală a contribuțiilor primite de candidat de la donatori. Ulterior, recurentul a transferat aceste sume din contul său în contul de campanie x deschis la D., prin ordin de plată bancar și cu întocmirea declarațiilor de proveniență a contribuției.

În condițiile în care sumele de bani donate nu erau virate prin intermediul platformei online direct în contul bancar propriu al candidatului, ci acestea erau operate inițial de C. S.R.L., societate care transfera banii donați într-un cont colector al B., iar ulterior sumele erau transferate într-un cont al recurentului, după reținerea unor comisioane neprecizate și a TVA-ului, nu se poate reține faptul că B. nu a contribuit la finanțarea campaniei electorale a recurentului, astfel cum acesta a susținut.

Prin serviciile prestate, B. a facilitat colectarea unor donații oferite recurentului de către diferite persoane fizice, deși dispozițiile legale incidente nu reglementează acest sistem de colectare a fondurilor campaniilor electorale.

Pe de altă parte, instanța de control judiciar nu poate reține argumentul conform căreia B. a fost un simplu prestator de servicii, un intermediar, care a pus la dispoziția acestuia o platformă online de colectare a donațiilor, în condițiile în care sumele donate intrau inițial într-un cont colector al Asociației, iar între sumele donate de către persoanele fizice și sumele virate în contul de campanie nu a existat o corespondență, fiind astfel încălcat principiul transparenței finanțării.

Mai mult, nu rezultă faptul că suma de 41.627,50 RON depusă în contul de campanie a fost colectată cu respectarea mecanismului prevăzut de lege, în condițiile în care nu a fost depusă dovada acceptării acestor donații, în forma prevăzută de Ghidul finanțării campaniei electorale la alegerile locale din anul 2016, respectiv prin prezentarea copiilor ordinelor de plată sau a foilor de vărsământ și a extrasului bancar.

În modalitatea prezentată de recurent, nu se asigură stabilirea unei identității între suma donată și suma transferată. Dispozițiile art. 18 alin. (3) din Hotărârea nr. 19/2016 a Autorității Electorale Permanente recunosc ca sursă de finanțare a cheltuielilor de campanie donațiile directe efectuate online, dar nu și cele efectuate prin terți intermediari, cum este platforma online gestionată de B.

Niciunde în cuprinsul Legii nr. 334/20016, a H.G. nr. 10/2016 sau a Horărârii nr. 19/2016 a Autorității Electorale Permanente nu se face vorbire despre posibilitatea colectării donațiilor de la persoanele fizice prin platforme online. În atare situație, prin susținerea din cererea de recurs conform căreia legea recunoaște donațiile online se face o confuzie de către recurent între efectuarea donațiilor prin sistemul online și cele efectuate prin intermediul platformelor online. Ceea ce legea recunoaște este efectuarea donațiilor prin intermediul sistemelor de plăți online - art. 18 din Ghidul finanțării campaniei electorale la alegerile locale din anul 2016, aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 19/2016.

În raport de aceste considerente, și susținerile recurentului conform cărora probele pentru astfel de donații trebuie adaptate domeniului respectiv raportat la ansamblul prevederilor legale pentru "validarea" donațiilor online sunt necesare doar probele care atestă donarea de către persoanele fizice și respectarea limitelor (extrasul de cont al persoanei juridice care administrează platforma referitor la operațiunea specifică - donații electorale, extrasul platformei online, actul de identitate, extrasul de cont al donatarului-candidat), în astfel de cazuri neexistând ordin de plată sau virament nu pot fi primite.

Dovada donațiilor efectuate prin intermediul sistemelor de plăți online trebuie cirscumscrisă dispozițiilor art. 18 alin. (3) din Ghidul finanțării campaniei electorale la alegerile locale din anul 2016, aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 19/2016 care instituie obligația utilizării ca documente justificative "înscrisuri de orice tip, inclusiv electronice, care fac dovada ofertei donației și a acceptării acesteia, însoțite de copii ale ordinelor de plată/foilor de vărsământ, de extrase bancare ale conturilor donatarilor, precum și de copiile actelor de identitate ale donatorilor."

Mai mult, observă Înalta Curte că în raport de dispozițiile art. 28 alin. (6) din Legea nr. 334/2006 "Contribuțiile pentru campania electorală se depun sau se virează în conturile prevăzute la alin. (2)-(4) numai de către candidați, partide politice sau de către mandatarii financiari ai acestora", normă juridică interpretată corect de judecătorului fondului care a reținut că în ce privește problematica modului de plată a contribuțiilor pentru finanțarea campaniei electorale legea consacră în mod expres și limitativ obligativitatea depunerii sau virării contribuțiilor proprii sau primite de către candidat în conturile deschise pentru finanțarea campaniei electorale fie nemijlocit de candidat, fie de mandatarul financiar.

Recurentul-reclamant nu a făcut dovada că donațiile primite prin intermediar au fost depuse în contul de campanie în cuantumul real, întreg al valorii donațiilor. Împrejurarea că pentru fiecare donator platforma a generat Anexa 3 cerută de Autoritatea Electorală Permanentă, cu toate informațiile personale ale donatorului și detaliile donației (suma, data și ora la care a fost efectuată), înscrisuri ce au fost depuse de B., nu acoperă neîndeplinirea celorlalte condiții cerute de lege, și nu este suficientă pentru a putea cere rambursarea cheltuielilor electorale, cu excluderea celorlalte condiții impuse de Legea nr. 334/2004, H.G. nr. 10/2016 și Ghidul finanțării campaniei electorale la alegerile locale din anul 2016, aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 19/2016.

Contribuțiile folosite în campania electorală au fost virate de către B., în baza unui contract, care are ca obiect servicii de strângere de fonduri online, dar pentru care este perceput comision de 5% din valoarea totală a contribuțiilor, prevederi contractuale prin care sunt încălcate dispozițiile art. 28 alin. (11) din Legea nr. 334/2006.

În concret, nu este depusă în contul bancar declarat în conformitate cu art. 28 alin. (2) din Legea nr. 334/2006 întreaga sumă primită din donații, ci contribuțiile din care se scade acest comision. Pe de altă parte, cuantumul efectiv și real al donațiilor nu trebuie să fie afectat de nicio altă cheltuială sau diminuat în vreun fel prin reținerea unor comisioane. Atât Legea nr. 334/2006 cât și H.G. nr. 10/2016 impune ca suma efectiv donată să se regăsească în contul de campanie al candidatului virată doar de către acesta sau de către mandatarul financiar.

Or, legea nu permite această comisionare a donației, comisionul de 5% din sumele colectate donate către recurent nu poate fi asimilat comisioanelor bancare, prevăzute de art. 38 alin. (2) lit. g) din Legea nr. 334/2006, nici vreuneia din celelalte tipuri de cheltuieli electorale prevăzute de art. 38 alin. (2) Legea nr. 334/2006.

De asemenea, și susținerile din cererea de recurs conform cărora donațiile nu pot fi primite decât prin intermediul unei entități specializate, autorizate, care să stabilească raporturi cu instituțiile bancare și să verifice/opereze datele personale ale donatorului, atestând identitatea persoanei titulară a contului din care se fac tranzacțiile sunt nefondate în raport de dispozițiile art. 18 alin. (3) din Ghidul finanțării campaniei electorale la alegerile locale din anul 2016, aprobat prin Hotărârea de Guvern nr. 19/2016, normă juridică care instituie efectuarea donațiilor doar prin sistemul plăților online, nu și prin intermediul unei entități specializate.

În raport de aceste considerente, constată Înalta Curte că toate criticile formulate sunt nefondate, judecătorul fondului apreciind în mod corect și legal starea de fapt dedusă judecății, hotărârea pronunțată nefiind susceptibilă de criticile formulate, dimpotrivă, aceasta a fost dată cu aplicarea corectă a dispozițiilor legale aplicabile cauzei, după cercetarea atentă a fondului și a probatoriilor administrate.

Prin urmare, instanța constată că susținerile și criticile recurentei sunt neîntemeiate și nu pot fi primite, iar instanța de fond a pronunțat o hotărâre legală.

Pentru considerentele expuse, nefiind incidente motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, în temeiul dispozițiilor art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 și art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de recurentul-reclamant A. împotriva sentinței civile nr. 15/2018 din 01 februarie 2018 pronunțată de Curtea de Apel Iași, secția contencios administrativ și fiscal ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 22 octombrie 2021.