ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4875/2021
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4875/2021 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2021)
Ședința publică din data de 21 octombrie 2021
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Cererea de chemare în judecată
Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Iași, secția de contencios administrativ și fiscal, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Integritate, anularea Raportului de evaluare nr. x/27.03.2019 prin care s-a constatat că ar fi încălcat regimul juridic al incompatibilităților, întrucât, în perioada 05.05.2016-06.06.2016, pe durata desfășurării campaniei electorale pentru alegerile locale organizate la 05.06.2016 pentru funcția de primar, a avut raportul de serviciu suspendat din funcția publică de conducere (de secretar al Comunei Lunca Banului, județul Vaslui), încălcând astfel dispozițiile art. 34 alin. (3) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici.
Soluția primei instanțe
Prin sentința nr. 129 din 22 octombrie 2019, Curtea a respins cererea formulată de reclamantă, ca nefondată.
Cererea de recurs
Împotriva acestei hotărâri, reclamanta A. a formulat recurs, întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând casarea sentinței recurate și, rejudecând, admiterea acțiunii, în sensul anulării Raportului de evaluare nr. x/27.03.2019 emis de Agenția Națională de Integritate.
A apreciat recurenta-reclamantă că instanța a interpretat eronat dispozițiile art. 34 alin. (3) din Legea nr. 188/1999, nereușind să facă distincția dintre funcțiile de autoritate publică și cele de demnitate publică.
Alin.(3) al art. 34 din Legea nr. 188/1999 reglementează necesitatea încetării raportului de serviciu pentru acei înalți funcționari publici și funcționari publici de conducere care candidează pentru funcții de demnitate publică și nu pentru o funcție de autoritate publică, așa cum este funcția eligibilă a primarului, pentru care a candidat. Astfel, nu îi este aplicabil acest text de lege, ci cel prevăzut de art. 97 alin. (1) și (2) lit. a) din Legea nr. 161/2003, care îi permitea participarea la procesul electoral pe fondul suspendării și nu încetării raportului de serviciu.
A mai arătat că suspendarea raportului de serviciu a fost recomandată de către reprezentanții Instituției Prefectului Județului Vaslui și ai Agenției Naționale a Funcționarilor Publici, iar Instituția Prefectului Județului Vaslui avea obligația de a-i recomanda revocarea Dispoziției nr. 18/08.04.2016, atrăgând atenția că actul administrativ o plasează în sfera cazului de incompatibilitate reglementat de art. 34 alin. (3) din Legea nr. 188/1999.
Astfel, consideră că nu se face vinovată de încălcarea dispozițiilor legale privind regimul incompatibilităților. Nu a invocat un caz de necunoaștere a legii, ci a arătat că Dispoziția nr. 18/08.04.2016 emisă de Primarul Comunei Lunca Banului a primit avizul de legalitate, nefiind solicitată revocarea în cadrul controlului de legalitate exercitat de către Instituția Prefectului Județului Vaslui.
Apărările formulate
Intimata-pârâtă Agenția Națională de Integritate nu a formulat întâmpinare, însă a depus concluzii scrise, prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.
Considerentele Înaltei Curți asupra recursului
Examinând sentința atacată prin prisma criticilor formulate de recurent, Înalta Curte constată că recursul este nefondat, neputându-se reține incidența motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.
5.1. Instanța de control judiciar, fără a relua considerentele primei instanțe, pe care le validează, apreciindu-le a fi corecte, constată că recurenta-reclamantă susține, în esență, că instanța a interpretat eronat dispozițiile art. 34 alin. (3) din Legea nr. 188/1999, pentru că a candidat la o funcție de demnitate publică, și nu pentru o funcție de autoritate publică, cum este funcția eligibilă a primarului. Mai apreciază recurenta, că nu i-ar fi aplicabil acest text de lege, ci dispozițiile art. 97 alin. (1) și (2) lit. a) din Legea nr. 161/2003.
Înalta Curte reține că funcția de primar este o funcție de demnitate publică, după cum reiese din dispozițiile art. 30 alin. (1) teza finală din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, în vigoare în perioada de referință, 05.05.2016-06.06.2016.
De asemenea, funcția de primar este enumerată și la Cap. IV-Funcții de demnitate publică lit. C)-Funcții de demnitate publică alese din cadrul organelor autorității publice locale din Legea cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, în vigoare în perioada de referință.
Deci, în cauză, din punctul de vedere al dispozițiilor legale incidente, nu pot fi primite criticile recurentei-reclamante, în sensul că ar fi candidat pentru o funcție de autoritate publică, și nu una de demnitate publică.
În ceea ce privește aplicabilitatea art. 97 alin. (1) și (2) lit. a) din Legea nr. 161/2003, referitoare la funcționarii publici, Înalta Curte constată că în mod legal prima instanță a apreciat în sensul că dispozițiile art. 34 alin. (3) din Legea nr. 188/1999 au caracter de normă specială aplicabilă situației reclamantei, dat fiind calitatea sa de funcționar public cu funcție de conducere.
Potrivit art. 116 alin. (1) din Legea nr. 215/2001 a administrației publice locale, în vigoare în perioada de referință, "(1) Fiecare unitate administrativ-teritorială și subdiviziune administrativ-teritorială a municipiilor are un secretar salarizat din bugetul local. Secretarul comunei, orașului, municipiului, județului și al subdiviziunii administrativ-teritoriale a municipiilor este funcționar public de conducere, cu studii superioare juridice sau administrative. Secretarul se bucură de stabilitate în funcție.".
Legiuitorul a reglementat distinct situația funcționarilor publici și a funcționarilor publici cu funcție de conducere, care pot candida numai după încetarea raporturilor de serviciu.
În cazul recurentei-reclamante, suspendarea la cerere a raportului de serviciu prin Dispoziția nr. 18/18.04.2016 a Primarului Comunei Lunca Banului nu reprezintă o încetare a acestui fapt de natură a înlătura situația de incompatibilitate reținută în raportul de evaluare.
Art. 34 alin. (3) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici dispune că "Înalții funcționari publici și funcționarii publici de conducere pot candida pentru funcții de demnitate publică numai dupa încetarea, în condițiile legii a raporturilor de serviciu".
Astfel, contrar celor susținute de către recurentă, îi sunt aplicabile prevederile art. 34 alin. (3) din Legea nr. 188/1999 întrucât deținea o funcție publică de conducere, secretar al Comunei Lunca Banului, județul Vaslui, având obligația de a înceta raporturile de serviciu pentru a candida la funcția de primar.
Restul alegațiilor recurentei, referitoare la avizul pe care l-ar fi obținut Dispoziția nr. 18/08.04.2016 emisă de Primarul Comunei Lunca Banului în cadrul controlului exercitat de Instituția Prefectului Județului Vaslui, nu prezintă nicio relevanță asupra legalității actului administrativ ce face obiectul acțiunii, Raportul de evaluare nr. x/27.03.2019 emis de intimata-pârâtă Agenția Națională de Integritate, care în mod corect a fost menținut de prima instanță.
5.2. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs
Pentru considerentele arătate, sentința recurată fiind dată cu interpretarea și aplicarea corectă a normelor de drept material incidente, Înalta Curte, în temeiul art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 și art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul formulat de recurenta-reclamantă A. împotriva sentinței nr. 129 din 22 octombrie 2019 a Curții de Apel Iași, secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunțată astăzi, 21 octombrie 2021, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.