ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4862/2021

Ședința publică din data de 21 octombrie 2021

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, la data de 13.09.2019, reclamanta Casa Națională de Pensii Publice a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice-Direcția Generală Programe Europene Capacitatea Administrativă, anularea Deciziei nr. 245/21.06.2019 privind soluționarea contestației formulate de reclamantă și a Notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr. x/10.04.2019 emise de pârât și, pe cale de consecință, anularea măsurii de a aplica o corecție financiară de 5% din valoarea contractului nr. x/26.01.2012 și restituirea sumei de 743.350,82 RON, contravaloarea corecției financiare de 5% aplicate.

Prin sentința nr. 889 din 3 decembrie 2019, Curtea a respins contestația reclamantei. Totodată, a dispus restituirea taxei judiciare de timbru în cuantum de 100 RON, achitată de reclamantă, ca urmare a admiterii cererii de reexaminare taxă de timbru prin încheierea din 25 septembrie 2019 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal în Dosarul nr. x/2019.

Împotriva acestei sentințe, în condițiile art. 483 C. proc. civ., reclamanta Casa Națională de Pensii Publice a formulat recurs, în temeiul art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ., solicitând casarea hotărârii recurate, prin care s-a menținut măsura aplicării unei corecții financiare de 5% din valoarea Contractului nr. x/26.01.2012 stabilită prin Nota de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr. x/10.04.2019 și anularea Deciziei nr. 245/21.06.2019.

A susținut recurenta-reclamantă că instanța a interpretat excesiv dispozițiile legale aplicabile, prin raportare la situația de fapt și de drept incidentă.

Prin Nota de constatare echipa de control a reținut că autoritatea contractantă a impus o cerință de calificare și selecție restrictivă, pe care a corectat-o în urma unei solicitări de clarificare a unui potențial ofertant printr-un anunț de tip erată, încălcând dispozițiile prevăzute de art. 33 alin. (1) din H.G. nr. 925/2006 și principiul transparenței stipulat de art. 2 alin. (2) lit. b) din O.U.G. nr. 34/2006, cu modificările și completările ulterioare. Echipa de control a invocat și încălcarea legislației privind achizițiile publice și, pe cale de consecință, abatarea de la legalitate, regularitate și conformitate, identificând o neregulă în conformitate cu art. 70 alin. (1) lit. b) și art. 98 alin. (1) din Regulamentul Comisiei (CE) nr. 1083/2006, art. 13 alin. (2) și art. 27 lit. a) și b) din Regulamentul Comisiei (CE) nr. 1828/2006, transpusă în legislația națională specifică la art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011.

Instanța a apreciat că modalitatea de publicare a eratei, respectiv modificarea termenului limită pentru primirea ofertelor, ar fi fost efectuată cu încălcarea dispozițiilor legale în domeniul achizițiilor publice.

Însă, legiuitorul stabilește explicit prin dispozițiile art. 78 alin. (2) și (3) din O.U.G. nr. 34/2006 faptul că autoritatea contractantă are obligația de a transmite răspunsurile de clarificare formulate tuturor operatorilor interesați de participarea la procedura de atribuire. Or, și-a îndeplinit această obligație, prin publicarea eratei, respectând dispozițiile art. 33 alin. (1) din H.G. nr. 925/2006 și ale art. 2 alin. (2) lit. b) din O.U.G. nr. 34/2006, permițând oricărui operator economic cu adevărat interesat să acceseze direct și nerestricționat răspunsurile prin care au fost modificate criteriile de calificare.

Argumentul instanței potrivit căruia modificarea termenului limită pentru primirea ofertelor ar fi condus la restricționarea accesului operatorilor economici la procedura de atribuire pentru că nu ar fi respectat principiul transparenței nu poate fi primit.

Referitor la termenul limită pentru primirea ofertelor, care, în fapt, reprezintă "neregula" constatată de echipa de control, a precizat recurenta-reclamantă că, la data de 21.09.2011, a fost înregistrată la CNPP solicitarea de clarificări formulată de S.C. A. S.R.L., sub nr. x/21.09.2011. La data de 22.09.2011, ora 14:33, a fost transmis, spre publicare, răspunsul CNPP nr. x/22.09.2011 sub forma eratei nr. 23920/22.09.2011. Termenul limită pentru depunerea ofertelor era 26.09.2011, astfel că termenul de 3 zile impus de dispozițiile legale a fost respectat.

Solicitarea de clarificări a parcurs întregul circuit al documentelor specific unei instituții publice, procesul de soluționare a acesteia fiind unul de durată, răspunsul fiind înaintat Autorității Naționale pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice-ANRMAP în vederea validării și publicării în Sistemul Electornic de Achiziții Publice-SEAP și Jurnalul Oficial al Uniunii Europene-JOUE.

Astfel, în calitate de autoritate contractantă, și-a îndeplinit obligația de a transmite în termen documentația către ANRMAP, la 22.09.2011, ora 14:33, raportat la termenul de 3 zile până la data termenului pentru depunerea ofertelor, 26.09.2011. Documentația a fost validată la data de 22.09.2011, ora 15:20, intrând în procesul automat de publicare în SEAP și JOUE.

În acest context, corecția financiară este nejustificată, raportat atât la faptul că a respectat termenul impus de dispozițiile legale, cât și la faptul că publicarea, la data de 23.09.211, se datorează unei proceduri de lucru a unui terț, respectiv SEAP.

Mai mult, prin publicarea eratei, termenul de depunere a ofertelor a fost prelungit până la data de 30.09.2011, aspect reținut și de echipa de control a Autorității de management care a constatat că transmiterea spre publicare a răspunsului a fost realizată cu 7 zile înainte de termenul de depunere a ofertelor, cu respectarea prevederilor art. 79 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006.

Astfel, raționamentele echipei de control și cele reținute de prima instanță sunt pur teoretice, fără o aplicabilitate în practică, condiții în care aplicarea unei corecții financiare pentru un aspect exclusiv formal și de mică însemnătate în raport cu realitatea practică încalcă principiul proporționalității stabilit de O.U.G. nr. 66/2011.

În situația de față, nu a fost produs niciun efect negativ prin modificarea termenului limită pentru depunerea ofertelor, respectiv nu a avut cum să restricționeze concurența în cadrul procedurii, în condițiile în care toate informațiile au fost publicate transparent. Dispozițiile art. 6 alin. (3

3

) din O.U.G. nr. 66/2011 prevăd că pentru abaterile de la aplicarea prevederilor privind procedurile de achiziție de natură pur formală, care nu au niciun potențial impact financiar, nu se aplică reduceri procentuale, în același sens fiind și dispozițiile art. 27 alin. (3) din O.U.G. nr. 66/2011.

Fapta pentru care se consideră aplicabilă sancțiunea corecției financiare nu este identificată în concret, pentru că potențiala restricționare a concurenței nu există.

Autoritatea de control nu a justificat în ce măsură corecția aplicată este adecvată, necesară și corespunzătoare scopului urmărit, ținând seama de natura neregulii imputat și de impactul financiar al acesteia asupra proiectului/programului respectiv.

Astfel, temeiul juridic în baza căruia a fost aplicată corecția financiară nu există, fiind respectată legislația în domeniul achizițiilor publice, și nu există niciun prejudiciu sau un impact financiar, neputându-se vorbi despre o neregulă, în sensul art. 2 alin. (1) lit. a) din O.U.G. nr. 66/2011.

Obligația de transparență presupune ca un potențial ofertant care operează pe teritoriul unui alt stat membru poate avea acces la informații relevante privind o procedură de achiziții înainte ca aceasta să fie finalizată, astfel încât, dacă acel potențial ofertant dorește, să își poată exprima interesul prin participarea la procedura respectivă.

Prin întâmpinare, intimatul-pârât Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației a solicitat respingerea recursului, ca nefondat, și menținerea sentinței instanței de fond.

A susținut intimatul, în esență, că în mod pertinent prima instanță a stabilit în recurenta-reclamantă a impus o cerință de calificare și selecție restrictivă, pe care a corectat-o în urma unei solicitări de clarificare a unui potențial ofertant printr-un anunț tip erată, circumscriind situația de fapt dispozițiilor art. 79 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006.

În concret, la data de 23.09.2011 a fost publicat în SEAP anunțul tip erată și la data de 24.09.2011 în JOUE, astfel că, prin raportare la data de 26.09.2011, data limită pentru depunerea ofertelor anunțată inițial, s-a constatat un termen de 2 zile față de data limită inițială de depunere a ofertelor la publicarea anunțului tip erată în SEAP, neluându-se în calcul ziua în care începe să curgă termenul și ziua în care acesta se implinește. Afirmația recurentei că sancțiunea aplicată este nejustificată, pentru că s-ar datora unei proceduri de lucru a unui terț, nu este exoneratoare de răspundere.

De asemenea, nu poate fi reținută apărarea recurentei, în sensul că nu ar exista un impact financiar și că fapta pentru care a fost aplicată sancțiunea nu a fost identificată, pentru că existența prejudiciului nu reprezintă o condiție sine qua non pentru constatarea abaterii și pentru că recurenta s-a abătut de la dispozițiile legale în materia achizițiilor publice și de la prevederile contractului de finanțare.

4.1. Preliminar, referitor la motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., Înalta Curte constată că recurenta-reclamantă nu a susținut în niciun fel acest motiv de nelegalitate prevind nemotivarea hotărârii.

Argumentele recurentei-reclamante Casa Națională de Pensii Publice privesc o eventuală greșită interpretare și aplicare a dispozițiilor legale incidente, aspecte ce vor fi verificate în cadrul motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., dar ipoteza că hotărârea recurată ar fi nemotivată nu poate fi reținută.

4.2. Examinând sentința atacată, în raport cu actele și lucrările dosarului, cu motivele invocate de recurent și cu apărările formulate, precum și cu dispozițiile legale incidente în cauză, Înalta Curte constată că recursul, întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. este fondat, instanța de fond interpretând eronat dispozițiile legale incidente, prevăzute de O.U.G. nr. 34/2006 și H.G. nr. 925/2006, în vigoare în perioada de referință.

4.2.1. Prin acțiunea ce face obiectul prezentei cauze, recurenta-reclamantă Casa Națională de Pensii Publice a contestat corecția de 5% din valoarea eligibilă a Contractului nr. x/26.01.2012 (în cadrul proiectului "Simplificarea și automatizarea schimbului de date între CNPAS și alte instituții publice cu care interacționează; date integrate prin automatizarea fluxurilor informaționale interne și externe (DIAFIX)", cod SMIS 26911) încheiat de CNPP, în calitate de autoritate contractantă, cu operatorul economic S.C. B. S.R.L., în valoare de 17.491.400,14 RON fără TVA.

Corecția a fost aplicată prin Nota de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr. x/10.04.2019 emisă de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice-Direcția Generală Programe Europene Capacitatea Administrativă, reținându-se că autoritatea contractantă a impus o cerință de calificare și selecție restrictivă, pe care a corectat-o în urma unei solicitări de clarificare a unui potențial ofertant printr-un anunț tip erată, neregula fiind stabilită prin raportare la momentul de publicare a anunțului tip erată, la data de 23.09.2011 în SEAP, respectiv 24.09.2011 în JOUE, față de data limită de depunere a ofertelor anunțată inițial, 26.09.2011, reținându-se un termen de 2 zile față de aceasta.

Nota de constatare a fost atacată de Casa Națională de Pensii Publice, contestația administrativă fiindu-i respinsă prin Decizia nr. 245/21.06.2019 emisă de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice.

4.2.2. Instanța de fond, prin sentința recurată, a respins acțiunea reclamantei, reținând, în esență, că în mod corect neregula a fost stabilită de pârât, în raport cu data publicării anunțului în SEAP, 23.09.2011, respectiv în JOUE, 24.09.2011, fiind încălcate dispozițiile art. 33 din H.G. nr. 925/2006, referitoare la publicarea eratei cu cel puțin 3 zile înainte de data anunțată inițial pentru deschiderea ofertelor.

Cu toate acestea, instanța a apreciat că a fost respectat termenul pentru transmiterea răspunsului cu 6 zile înainte de data-limită pentru depunerea ofertelor, prevăzut de art. 79 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006, reținând data formulării răspunsului la solicitarea de clarificări de către potențialul ofertant ca fiind 22.09.2011 și data stabilită pentru depunerea ofertelor, astfel cum a fost prelungită, ca fiind 30.09.2011.

4.2.3. În cauză, reține Înalta Curte că normele de drept material incidente sunt următoarele:

• O.U.G. nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii, cu modificările și completările ulterioare, în vigoare în perioada de referință

"Art. 3. - În sensul prezentei ordonanțe de urgență, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații:

(...)

z) zile - zilele calendaristice, în afara cazului în care se prevede expres că sunt zile lucrătoare. Termenul exprimat în zile începe să curgă de la începutul primei ore a primei zile a termenului și se încheie la expirarea ultimei ore a ultimei zile a termenului; ziua în cursul căreia a avut loc un eveniment sau s-a realizat un act al autorității contractante nu este luată în calculul termenului. Dacă ultima zi a unui termen exprimat altfel decât în ore este o zi de sărbătoare legală, o duminică sau o sâmbătă, termenul se încheie la expirarea ultimei ore a următoarei zile lucrătoare."

"Art. 78. - (1) Orice operator economic interesat are dreptul de a solicita clarificări privind documentația de atribuire.

(2) Autoritatea contractantă are obligația de a răspunde, în mod clar, complet și fără ambiguități, cât mai repede posibil, la orice clarificare solicitată, într-o perioadă care nu trebuie să depășească, de regulă, 3 zile lucrătoare de la primirea unei astfel de solicitări din partea operatorului economic.

(3) Autoritatea contractantă are obligația de a transmite răspunsurile - însoțite de întrebările aferente - către toți operatorii economici care au obținut, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență, documentația de atribuire, luând măsuri pentru a nu dezvălui identitatea celui care a solicitat clarificările respective."

"Art. 79. - (1) Fără a aduce atingere prevederilor art. 78 alin. (2), în măsura în care clarificările sunt solicitate în timp util, răspunsul autorității contractante la aceste solicitări trebuie să fie publicat/transmis nu mai târziu de 6 zile înainte de data-limită stabilită pentru depunerea ofertelor.

(2) În cazul în care operatorul economic nu a transmis solicitarea de clarificare în timp util, punând astfel autoritatea contractantă în imposibilitate de a respecta termenul prevăzut la alin. (1), aceasta din urmă răspunde la solicitarea de clarificare în măsura în care se respectă, în mod cumulativ, următoarele:

a) perioada necesară pentru elaborarea și transmiterea răspunsului face posibilă primirea acestuia de către operatorii economici înainte de data-limită de depunere a ofertelor;

b) răspunsul nu modifică informațiile deja publicate, nu afectează modul de elaborare a ofertelor și nici nu devine necesară publicarea unei erate."

• H.G. nr. 925/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor referitoare la atribuirea contractelor de achiziție publică din O.U.G. nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziție publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice și a contractelor de concesiune de servicii, cu modificările și completările ulterioare.

"Art. 26.- (...)

(2) În cazul în care, după publicarea unui anunț, intervin anumite modificări față de informațiile deja publicate, autoritatea contractantă are obligația de a transmite spre publicare un anunț de tip erată la anunțul inițial, în condițiile prevăzute de Regulamentul Comisiei Europene nr. 1.564/2005, care stabilește formatul standard al anunțurilor publicitare în cadrul procedurilor de atribuire prevăzute în directivele nr. 17/2004/CE și 18/2004/CE."

"Art. 32. - (1) În cazul în care autoritatea contractantă primește solicitări de clarificare cu privire la prevederile documentației de atribuire, aceasta are obligația de a răspunde la aceste solicitări, respectând prevederile art. 78 alin. (2) și (3) din ordonanța de urgență.

(2) În cazul în care documentația de atribuire a fost pusă la dispoziția operatorilor economici prin asigurarea accesului direct și nerestricționat la fișierul electronic disponibil în SEAP, autoritatea contractantă are obligația, respectând prevederile art. 78 alin. (2) din ordonanța de urgență, de a face cunoscute clarificările sau eventualele modificări în legătură cu documentația de atribuire, prin crearea unui nou fișier electronic la care se va asigura accesul direct și nerestricționat, în mod similar cu accesul la fișierul inițial."

"Art. 33. - (1) Autoritatea contractantă are obligația de a deschide ofertele și, după caz, alte documente prezentate de participanți, la data, ora și în locul indicate în anunțul de participare. În cazul în care devine necesară prelungirea termenului de depunere a ofertelor, autoritatea contractantă are obligația de a preciza această modificare printr-o erată la anunțul de participare, care trebuie însă publicată cu cel puțin 3 zile înainte de data anunțată inițial pentru deschiderea ofertelor."

• O.U.G. nr. 66/2011 privind prevenirea, constatarea și sancționarea neregulilor apărute în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora

"Art. 2. - (1) În sensul prezentei ordonanțe de urgență, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații:

a) neregulă - orice abatere de la legalitate, regularitate și conformitate în raport cu dispozițiile naționale și/sau europene, precum și cu prevederile contractelor ori a altor angajamente legal încheiate în baza acestor dispoziții, ce rezultă dintr-o acțiune sau inacțiune a beneficiarului ori a autorității cu competențe în gestionarea fondurilor europene, care a prejudiciat sau care poate prejudicia bugetul Uniunii Europene/bugetele donatorilor publici internaționali și/sau fondurile publice naționale aferente acestora printr-o sumă plătită necuvenit;

(...)

n) principiul proporționalității - orice măsură administrativă adoptată trebuie să fie adecvată, necesară și corespunzătoare scopului urmărit, atât în ceea ce privește resursele angajate în constatarea neregulilor, cât și în ceea ce privește stabilirea creanțelor bugetare rezultate din nereguli, ținând seama de natura și frecvența neregulilor constatate și de impactul financiar al acestora asupra proiectului/programului respectiv;

(...)".

"Art. 17. - Orice acțiune întreprinsă în sensul constatării unei nereguli și al stabilirii creanțelor bugetare rezultate din nereguli se realizează cu aplicarea principiului proporționalității, ținându-se seama de natura și de gravitatea neregulii constatate, precum și de amploarea și de implicațiile financiare ale acesteia."

"Anexa la O.U.G. nr. 66/2011,

Art. 1.12. - Aplicarea necorespunzătoare a unor elemente auxiliare procedurii de atribuire.

Contractul a fost atribuit cu respectarea legislației privind achizițiile publice, însă nu au fost respectate unele obligații auxiliare, cum ar fi publicarea anunțului de atribuire a contractului. Dacă acest tip de neregulă este doar de natură formală, fără un potențial impact financiar, nu se va aplica nicio reducere/corecție financiară."

4.2.4. În raport cu dispozițiile legale precitate, Înalta Curte, analizând situația de fapt, constată că în mod greșit prima instanță a validat argumentele intimatului-pârât Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice vizând nerespectarea de către recurenta Casa Națională de Pensii Publice a termenului pentru publicarea anunțului erată, cu nerespectarea termenului prevăzut de art. 33 alin. (1) din H.G. nr. 925/2006, de cel puțin 3 zile înainte de data anunțată inițial pentru deschiderea ofertelor.

Astfel, la data de 21.09.2011, a fost înregistrată la autoritatea contractantă-Casa Națională de Pensii Publice, sub nr. x/21.09.2011, solicitarea de clarificări formulată de S.C. A. S.R.L. . Această solicitare, formulată conform art. 78 alin. (1) din O.U.G. nr. 34/2006, cuprindea 16 întrebări de clarificare.

Autoritatea contractantă, respectând dispozițiile art. 78 alin. (2) (de a răspunde cât mai repede posibil, într-o perioadă care să nu depășească 3 zile lucrătoare) și ale art. 79 alin. (1) (de a publica/transmite răspunsul nu mai târziu de 6 zile înainte de data-limită de depunere a ofertelor) din aceeași ordonanță de urgență, a formulat, la data de 22.09.2011, răspunsul la solicitarea de clarificări nr. x/22.09.2011 pe care, în aceeași zi, l-a înaintat spre publicare sub forma anunțului tip erată nr. 23920.

Nu se poate vorbi despre pasivitatea recurentei-reclamante, care a formulat răspuns la cele 16 întrebări din solicitarea de clarificare în mai puțin de 3 zile lucrătoare și a făcut demersuri pentru publicarea acestuia.

De asemenea, în ceea ce privește termenul de 3 zile prevăzut de art. 33 alin. (1) din H.G. nr. 925/2006, Înalta Curte constată că, și în raport cu data de 23.09.2011 și cu data de 24.09.2011, date apreciate ca fiind cea de publicare a anunțului în SEAP și, respectiv, în JOUE, acest termen a fost respectat.

Potrivit art. 3 lit. z) din O.U.G. nr. 34/2006, prin zile se înțeleg zile calendaristice, în afara cazului când se prevede expres că sunt zile lucrătoare, iar termenul se încheie la expirarea ultimei ore a ultimei zile a termenului, ziua în cursul căreia a avut loc un eveniment sau s-a realizat un act al autorității contractante nefiind luată în calcul.

Din data de 23.09.2011 (când a fost publicat în SEAP anunțul tip erată), au curs 4 zile până la termenul din 26.09.2011, iar, din data de 24.09.2011 (când a fost publicat în JOUE anunțul menționat), au curs 3 zile până la termenul inițial de deschidere a ofertelor.

Aceste aspecte reies din faptul că ultimul act al autorității contractante a fost realizat în ziua de 22.09.2011 (când a trimis spre publicare răspunsul x/22.09.2011 sub forma eratei nr. 23920). Această zi neluându-se în calcul, termenul a început să curgă din 23.09.2011 și s-a încheiat la 26.09.2011, ora 12:00, la expirarea ultimei ore a ultimei zile a termenului (data anunțată inițial pentru deschiderea ofertelor, conform anunțului de participare).

Nu pot fi primite argumentele avute în vedere de intimatul-pârât prin procesul-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare, care a precizat că a aplicat modalitatea de calcul a termenului pe zile prevăzută de C. proc. civ., argumente care au fost validate de prima instanță prin interpretarea eronată a dispozițiilor legale incidente, pentru că legea specială explicitează expres, în cazul achizițiilor publice, ce se înțelege prin "zile" și momentul când se încheie termenul prevăzut în acest fel.

Prin urmare, nu se poate reține existența unei nereguli de la procedura achizițiilor publice constând în nerespectarea dispozițiilor art. 33 din H.G. nr. 925/2006 cum în mod greșit a reținut prima instanță.

4.2.5. De altfel, în considerentele hotărârii recurate, prima instanță a făcut referire atât la data inițială pentru depunerea ofertelor, cât și la data prelungită în acest sens.

Astfel, deși, pentru publicarea anunțului tip-erată, a constatat încălcarea articolului menționat, din perspectiva datei de 26.09.2011 (data anunțată inițial pentru depunerea ofertelor, până la ora 10:00), instanța a avut în vedere și data de 30.09.2011 (data prelungită pentru depunerea ofertelor, conform eratei publicate în SEAP) din perspectiva formulării răspunsului la solicitarea de clarificări, constatând respectarea art. 78 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006.

4.2.6. De asemenea, Înalta Curte reține că nu se poate vorbi nici despre încălcarea principiilor tratamentului egal sau al transparenței, stipulate de art. 2 alin. (2) lit. b) și d) din O.U.G. nr. 34/2006.

Recurenta-reclamantă Casa Națională de Pensii Publice, în calitate de autoritate contractantă, urmare a solicitării de clarificări formulate de ofertantul S.C. A. S.R.L., a apreciat oportună prelungirea datei limită pentru depunerea ofertelor până la data de 30.09.2011, asigurând tuturor ofertanților interesați un interval de timp adecvat și suficient pentru elaborarea ofertelor și pentru pregătirea documentelor de calificare, în raport cu anunțul tip erată publicat în SEAP și JOUE.

4.2.7. În plus, pe lângă aspectele evidențiate anterior, care sunt suficiente pentru a constata nelegalitatea actelor emise de intimatul-pârât Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Înalta Curte apreciază că sunt demne de reținut alegațiile recurentei-reclamante, referitoare la realitatea/aplicabilitatea practică a celor avute în vedere de intimatul-pârât și de prima instanță și la principiul proporționalității.

Astfel, și în ipoteza în care publicarea în SEAP și în JOUE ar fi avut loc cu mai puțin de 3 zile înainte de data anunțată inițial pentru deschiderea ofertelor, în raport cu circumstanțele factuale ale cauzei, fapta reținută în sarcina recurentei-reclamante nu se circumscrie noțiunii de neregulă care să atragă aplicarea unei corecții financiare de 5% din valoarea fără TVA a Contractului nr. x/26.01.2012 încheiat cu S.C. B. S.R.L..

Solicitarea de clarificări, cuprinzând, după cum s-a arătat mai sus, nu mai puțin de 16 întrebări, a fost formulată de ofertantul S.C. A. S.R.L. la data de 21.09.2011, cu mai puțin de 6 zile înainte de data de 26.09.2011 de depunere a ofertelor (este demn de subliniat și faptul că zilele 24-25.09.2011 au fost sâmbătă și duminică)

Recurenta a făcut toate demersurile pentru a răspunde în timp util solicitării de clarificări și pentru a publica răspunsul. În plus, prin același anunț tip erată, a prelungit termenul limită pentru depunerea ofertelor, la 30.09.2011.

Astfel, în cauză, așa-zisa neregulă reținută în sarcina autorității contractante ar fi fost una pur formală, în sensul art. 1.12. din Anexa la O.U.G. nr. 34/2006, care permite neaplicarea vreunei corecții financiare când neregula nu are un potențial impact financiar, și al art. 2 alin. (1) lit. n) și art. 17 din O.U.G. nr. 66/2011, referitoare la respectarea principiului proporționalității la stabilirea neregulii și aplicarea corecției financiare.

4.3. Soluția instanței de recurs

Față de cele ce preced, Înalta Curte, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 și art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va admite recursul, va casa în parte hotărârea recurată, și, după rejudecare, va admite cererea de chemare în judecată, va anula actele administrative atacate și va obliga pârâtul la restituirea sumei achitate cu titlu de corecție financiară, urmând a menține dispozițiile instanței de fond referitoare la restituirea taxei judiciare de timbru.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul formulat de recurenta-reclamantă Casa Națională de Pensii Publice împotriva sentinței nr. 889 din 3 decembrie 2019 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Casează în parte sentința recurată și, rejudecând, admite acțiunea reclamantei Casa Națională de Pensii Publice.

Anulează Nota de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr. x/10.04.2019 și Decizia nr. 245/2106.2019 privind soluționarea contestației emise de pârâtul Ministerul Lucrărilor Publice, Dezvoltării și Administrației (fost Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice).

Obligă pârâtul la restituirea sumei sumei de 743.350,82 RON achitate de reclamantă.

Menține dispozițiile sentinței recurate referitoare la restituirea taxei judiciare de timbru.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 21 octombrie 2021, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.