ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4815/2021

Ședința publică din data de 19 octombrie 2021

Asupra recursurilor de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr. x/2015 reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Târgoviște, in contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice a solicitat anularea actului administrativ individual intitulat "Informare privind situația cheltuielilor aprobate în Cererea de rambursare nr. 5" emis de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Direcția Generală Programe Europene, referitor la Contractul de finanțare nr. x/22.08.2011, a actelor interne Nota de neconformitate nr. x/22.04.2014, Nota de neconformitate nr. x/28.04.2014 și Nota de neconformitate nr. x/30.01.2014 emise de către Direcția Generală Programe Europene din cadrul M.D.R.A.P. și a Deciziei nr. 299/03.10.2014 emisă de Serviciul Soluționare Contestații Nereguli Fonduri Europene din cadrul M.D.R.A.P., anularea actelor de asigurare făcute M.D.R.A.P. cu privire la reținerea sumelor beneficiarului UAT Municipiul Târgoviște prin aplicarea reducerilor procentuale conform actelor interne Nota de neconformitate nr. x/22.04.2014, Nota de neconformitate nr. x/28.04.2014 și Nota de neconformitate nr. x/30.01.2014 emise de către Direcția Generală Programe Europene din cadrul M.D.R.A.P

Soluția instanței de fond

Prin sentința nr. 226 pronunțată în data de 18 decembrie 2018, Curtea de Apel Ploiești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a admis în parte, cererea formulată potrivit Legii contenciosului administrativ și fiscal de reclamanta UNITATEA ADMINISTRATIV TERITORIALĂ MUNICIPIUL TÂRGOVIȘTE în contradictoriu cu pârâtul MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ȘI ADMINISTRAȚIEI PUBLICE și, în consecință:

A dispus anularea, în parte, a deciziei nr. 299/03.10.2014 emisă de Serviciul de Soluționare Contestații Nereguli Fonduri Europene din cadrul M.D.R.A.P. și, pe cale de consecință, obligarea pârâtului la soluționarea pe fond a contestației.

A dispus anularea actelor interne - Notă de neconformitate nr. x/22.04.2014 și Notă de neconformitate nr. x/28.04.2014, emise de către Direcția Generală Programe Europene din cadrul M.D.R.A.P.

Totodată, a respins, în rest, cererea, ca lipsită de obiect și, în parte, ca neîntemeiată.

Cererile de recurs

Împotriva sentinței nr. 226 din data de 18 decembrie 2018 pronunțată de Curtea de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, au declarat recurs ambele părți, încadrându-și în drept criticile în dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ.

În cadrul cererii sale de recurs, recurenta- reclamantă Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Târgoviște a susținut în esență că

La rândul său, recurentul-pârâtă Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (anterior Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice) a susținut în esență că

Apărările formulate în cauză

Împotriva recursului promovat de reclamantă, a formulat întâmpinare recurentul-pârât Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (anterior Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice), solicitând respingerea, ca nefondat, a recursului.

Împotriva recursului promovat de pârât, a formulat întâmpinare recurenta-reclamantă Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul, solicitând respingerea, ca neîntemeiat, a recursului.

Răspunsul la întâmpinare

Recurenta - reclamantă Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul a formulat Răspuns la întâmpinarea depusă de recurentul-pârât Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (anterior Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice).

Procedura de soluționare a recursurilor

Cu privire la examinarea recursurilor în completul filtru

În cauză, au fost avute în vedere modificările aduse prin Legea nr. 212/2018 dispozițiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ în sensul că procedura de filtrare a recursurilor, reglementată prin dispozițiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ și fiscal, precum și măsurile luate prin Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 106 din data de 20 septembrie 2018 prin care s-a luat act de hotărârea Plenului judecătorilor secției de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție adoptată la data de 13 septembrie 2018 în sensul că procedura de filtrare a recursurilor, reglementată prin dispozițiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ și fiscal.

Față de aceste aspecte, în temeiul art. 494, raportat la art. 475 alin. (2) și art. 201 din C. proc. civ., astfel cum au fost completate prin dispozițiile XVII alin. (3), raportat la art. XV din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ. și dispozițiile art. 109 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, prin Rezoluția completului învestit cu soluționarea cauzei din data de 03.06.2019 s-a fixat primul termen pentru judecata recursului la data de 5 octombrie 2021, în ședință publică, cu citarea părților.

Soluția și considerentele Înaltei Curți asupra recursurilor, potrivit prevederilor art. 496-499 din C. proc. civ.

Analizând actele și lucrările dosarului, precum și sentința recurată, în raport de motivele de casare invocate, de apărările din cuprinsul întâmpinărilor și de normele legale incidente în cauză, Înalta Curte urmează a admite recursul formulat de pârâtul Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (anterior Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice) și a respinge recursul formulat de reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Târgoviște, nefondat, în considerarea următoarelor argumente:

Recursul declarat de recurenta-reclamantă Municipiul Târgoviște se întemeiază pe dispozițiile art. 488 alin. 1 pct. 6 și pct. 8 C. proc. civ. invocându-se nelegalitatea soluției de admitere în parte a acțiunii.

În raport de dispozițiile art. 488 alin. 1 pct. 6 C. proc. civ. se invocă o motivare contradictorie a sentinței atacate și nerespectarea dispozițiilor art. 425 lit. b) C. proc. civ. prin care s-a constatat nelegalitatea soluționării contestației administrative prin Decizia nr. 299/3 octombrie 2014 a obligat autoritatea emitentă care respinsese contestația pentru autoritatea de lucru judecat la soluționarea pe fond deși instanța de judecată se putea investi pe fond cu verificarea legalității notei de informare contestată în prezenta cauză respectiv Informarea nr. x/31.07.2014.

În raport de dispozițiile art. 488 pct. 8 C. proc. civ. recurenta-reclamantă critică ca nelegală soluția de respingere a acțiunii în instanță.

Se arată că prima instanță în mod nelegal în raport de celelalte acțiuni soluționate definitiv a apreciat că reclamanta-recurentă nu îndeplinește pe fond condițiile de a fi suportate de la bugetul de stat a corecțiilor în baza O.G. nr. 14/2013.

Recurenta-reclamantă solicită admiterea recursului, casarea sentinței atacate și în principal casarea și trimiterea cauzei spre rejudecare și în subsidiar rejudecarea și admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată.

Recursul declarat de recurentul-pârât Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației este întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. 1 pct. 6 și pct. 8 C. proc. civ. criticându-se ca nelegală soluția de admitere în parte.

În raport de dispozițiile art. 488(19 pct. 6 C. proc. civ. se invocă o motivare contradictorie la aspectele de fond care au fost soluționate prin Decizia nr. 299/3 octombrie 2014, iar în raport de dispozițiile art. 488 alin. 1 pct. 8 C. proc. civ. se invocă interpretarea și aplicarea greșită a dispozițiilor art. 430 și următoarele din C. proc. civ. în ceea ce privește reținerea instanței de fond cu privire la invocarea autorității de lucru judecat.

Se arată că în mod nelegal prima instanță a apreciat că acest principiu nu se aplică în faza soluționării administrative a contestației pe cele două note de conformitate constatate și care au făcut obiectul cererii de rambursare nr. x

Aceasta deoarece aceleași note au făcut obiectul cererii de rambursare nr. x soluționate definitiv prin Decizia nr. 221 din 11.07.2014 astfel încât autoritatea nu se mai putea investi cu soluționarea lor.

În raport de dispozițiile art. 488 alin. 1 pct. 6 și 8 C. proc. civ. se critică c neîntemeiată, în raport de dispozițiile art. 425 lit. b) C. proc. civ. și nelegală soluția de anulare pe fond a notelor de neconformitate nr. x/22.04.2014 și nr. y/28.04.2014. Aceasta în condițiile în care sunt contestate aceste note în alte dosare nu există soluții definitive prin care să se fi constatat definitiv caracterul lor nelegal.

La dosar ambele părți au formulat întâmpinării față de recursurile declarate în cauză recurentul-pârât depunând și răspuns la întâmpinarea reclamantei.

Analizând recursul declarat în cauză, Curtea apreciază pentru următoarele considerente comune ambelor recursuri în raport de soluția pronunțată de instanța de fond că este fondat recursul declarat de autoritatea pârâtă, soluția de admitere fiind dată cu interpretarea și aplicarea greșită a legii și nu este fondat recursul declarat de recurenta-reclamantă pe soluția de respingere a acțiunii astfel cum a fost formulată.

Recursul declarat de recurenta-reclamantă întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. 1 pct. 6 și pct. 8 C. proc. civ. nu este fondat.

În cauză prima instanță și-a motivat în fapt și în drept soluția de respingere în parte a acțiunii reclamantei, aplicând corect dispozițiile legale ținând cont de hotărârile judecătorești definitive pronunțate care au legătură în parte și cu legalitatea deciziei nr. 299/3 octombrie 2014 contestată în prezenta cauză.

A fost reținut corect legalitatea debitului conform art. 38 lit. b) din O.U.G. nr. 66/2011 și au fost analizate condițiile aplicării dispozițiilor art. 6 lit. c) din O.G. nr. 14/2014 pentru ambele contracte față de care au fost aplicate corecțiile financiare rămase definitive conform Deciziei ÎCCJ nr. 2133/22.05.2015 și ulterior prin Decizia ÎCCJ nr. 2327/4.06.2018.

Contrar susținerii recurentei Nota de neconformitate hr. 23168/28.04.2014 nu a fost anulată definitiv de către instanță, ci doar în parte, respectiv pct. 21.3, reducerea procentuală de 5% aplicată la valoarea contractului de achiziție nr. x/30.07.2013 încheiat cu Asocierea S.C. A. S.A. și S.C. B. S.A., fiind menținută definitiv de către instanță pentru abaterile menționate la pct. 21. 1 și 21.2 din actul administrativ contestat.

Astfel, potrivit prevederilor art. 27 alin. (4) din O.U.G. nr. 66/2011 "în cazul în care, pentru aceeași procedură de achiziție sau pentru același contract, se constată mai multe nereguli, ratele de corecție financiară nu se cumulează, fiind aplicabilă exclusiv rata cea mai mare a corecției financiare".

Prin urmare, în speța de față s-a menținut reducerea procentuală de 5 % pentru abaterile menționate la pct. 21.1 și 21.2 din Nota de neconformitate nr. x/28.04.2014.

Curtea apreciază că în mod nelegal prima instanță a constatat nelegalitatea Deciziei nr. 299/3 octombrie 2014 prin care s-a aplicat principiul autorității de lucru judecat astfel încât este lipsită de temei legal solicitarea recurentei-reclamantei de a-i fi soluționată pe fond contestația administrativă față de care era epuizată faza contestării administrative având în vedere identitatea de obiect, respectiv aceleași acte administrative care au format obiectul Deciziei nr. 221/11.07.2014.

În consecință Curtea nu va reține ca fondat recursul declarat de recurenta-reclamantă, prima instanță neputându-se investi legal cu soluționarea contestației administrative care a fost respinsă pe principiul autorității de lucru judecat.

Recursul declarat de recurentul-pârât este apreciat de Curte ca fondat în cauză, în parte sentința atacată fiind dată cu interpretarea și aplicarea greșită a dispozițiilor ar. 430 C. proc. civ. în ceea ce privește Decizia nr. 299/3 octombrie 2014 și a prevederilor legale privind cererea de rambursare nr. x în ceea ce privește soluția de anulare a celor două note de neconformitate.

Astfel Curtea constată că în mod legal recurentul-pârât prin Decizia nr. 299/3 octombrie 2014 nu s-a mai investit cu soluționarea contestației privind cererea de rambursare nr. x a făcut corect aplicarea principiului autorității de lucru judecat deoarece obiectul contestației pe cererea de rambursare nr. x era identic cu cele soluționate pe cererea de rambursare nr. x, aspecte soluționate definitiv administrativ prin Deciziile nr. 221/2014, nr. 229/14.07.2014, nr. 45 din 17.02.2015 și nr. 44 din 17.02.2014.

Acestea au fost contestate de recurenta-reclamantă în instanță formând obiectul mai multor dosare, situație de fapt necontestată.

În condițiile în care reducerile procentuale pe cererea de rambursare nr. x analizate anterior în mod corect autoritatea nu mai putea legal soluționa pe fond cererea de rambursare nr. x și a emis Decizia nr. 299/2014.

Astfel reținerea de 25%' din valoarea facturilor emise de S.C. C. S.R.L. care se regăsește în Informarea MDRAP nr. 52920/31.07.2014 privind situația cheltuielilor aprobate în Cererea de rambursare nr. x, reprezintă doar măsuri de executare a reducerii aplicate anterior prin Informarea nr. S6.426/05.05.2014 privind situația cheltuielilor aprobate în Cererea de rambursare rtr. 3.

Totodată, reținerea de 5% din valoarea facturilor emise de Asocierea S.C. A. S.A. și S.C. B. S.A. care se regăsește în informarea MDRAP nr. 52920/31.07.2014 privind situația cheltuielilor aprobate în Cererea de rambursare nr. x, reprezintă doar măsuri de executare a reducerii aplicate anterior prin Informarea nr. 86.426/05.05.2014 privind situația cheltuielilor aprobate în Cererea de rambursare nr. x

Curtea constată că în mod nelegal prima instanță a dispus anularea notelor de neconformitate nr. x din 22.04.2014 și a notei de neconformitate nr. x din 28.04.2014 în raport de Decizia nr. 221/11.07.2014

Prin sentința civilă nr. 39/17.02.2015 definitivă, pronunțată in dosarul nr. x/2014, Curtea de Apel Ploiești a admis, în parte, acțiunea UAT Municipiul Târgoviște, în sensul că a anulat, în parte, decizia nr. 221/11.07.2014 pentru capetele de cerere din contestație 2.3 și 3, precum și nota de neconformitate nr. x/28.04.2014 pentru pct. 21.3 privind respectarea propunerii tehnice și existența prejudiciului,

Prin Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr. 2327/04.06.2014, recursul MDRAP a fost respins ca nefondat, menținându-se soluția instanței de fond.

În consecință, dacă nota de neconformitate nr. x/28.04.2014 a fost anulată definitiv doar în parte - pct. 21.3 - rezultă ca este eronată soluția reținută de instanța de fond potrivit căreia, această anulare parțială poate sta la baza anulării totale a notei de neconformitate nr. x/28.04.2014.

Prin sentința civilă nr. 174/16 octombrie 2018 nu s-a dispus definitiv în sensul anulării notelor de neconformitate contestate în prezenta cauză, astfel încât nu este legală soluția de anulare a lor în prezenta cauză.

Față de cele expuse mai sus, Curtea în baza art. 496.497 C. proc. civ. va admite recursul declarat de recurentul-pârât.

Va casa în parte sentința atacată și rejudecând va respinge ca nefondate capetele de cerere având ca obiect anularea Deciziei nr. 299/2 octombrie 2014 și anularea notelor de neconformitate nr. x/22.04.2014 și nr. y/28.04.2014.

Va menține în rest sentința atacată.

Va respinge pentru motivele expuse ca nefondat recursul declarat de recurenta-reclamantă.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul formulat de pârâtul Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației (anterior Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice) împotriva sentinței nr. 226 din 18 decembrie 2018 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

Casează în parte sentința recurată și rejudecând:

Respinge, ca nefondate, capetele de cerere având ca obiect anularea Deciziei nr. 299/03.10.2014 și anularea Notelor de neconformitate nr. x/22.04.2014 și nr. y/28.04.2014.

Menține în rest sentința recurată.

Respinge recursul formulat de reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Municipiul Târgoviște împotriva sentinței nr. 226 din 18 decembrie 2018 pronunțată de Curtea de Apel Ploiești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 19 octombrie 2021.