ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4800/2021

Obiectul cererii Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal (ca efect al declinării de la Tribunalul Sălaj) sub nr. x/2019, reclamanții A. și B. au solicitat în contradictoriu cu pârâții Inspectoratul General al Poliției Române-Comisia Centrală de Concurs-Direcția Investigații Criminale, Inspectoratul de Poliție Județean Sălaj, C., Inspectoratul de Poliție Județean Bistrița-Năsăud și D. anularea Dispoziției nr. 504251/02.04.2019 prin care s-a admis contestația și s-a anulat întrebarea nr. 3 din testul scris tip grilă; anularea raporturilor finale privind rezultatele după contestație ale concursurilor organizate de Inspectoratul de Poliție Județean Bistrița-Năsăud în vederea ocupării unui post de ofițer principal II la Poliția Oraș Sângeorz-Băi, respectiv de către Inspectoratul Județean de Poliție Sălaj în vederea ocupării unui post de ofițer principal I la Poliția Orașului Jibou; obligarea pârâților de rândul 1 și 2 la emiterea dispoziției de numire pe postul vacant de ofițer principal I la Poliția Orașului Jibou pentru reclamantul A., cu consecința anulării dispoziției de numire în funcție a pârâtului de rândul 3; obligarea pârâților de rândul 1 și 4 la reluarea concursului organizat pentru ocuparea postului vacant de ofițer principal II la Poliția Orașului Sângeorz-Băi din faza interviului, cu consecința anulării dispoziției de numire în funcție a pârâtului de rândul 5; obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată. La data de 29.11.2019, reclamanții au depus la dosar completare de acțiune, prin care au solicitat obligarea pârâților de rândul 1,2 și 4, în solidar, la plata de daune interese materiale și morale în cuantum total de 20.000 RON, argumentând întrunirea condițiilor răspunderii civile delictuale și cuantificând și prejudiciul material prin raportare la prevederile art. 1385 alin. (4) C. civ. La dosar au depus întâmpinare pârâții, prin care au solicitat respingerea acțiunii introductive, astfel cum a fost completată, ca fiind neîntemeiată, iar pârâții instituții publice invocând și excepția lipsei calității procesuale pasive, pârâtul Inspectoratul General al Poliției Române doar față de petitul privind emiterea dispoziției de numire pe postul vacant de ofițer principal I la Poliția Orașului Jibou pentru reclamantul A., cu consecința anulării dispoziției de numire în funcție a pârâtului de rândul

La termenul de judecată de la data de 28.05.2020, instanța a respins ca nefondate excepțiile lipsei calității procesuale pasive invocate de pârâții Inspectoratul General al Poliției Române, Inspectoratul de Poliție Județean Bistrița Năsăud și respectiv Inspectoratul de Poliție Județean Sălaj, pentru motivele indicate în cuprinsul încheierii de ședință de la acea dată. 2. Soluția instanței de fond Prin sentința civilă nr. 115/2020 din 24 septembrie 2020, Curtea de Apel Cluj, secția a III-a de contencios administrativ și fiscal a respins ca neîntemeiată acțiunea, astfel cum a fost precizată; de asemenea, a respins cererea de obligare la plata cheltuielilor de judecată. 3. Calea de atac exercitată Reclamanții B. și A. au formulat recurs împotriva sentinței de mai sus, prin care au solicitat casarea acesteia, în sensul admiterii acțiunii astfel cum a fost formulată. În motivarea cererii de recurs, s-au arătat următoarele: Examinând tematica și bibliografia din anunțul de concurs, se poate observa că unul sau mai mulți itemi din tematica de concurs are/au un corespondent în bibliografia indicată. Aceste acte normative, neavând capitole/subcapitole/articole identice cu denumirea itemilor din tematica de concurs, au trebuit să fie studiate în integralitatea lor, iar întrebările formulate din aceste acte normative nu au fost supuse vreunei obiecțiuni din partea candidaților, similare cu cea admisă de comisia de soluționare a contestațiilor. Această regulă guvernează tematica si bibligrafia de concurs existând acte normative pentru care se specifică necesitatea parcurgerii doar a unor capitole, cele a căror denumire corespunde cu cea a unui item, în timp ce pentru alte acte nu există această similitudine. In ceea ce privește O.U.G. nr. 103/2006 republicată, privind unele măsuri pentru facilitarea cooperării polițienești internațională (publicată în monitorul oficial nr. 150 din 28 februarie 2014), se observă că acest act normativ nu cuprinde capitole/subcapitole/articole identice cu denumirea itemului din tematica de concurs și acest act a trebuit să fie studiat în integralitatea lui, întregul act normativ fiind despre cooperarea polițienească internațională. Fiecare astfel de "canal" este reglementat de reguli specifice, de aceea întrebarea a fost corect si oportun formulată. În îndeplinirea atribuțiilor de serviciu polițistul trebuie să cunoască, să interpreteze si chiar să coreleze prevederi legale cuprinse în diverse acte normative care îi reglementează activitatea. Argumentul conform căruia bibliografia de concurs este prea vastă, în condițiile în care toți candidații au participat la concurs în aceleași condiții, având de parcurs aceeași tematică și bibliografie, nu are susținere logică. Într-adevăr, noțiunile de tematică si bibliografie sunt distincte si, la fel de adevărat, noțiunea de "bibliografie" este mai vastă decât cea de "tematică"; însă, din modul în care a fost formulat anunțul de concurs, această delimitare a fost făcută de către membrii comisiei de concurs care au indicat care anume părți ale bibliografiei de concurs trebuie cunoscute și din care va fi făcută evaluarea candidaților, prin indicarea lor în tematică. Aceasta a fost si interpretarea condițiilor de concurs făcută de cei care au elaborat subiectele de concurs, care, in caz contrar, nu ar fi inclus întrebarea respectivă în testul grilă; însăși persoana care a soluționat contestația apreciază că " întrebarea se regăsește în sursele bibliografice indicate a fi studiate în integralitatea lor în anunțul de concurs". Ulterior are loc o fractură de logică și aceeași persoană apreciază că "nu este coroborată și cu tematica specifică precizată în anunțul de concurs". Dacă respectivul articol face parte dintr-o lege care trebuia studiată în integralitea ei, este ilogic să se considere că același articol nu trebuia studiat deoarece nu face parte din tematica de concurs. In subsidiar, a criticat soluția deoarece, chiar dacă se consideră că întrebarea nr. 3 a fost formulată din afara tematicii de concurs, modul de soluționare al contestației este nelegal, deoarece încalcă dispozițiile actului normativ în baza căruia a fost făcută, respectiv art. 54 alin. (3) si 4 din Anexa 3 la OMAI 140/2016 . Sintagma "și" obligă la anularea întrebării doar în cazul în care sunt îndeplinite cele doua condiții cumulative și anume ca aceasta să fie formulată atât din afara tematicii cât și a bibliografiei. Per a contrario, în cazul de față întrebarea este valabilă și nu se poate proceda la anularea ei și acordarea punctajului maxim tuturor candidaților. Această interpretare a legii este singura posibilă, textul legal fiind suficient de clar exprimat. De asemenea, legea se interpretează în sensul în care produce efecte, iar nu în sensul în care nu ar produce efecte. Au arătat anterior că bibliografia de concurs nu se suprapune tematicii fiind precizate de către comisia de concurs care părți ale tematicii trebuie studiate de către candidați. A aprecia că trebuie studiată doar legislația indicată în tematică, ar însemna să nu se aplice legea tocmai în cazul pe care îl reglementează si pentru care a fost edictată. Conform unui alt principiu de drept, legea se interpretează în litera și spiritul ei. Litera legii este clară si poate fi constatată prin citirea art. 54 din Anexa 3 la OMAI 140/2016. Având în vedere litera legii, nu este nici în spiritul legii să se acorde câștig de cauză unei persoane care nu a parcurs întreaga bibliografie, necunoscând anumite prevederi legale. Prin întâmpinarea depusă Inspectoratul General al Poliției Române, se susține că nu a primit corespondența pin fax, invocând neîndeplinirea procedurii prealabile de către recurenți, aspect nereal; în același registru pârâtul susține că nici comunicarea prin poștă nu a fost primită, aceasta fiindu-i restituită la data de 28.05.2019. Or, plicul cu numărul x a fost expediat la data de 16.05.2019 de la Oficiul Poștal Bistrița, a ajuns în București la 22.05.2019, data la care a fost predat destinatarului, care a semnat de primire iar la data de 28.05.2019 i-a fost transmisă comunicarea de primire. Același pârât susține că itemii indicați în tematica de concurs sunt "Canalele de cooperare polițienească" reprezentând Capitolul II al O.U.G. nr. 103/2006 și "Cererea de asistență polțienească internațional" reprezentând Capitolul III al O.U.G. nr. 103/2006. însă capitolul II al actului normativ în discuție este intitulat "Atribuțiile Centrului de Cooperare Polițienească Internațională" iar capitolul III se intitulează "Proceduri specifice" . În nici un caz nu poate fi pus semnul egalității între termenii " canale de cooperare polițienească internaționala" și "Atribuțiile Centrului de Cooperare Polițienească Internațională". Chiar dacă art. 5 situat în Capitolul II al actului normativ face enumerarea canalelor de cooperare polițienească internațională, nu se poate susține că acel articol este unicul relevant, în condițiile în care tot actul normativ are ca obiect de activitate cooperarea polițienească internaționala. Colaborarea între Poliția Română și Poliția din alt stat este un mod, un " canal " de colaborare polițienească internațională. Pârâtul apreciază că întrebarea nr. 3 este formulată din afara tematicii de concurs întrucât canalele de cooperare polițienească internațională ar fi enumerate de art. 5 din O.U.G. nr. 103/2006 susținând că doar articolul respectiv trebuia studiat în condițiile în care în tematica de concurs nu se indică ce capitole/subcapitole/articole terbuie studiate. Articolul 5 este situat in cap. II intitulat "Atribuțiile Centrului de Cooperare Politienesca internațională ". Același capitol cuprinde si art. 7 care, la alin. (1) lit. c) prevede ca atribuții principale ale CCPI " coordonarea schimbului de date și informații între autoritățile competente române și străine, în scopul desfășurării unor acțiuni comune care necesită realizarea de operațiuni pe teritoriul mai multor state ". O parte dintre regulile care guvernează aceste acțiuni comune sunt prevăzute de art. 37 din același act normativ, cel din care a fost formulată întrebarea contestată. Pârâții C. luliu C. și D. au invocat în susținerea contestațiilor motive total diferite celor pentru care s-a admis contestația, iar contestațiile acestora au fost respinse. Ulterior aceștia au "constatat" justețea soluționării contestației, ale cărei argumente și le însușesc în totalitate și le consideră absolut logice deși inițial nu le-au invocat. Conceptul "Canalele de cooperare polițienească internațională", indicat în tematica de concurs, nu privește o simplă enumerare, cea făcută în art. 5, clar delimitabilă în contextul legii, conform susținerilor pârâtului, motiv pentru care în lipsa unor precizări, similare celor făcute pentru restul actelor normative, s-a urmărit însușirea de către candidați a actului normativ în integralitatea sa. Cât privește argumentele IPJ Bistrița-Năsăud, pe care își întemeiază cererea de respingere a reclamației ca nefondată, invocând faptul că OMAI 665/2008 nu prevede posibilitatea formulării contestației nici cu privire la conținutul subiectelor de concurs si nici cu privire la baremul de corectare, se arată că acest conflict juridic s-a născut tocmai pentru ca anumite persoane au contestat baremul de corectare, contestație care a fost admisă de către instituția care invocă imposibilitatea contestării. De altfel, aceste apărări vin în contradicție atât cu Legea Contenciosului Administrativ cât și cu art. 5 din Hotărârea 991/2005, Codul deontologic al polițistului, conform căruia Actele întocmite de poliție pot face obiectul unui control extern exercitat de către puterea judecătoreasca, potrivit prevederilor legale în vigoare. De asemenea, recurenții au arătat că ei nu au contestat rezultatele propriilor lucrări, rezultatele lucrării altor candidați, întrebările sau metodologia de concurs, ci faptul că această acțiune a survenit ca urmare a soluționării nelegale a unei contestații care i-a prejudiciat, lipsindu-i de posibilitatea de a susține interviul de departajare și de a obține trecerea în corpul ofițerilor de poliție, respectiv de a fi numit pe funcția câștigată prin concurs. Examinând actele depuse și prevederile legale incidente, instanța de fond a stabilit, prin raportare la prevederile art. 33 din Anexa 3 la OMAI 140/2016 ca întrebarea nr. 3 este greșit formulată. Recurenții au apreciat că această interpretare extensivă a termenului "greșit formulate" in cuprinsul art. 54 a Anexei 3 a OMAI 140/2016 nu este în concordanța cu prevederile legale. Astfel, într-adevăr art. 33 indică la lit. a) necesitatea ca întrebările "să fie formulate clar, precis și în strictă concordanță cu tematica și bibliografia afișată" dar, pentru motivele expuse anterior, întrebarea a fost formulată în concordanță cu temetica și bibliografia de concurs. Prin interpretarea dată, atât comisia de soluționare a contestațiilor cât și prima instanță, pentru a nu prejudicia interesele candidaților, i-au prejudiciat tocmai pe candidații care, față de cerințele formulate, au fost diligenți și au studiat actul în integralitatea sa, interesele acestora fiind puse pe un plan secund.

Apărările formulate în cauză 4.1. Întâmpinarea formulată de pârâtul Inspectoratul de Poliție Județean Bistrița-Năsăud Pârâtul Inspectoratul de Poliție Județean Bistrița-Năsăud a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția lipsei calității sale procesuale pasive, excepția inadmisibilității recursului, iar în subsidiar a solicitat respingerea recursului ca nefondat. În motivarea întâmpinării, s-au arătat următoarele: În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive, se arată că, pentru a fi îndeplinită această condiție, trebuie să existe identitate între persoana pârâtului (Inspectoratul de Poliție Județean Bistrița Năsăud) și cel despre care se pretinde că este obligat în raportul juridic dedus judecății. Or, în cauza dedusă judecății, reclamantul solicită anularea dispoziției nr. 504251/02.04.2019, dispoziție emisă de IGPR-Direcția Investigații Criminale. Cu privire la excepția inadmisibilității recursului, a arătat că cererea de recurs nu conține precizări care să reprezinte o minimă argumentare în drept a vreunei critici de nelegalitate. In speță, nu se poate considera că afirmațiile contestatorului din cuprinsul cererii de recurs reprezintă o motivare a căii de atac exercitate în sensul exigențelor prevăzute de art. 486 alin. (1) din C. proc. civ., care trebuie interpretate în sensul formulării prin motivele de recurs a unei argumentări juridice a nelegalității invocate prin indicarea dispozițiilor legale pretins încălcate ori greșit aplicate de instanță și prin precizarea eventualelor greșeli săvârșite de instanță în legătură cu aceste dispoziții legale. Cu privire la temeinicia exercitării căii de atac, după ce a fost reluată situația de fapt, intimatul a arătat că reclamanții nu aduc argumente referitoare la aspecte de nelegalitate. Mai mult, nu pot fi invocate ca motive de nelegalitate ale niciunui act administrativ împrejurări ce au avut loc ulterior emiterii acesteia, precum felul în care s-a făcut instructajul candidaților, modul de întocmire a subiectelor sau baremului de corectare ori modul de desfășurare a concursului în general. Referitor la contestația cu privire la întrebările de concurs, potrivit prevederilor art. 32 alin. (1) din Anexa 2 la Ordinul M.A.I nr. 665/2008, cu modificările și completările ulterioare, "eventualele contestații cu privire la rezultatul probelor de examen/concurs se depun în termen de 24 de ore de la afișare, în ziua prevăzuta de graficul de desfășurare a examenului/concursului, și se soluționează conform dispozițiilor prezentei secțiuni", iar potrivit alin. (2), "candidații pot contesta numai notele la propriile lucrări". Astfel, potrivit textului citat, obiectul contestației îl poate constitui numai nota obținută de candidatul care formulează contestația, nu și alte aspecte referitoare la concurs, cu atât mai puțin conținutul subiectelor de concurs sau baremul elaborat de comisia de concurs. De altfel, tematica și bibliografia de concurs precum și testul de verificare au fost elaborate de Comisia stabilită în baza O.MAI. nr. 665/2008 și. a Metodologiei de concurs elaborată la nivelul I.G.P.R. In cuprinsul acestor acte nu există niciun text care să prevadă posibilitatea formulării contestației nici cu privire la conținutul subiectelor de concurs formulate și nici cu privire la baremul de corectare. Prin adresa nr. x/02.04.2019, comisia centrală de concurs a constatat că itemul respectiv nu poate fi încadrat în tematica de concurs, astfel a decis ca întrebarea nr. 3 din testul scris tip grilă să fie anulată, iar punctajul maxim corespunzător acestei întrebări să fie acordat, din oficiu, tuturor candidaților. Această decizie s-a luat în baza art. 52 alin. (3) din Secțiunea a 6-a Depunerea și rezolvarea contestațiilor a Anexei 3 a O.M.A.I nr. 140/2016, privind activitatea de management resurse umane în unitățile de poliție ale Ministerului Afacerilor Interne. Consideră că instanța de judecată se poate pronunța numai cu privire la eventualele nereguli care privesc organizarea și desfășurarea concursului, neputându-se substitui evaluatorului (comisia centrală, comisia de concurs și comisia de soluționare a contestațiilor), singurul în măsură din punct de vedere legal în a formula subiectele de concurs și de a aprecia rezultatele concursului. Referitor la capătul de cerere privind obligarea I.P.J. Bistrița Năsăud la plata cheltuielilor de judecată, solicitarea este nejustificată în condițiile în care instituția a procedat în conformitate cu dispozițiile legale în vigoare, iar recurentul reclamant nu a dovedit existența unui act sau fapt juridic ilicit al pârâtului de natură să conducă la declanșarea procesului din culpa sa. 4.2. Întâmpinarea depusă de pârâtul Inspectoratul General al Poliției Române (I.G.P.R.) Pârâtul Inspectoratul General al Poliției Române (I.G.P.R.) a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția nulității recursului, iar în subsidiar, a solicitat respingerea recursului ca nefondat. În motivarea întâmpinării, s-au arătat următoarele: Prin cererea de recurs, recurentul nu invocă aspecte de nelegalitate sau netemeinicie ale hotărârii recurate, cele prezentate neputând fi calificate ca fiind veritabile critici ale deciziei civile atacate. Pe fond, s-a arătat că Procesul Verbal nr. x/02.04.2019 a fost emis cu respectarea prevederilor legale în vigoare, iar aplicarea art. 54 alin. (4) din Anexa nr. 3 la O.M.A.I. nr. 140/2016 a fost în deplină concordanță cu situația de fapt. Astfel, în cadrul surselor bibliografice era indicată O.U.G. nr. 103/2006 republicată privind unele măsuri pentru facilitarea cooperării polițienești internațional în integralitatea sa, iar în cadrul tematicii specifice precizate în anunțul de concurs la lit. f) cooperare și asistență polițienească internațională) erau indicate Canalele de cooperare polițienească internațională - cap. II, respectiv Cererea de asistență polițienească internațională - cap. III din O.U.G. nr. 103/2006. Comisia centrală de concurs a constatat că întrebarea nr. 3 se regăsea la Cap. VI - Dispoziții speciale privind cooperarea cu statele membre ale Uniunii Europene, SECȚIUNEA 3 - Reguli privind portul uniformei și folosirea armamentului de către agenții străini. Statutul juridic și răspunderea agenților străini, din O.U.G. nr. 103/2006 republicată privind unele măsuri pentru facilitarea cooperării polițienești internaționale, ci nu în capitolele indicate în anunțul de concurs. Precizează intimatul că în cadrul surselor bibliografice se indică actele normative în integralitatea lor, iar în cadrul tematicii speciale se indică în concret dispozițiile ce trebuie studiate. Așadar, este necesară coroborarea surselor bibliografice cu tematica indicată în vederea elaborării subiectelor, ceea ce nu s-a respectat în cazul întrebării nr. 3, motiv pentru care aceasta a fost anulată tocmai pentru a nu fi vătămate drepturile candidaților. Așadar în mod corect instanța a reținut că având în vedere dispozițiile legale prevăzute la art. 54 alin. (4) și art. 33 din Anexa 3 la O.M.A.I. nr. 140/2016, rezultă în mod logic că acestea nu ar putea fi citite disociat, concluzia care se desprinde prin corelarea normelor legale incidente fiind aceea că reprezintă o cerință de legalitate a formulării subiectelor respectarea strictă și în mod cumulativ a tematicii și bibliografiei de concurs. Mai mult, în ceea ce-l privește pe recurentul-reclamant A., acesta a parcurs etapele de concurs conform graficului aprobat și a beneficiat de dreptul de a formula contestație la proba scrisă " o singura dată pentru fiecare probă, în termen de 24 de ore de la afișare ", iar prin participarea sa la interviul de departajare organizat ulterior recorectării foilor de răspuns (așadar, ulterior admiterii contestației a cărei anulare o solicită), acesta a acceptat tacit legalitatea hotărârii comisiei. Întrucât în urma interviului de departajare intimatul-reclamant a fost declarat respins, motiv pentru care acesta apreciază că i-au fost vătămate drepturile, fără a sesiza însă acest aspect înainte de proba de departajare și fără a se fi considerat anterior, vătămat de acordarea punctajului maxim tuturor candidaților la întrebarea nr. 3. Se mai arată faptul că intimatul-reclamant A. nu a fost respins ca urmare a acordării punctajului maxim tuturor candidaților la întrebarea nr. 3, ci ca urmare a susținerii interviului de departajare. 4.3. Întâmpinarea depusă de pârâtul Inspectoratul de Poliție Județean Sălaj Pârâtul Inspectoratul de Poliție Județean Sălaj a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat, având în vedere faptul că motivul anulării întrebării nr. 3 a probei scrise a fost acela că, in conținutul surselor bibliografice, aceasta nu era parte a tematicii speciale unde se indică in concret dispozițiile ce trebuie studiate. 4.4. Întâmpinarea depusă de pârâtul C. Pârâtul C. a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția nulității recursului, iar pe fond a solicitat respingerea ca nefondat a recursului, cu acordarea cheltuielilor de judecata. În motivarea întâmpinării, s-au arătat următoarele: Prin cererea de recurs recurenții nu au criticat soluția instanței sub aspectul temeiurilor juridice aplicate speței și care au dus la respingerea acțiunii introductive. Potrivit practicii judiciare, reproducerea prin recurs a stării de fapt care a condus la adoptarea actului administrativ atacat și reproducerea actelor normative care au fost enumerate si in acțiunea introductiva, nu se constituie într-o critică a sentinței, aspect sub care recursul este nemotivat în drept, astfel că sunt incidente prevederile art. 486 alin. (1) lit. d) coroborat cu art. 488 alin. (3) C. proc. civ., care prevăd sancțiunea nulității recursului pentru nemotivarea sa în drept. Mai mult, in cererea de recurs nu este indicat vreunul din motivele de casare ale sentinței, respectiv cele prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ., omisiunea fiind sancționată tot cu nulitatea recursului conform art. 489 alin. (1) C. proc. civ. In ceea ce privește fondul cauzei, s-a arătat că, analizând anunțul privind organizarea concursului si implicit tematica si bibliografia aferenta materiei din care candidații trebuia sa se pregătească, rezulta ca intrebarea de la testul scris la specialitatea Investigații Criminale nu se regăsește in tematica și bibliografia de examen. Recurenții susțin ca întrebarea nr. 3 se regăsește la capitolul Canalele de cooperare polițieneasca internaționala, considerând ca atâta timp cat in O.U.G. nr. 103/2006 cele doua subpuncte (Canalele de cooperare politineasca internaționala; Cererea de asistenta polițieneasca internaționala) nu se regăsesc intr-un capitol anume sau nu exista o delimitare din cuprinsul O.U.G. nr. 103/2006 cu referire strict la acestea, tot actul normativ trebuia sa fie studiat. Chiar daca nu exista intocmai capitole cu aceste denumiri, se poate lesne observa ca delimitarea acestor subpuncte este ușor de sesizat, prin insasi articolele menționate mai sus. Întrebarea nr. 3 se regăsește la capitolul IV al O.U.G. nr. 103/2006 denumit Reguli privind portul uniformei și folosirea armamentului de către agenții străini. Statutul juridic și răspunderea agenților străini, care excede tematicii menționate. 4.

Întâmpinarea depusă de pârâtul Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din MAI Pârâtul Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual din MAI a formulat întâmpinare, prin care a invocat excepția nulității recursului. În motivarea excepției, s-au arătat următoarele: Recursul este o cale extraordinară de atac care poate fi exercitată în termenul și condițiile prevăzute de lege, numai pentru motivele expres și limitativ reglementate prin dispozițiile art. 488 pct. 1 - 8 C. proc. civ., norme imperative, de ordine publică. Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs trebuie să cuprindă motivele de nelegalitatc pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele se vor depune printr-un memoriu separat. Lipsa acestor mențiuni este sancționată cu nulitatea, potrivit alin. (3) al aceluiași articol. Totodată, art. 489 alin. (2) C. proc. civ. prevede sancțiunea nulității recursului în cazul în care motivele de recurs invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 din același cod. Prin cererea de recurs, recurenții reclamanți nu au arătat care sunt argumentele juridice pentru care instanța de fond a înlăturat apărările acestora, adică aceștia nu au criticat soluția instanței sub aspectul temeiurilor juridice aplicate speței și care ar fi condus la constatarea caracterului nelegal al procesului-verbal de soluționare a contestațiilor nr. x/02.04.2019 emis de I.G.P.R. Simpla reproducere prin recurs a stării de fapt care a condus la emiterea procesului-verbal de soluționare a contestațiilor nr. x/02.04.2019 emis de I.G.P.R, cu reproducerea actelor normative care au stat la baza acestuia, nu se constituie într-o critică a sentinței, aspect sub care recursul este nemotivat în drept, astfel că sunt incidente prevederile art. 486 alin. (1) lit. d) coroborat cu art. 488 alin. (3) C. proc. civ. care prevăd sancțiunea nulității recursului pentru nemotivarea sa în drept. 5. Răspunsul la întâmpinări Recurenții-reclamanți nu au formulat răspunsuri la întâmpinări, deși acestea le-au fost comunicate în termenul legal.

În ședința publică de la data de 19 octombrie 2021, Înalta Curte a respins ca neîntemeiată excepția nulității cererii de recurs, apreciind că motivele de recurs pot fi încadrate în cazul de casare prevăzut de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. Totodată, a constatat că excepția lipsei calității procesual pasive reiterată de către intimatul-pârât Inspectoratul de Poliție Județean Bistrița-Năsăud nu poate fi soluționată de către Înalta Curte, având în vedere că acesta nu a recurat sentința cu privire la excepția respectivă, formulând doar întâmpinare. II. Soluția și considerentele Înaltei Curți asupra recursurilor Examinând sentința atacată prin prisma criticilor formulate și a dispozițiilor legale incidente, Înalta Curte constată următoarele: II.1. Situația de fapt reținută de prima instanță În conformitate cu prevederile art. 9 alin. (2), (2 2 ) și alin. (5), art. 27 34 , art. 27 36 , art. 27 37 , art. 27 39 din Legea nr. 360/2002, privind Statutul polițistului, cu modificările și completările ulterioare, Ordinului ministrului nr. 140/2016 privind activitatea de management resurse umane în unitățile de poliție ale Ministerului Afacerilor Interne, Adresei D.M.R.U. nr. x din 19.11.2018 privind deblocarea unor posturi de execuție, Adresei I.G.P.R. nr. x/21.12.2018 privind calendarul orientativ întocmit și aprobat de conducerea Poliției Române, precum și adresei Inspectoratului General al Poliției Române - Direcția de Investigații Criminale nr. 501723/08.01.2019 privind transmiterea Tematicii și bibliografiei recomandate candidaților înscriși la concursul de ocupare a posturilor de ofițeri de poliție din cadrul structurilor de investigații criminale prin încadrarea directă a persoanelor cu studii corespunzătoare cerințelor postului, la nivelul instituțiilor pârâte IPJ Sălaj și respectiv IPJ Bistrița-Năsăud a fost organizat concursul de recrutare din sursă externă pentru ocuparea posturilor vacante, după cum urmează: La nivelul Inspectoratul de Poliție Județean Sălaj a fost organizat concursul pentru ocuparea unui post de ofițer principal I la Poliția Jibou la care a participat și reclamantul A.. La nivelul Inspectoratului de Poliție Județean Bistrița-Năsăud a fost organizat concursul pentru ocuparea unui post de ofițer principal II la Poliția Oraș Sângeorz-Băi, la care a participat și reclamantul B.. În scopul desfășurării concursului, în baza prevederilor art. 7 alin. (3) din Anexa 3 la O.M.A.I. nr. 140/2016 privind activitatea de management resurse umane în unitățile de poliție ale M.A.I, la nivelul I.G.P.R. s-a constituit o comisie centrală cu rol de coordonare (potrivit art. 8 alin. (2), iar la nivelul instituțiilor beneficiare (pârâții IPJ Sălaj și IPJ Bistrița-Năsăud) s-a constituit comisia de concurs. În conformitate cu prevederile art. 16 alin. (3) din Anexa 3 la Ordinul M.A.I nr. 140/2016, rolul comisiei centrale de concurs a fost acela de a stabili probele de concurs, precum și bibliografia și tematica de concurs; de a elabora subiectele/temele și baremele de corectare/apreciere și notare, precum și ghidul de interviu pentru probele de concurs. Concursul a constat într-un test de cunoștințe cu 60 întrebări, tip grilă, cu trei variante de răspuns, din care doar una corectă, desfășurat Precizărilor Metodologice nr. 327779/19.03.2019 și Ordinul M.A.I. nr. 140/2016. Urmare a desfășurării probei scrise s-au formulat de către un număr de candidați înscriși la nivel național, contestații. Având în vedere contestațiile depuse de către candidații la concursul în specialitatea investigații criminale, în temeiul art. 54 alin. (3) și (4) din Anexa nr. 3 la O.M.A.I. nr. 140/2016, s-a procedat la analizarea acestora de către comisia centrală de concurs. În ceea ce interesează prezenta cauză, contestația formulată de numitul E. (candidat înscris la concurs la nivelul IPJ Bihor) a fost admisă ca întemeiată, reținându-se în considerentele procesului-verbal de soluționare nr. x/02.04.2019 (act administrativ atacat prin prezenta acțiune în contencios administrativ), faptul că întrebarea nr. 3 contestată nu a fost formulată în conformitate cu tematica de concurs. Prin urmare, în temeiul art. 54 alin. (4) din Anexa nr. 3 la O.M.A.L nr. 140/2016 privind activitatea de management resurse umane în unitățile de poliție ale M.A.I cu modificările și completările ulterioare, întrebarea nr. 3 a fost anulată, iar comisiile de soluționare a contestațiilor sesizate au procedat la recorectarea testelor prin acordarea punctajului maxim la această întrebare tuturor candidaților. În acest sens, a fost emisă adresa I.G.P.R. - Direcția Investigații Criminale nr. 504.251 din data de 02.04.2019, fiind obligatorie pentru toate comisiile de soluționare a contestațiilor. În urma admiterii contestației și acordării punctajului maxim la întrebarea nr. 3 tuturor candidaților, reclamantul A. a obținut nota 9,55, iar reclamantul B. nota 9,25. Întrucât reclamantul A. a avut același punctaj și aceeași notă, respectiv 8,55 și 9,55 cu un alt candidat (C.), departajarea candidaților s-a realizat în urma susținerii unui interviu structurat pe subiecte profesionale conform art. 27 43 alin. (3) din Legea nr. 360/2002 privind statutul polițistului: "în situația în care concursul a constat doar în susținerea probei scrise, departajarea candidaților se realizează pe baza rezultatelor obținute în urma susținerii unui interviu structurat pe subiecte profesionale". Astfel, în urma susținerii interviului de departajare, reclamantul A. a fost declarat respins, nota acordată fiind definitivă. În ceea ce-l privește pe reclamantul B., acesta a fost declarat respins în urma recorectării foilor de răspuns și a acordării punctajului maxim la întrebarea nr. 3 tuturor candidaților. Prin acțiunea introductivă reclamanții contestă, în principal, modul de soluționare a contestației, invocând critici de nelegalitate constând în greșita aplicare a prevederilor art. 54 alin. (4) din Anexa 3 la OMAI 140/2016, argumentând că sancțiunea anulării ar fi putut deveni incidentă doar dacă întrebarea era formulată atât în afara tematicii, cât și în afara bibliografiei de concurs. Pe de altă parte, reclamanții argumentează și netemeinicia raționamentului comisiei centrale de concurs în ceea ce privește formularea întrebării din afara tematicii de concurs. II.2. Problema de drept dedusă judecății este aceea a modalității de interpretare a corelației dintre tematică și bibliografie în cadrul concursului organizat de entitățile pârâte. Pe de o parte, recurenții susțin că atâta vreme cât actul normativ ca atare (O.U.G. nr. 103/2006 republicată, privind unele măsuri pentru facilitarea cooperării polițienești internațională (publicată în monitorul oficial nr. 150 din 28 februarie 2014) era menționat în bibliografia de concurs, acesta trebuie studiat integral, astfel că întrebarea de concurs nu trebuia să fie anulată. Pe de altă parte, intimații susțin că întrebările de concurs pot fi formulate exclusiv din ceea ce rezultă coroborând tematica cu bibliografia, astfel că întrebarea de concurs a fost în mod corect anulată, fiind bazată pe aspecte care se regăseau în actul normativ menționat generic în bibliografie, dar care nu erau ca atare incluse în tematică. Ca o prima mențiune, Înalta Curte reține că, potrivit practicii judiciare constante a instanței supreme, verificarea modalității de soluționare a contestațiilor cu privire la desfășurarea concursurilor nu intră în sfera de analiză a instanței de contencios administrativ decât în ceea ce privește aspectele de procedură sau de exces de putere ce ar putea fi invocate de către reclamant. Cum în cauza de față se invocă o eventuală încălcare a unor reguli de procedură (formularea unei întrebări în afara sau, dimpotrivă, cu respectarea tematicii), această critică poate fi supusă analizei instanței de contencios administrativ. Pentru a dovedi corectitudinea susținerilor sale, recurenții folosesc argumentul exemplului și enumeră mai multe situații în care unul sau mai mulți itemi din tematica de concurs are/au un corespondent în bibliografia indicată; aceste acte normative, neavând capitole/subcapitole/articole identice cu denumirea itemilor din tematica de concurs, au trebuit să fie studiate în integralitatea lor, iar întrebările formulate din aceste acte normative nu au fost supuse vreunei obiecțiuni din partea candidaților. Dincolo de împrejurarea că lipsa unei contestații cu privire la alte întrebări nu poate reprezenta un argument în favoarea admiterii acțiunii de față, Înalta Curte reține faptul că, potrivit art. 33 din Anexa 3 la Ordinul M.A.I. nr. 140/2016, întrebările trebuie să fie formulate clar, precis și în strictă concordanță cu tematica și bibliografia afișată. Astfel, ceea ce are importanță în stabilirea cadrului de formulare a întrebărilor este încadrarea în tematică și bibliografie, dincolo de orice corelație cu existența unor capitole distincte sau nu (corelație care poate fi absolut întâmplătoare din punct de vedere al structurării materiei pentru examen). În fapt, a reținut prima instanță că în cadrul surselor bibliografice era indicată O.U.G. nr. 103/2006 republicată privind unele măsuri pentru facilitarea cooperării polițienești internațional în integralitatea sa. În schimb, în cadrul tematicii, la lit. f), pe linie de cooperare și asistență polițienească internațională, erau indicate următoarele teme: canalele de cooperare polițienească internațională (ceea ce corespundea Cap. II); cererea de asistență polițienească internațională (ceea ce corespundea Cap. III); transferul de proceduri în materie penală; comisia rogatorie internațională; echipele comune de anchetă; ordinul european de anchetă. Întrebarea nr. 3 care face obiectul litigiului își avea sediul materiei în art. 37 din O.U.G. nr. 103/2006 privind unele măsuri pentru facilitarea cooperării polițienești internaționale, parte a Capitolului VI (Dispoziții speciale privind cooperarea cu statele membre ale Uniunii Europene), Secțiunea a 3-a (Reguli privind portul uniformei și folosirea armamentului de către agenții străini. Statutul juridic și răspunderea agenților străini). Comisia centrală de concurs a constatat că întrebarea nr. 3 se regăsea la Cap. VI, iar nu în capitolele indicate în anunțul de concurs. Recurenții susțin că O.U.G. nr. 103/2006 nu cuprinde capitole/subcapitole/articole identice cu denumirea itemului din tematica de concurs, astfel că acest act a trebuit să fie studiat în integralitatea lui, întregul act normativ fiind despre cooperarea polițienească internațională. Înalta Curte constată că în mod corect a reținut prima instanță faptul că prin art. 6 din O.U.G. nr. 103/2006 este conturată sfera de cuprindere a noțiunii de canale de cooperare polițienească internațională și care se impune a fi înțeleasă ca structura interinstituțională de cooperare, prin referirile la Interpol, Europol, Sistemul de Informații Schengen/SIRENE, legătura operațională cu F., precum și cu atașații de afaceri interne și ofițerii de legătură, atât români acreditați în străinătate, cât și străini acreditați în România. Pe de altă parte, din tematica de concurs făcea parte tema referitoare la echipele comune de anchetă, ca specie a echipelor comune de desfășurare a operațiunilor comune reglementate de art. 36 din O.U.G. nr. 103/2006. Or, față de cerința din tematica de concurs, orice întrebare de detaliu sub aspectul modului de desfășurare a operațiunilor comune în echipe comune, cu referire specifică la portul uniformei și utilizarea armamentului de către agenții străini, nu poate fi apreciată ca răspunzând cerinței de a fi formulată în strictă concordanță cu tematica și bibliografia de concurs. În mod corect și cu stricta respectare a legii a statuat prima instanță în sensul că modalitatea justă de interpretare a art. 33 este aceea că referirea la cerințele tematicii și bibliografiei de concurs nu poate fi citită disociat, iar concluzia care se desprinde este aceea că reprezintă o cerință de legalitate a formulării subiectelor respectarea strictă și în mod cumulativ a tematicii și bibliografiei de concurs, în mod coroborat. Ca urmare, nu poate fi avută în vedere susținerea recurenților, în sensul că sintagma "și" obligă la anularea întrebării doar în cazul în care sunt îndeplinite cele doua condiții cumulative și anume ca aceasta să fie formulată atât în afara tematicii, cât și a bibliografiei. Trebuie de asemenea avute în vedere argumentele logice: tematică presupune ca și noțiune informațiile științifice ce trebuie însușite de către concurenți; bibliografia indică sursa obținerii acestor informații. Celelalte argumente aduse de reclamanți sunt speculative; nu întinderea materialelor cercetate de concurenți conduce la câștigarea concursului, ci studierea întocmai a materialelor cerute de organizatorii concursului; aspectele procedurale legate de neîndeplinirea procedurii prealabile nu prezintă relevanță în soluționarea prezentului recurs, această problemă fiind depășită în această fază procedurală. În ceea ce privește împrejurarea că recurenții au fost prejudiciați ca efect al modificării neașteptate a rezultatelor concursului după soluționarea contestațiilor, Înalta Curte constată, pe de o parte, că acest argument nu are suport legal, având în vedere că nu s-a demonstrat încălcarea normelor legale de soluționare a contestațiilor reglementată de dispozițiile art. 52-54 din Anexa 3 la Ordinul M.A.I nr. 140/2016, actul administrativ atacat (în speță, procesului-verbal de soluționare a contestațiilor nr. x/02.04.2019) fiind emis ca urmare a exercitării drepturilor legale de către unul dintre candidații la nivel național, iar comisia centrală de concurs a emis actul în îndeplinirea atribuțiilor conferite de lege și necontestate prin acțiunea în contencios administrativ dedusă judecății. Pe de altă parte, procedura de formulare a contestațiilor cu rezultatul posibil al admiterii acestora și al modificării baremului conform regulilor stabilite prin Regulament este una previzibilă și cunoscută de candidați anterior concursului. În concluzie, toate criticile formulate de recurenți prin recursul de față sunt nefondate. II.3. Temeiul procesual al soluției date recursului Constatând caracterul nefondat al tuturor criticilor esențiale aduse de recurenți, Înalta Curte, în temeiul art. 497 raportat la art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., va respinge recursul ca nefondat.