ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5903/2019

Ședința publică din data de 26 noiembrie 2019

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Procedura în fața primei instanțe

Prin cererea înregistrată la data de 31.10.2017, pe rolul Curții de Apel Cluj, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Afacerilor Interne, Inspectoratul General al Jandarmeriei Române și Inspectoratul de Jandarmi Județean "Gelu Voievod" Bistrița-Năsăud, obligarea pârâtului de rândul 1 să emită și să semneze actul administrativ de încadrare și acordare a gradului militar la care este legal îndrituit în urma promovării concursului din data de 02.11.2016, respectiv aferent funcției de ofițer specialist II, la Compartimentul Auto - Serviciul logistic în cadrul I.P.J. "Gelu Voievod" Bistrița-Năsăud, cu data de 19.12.2016 (în subsidiar 01.01.2017), respectiv obligarea structurilor și eșaloanelor inferioare în carul celor 3 instituții publice să întreprindă toate demersurile pe care dispozițiile legale incidente le impun în vederea încadrării pe funcția de specialist II la Compartimentul Auto -Serviciul legislației în cadrul I.P.J. "Gelu Voievod" Bistrița-Năsăud și să-i comunice actele corespunzător încadrării în termen de 30 de zile de la rămânerea definitivă a sentinței, să fie obligate instituțiile pârâte la plata diferențelor salariale dintre salariul corespunzător încadrării (inclusiv sporurile aferente) la care avea dreptul ca urmare a promovării concursului din 02.11.2016, aferent postului pentru care a concurat, calculat cu indicele și majorările intervenite conform legii începând cu data de 19.12.2016 (în subsidiar 01.01.2017) și salariul obținut la actualul loc de muncă, diferențe calculate până la data încadrării efective a postului obținut la concurs din data de 02.11.2016; cu obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.

Prin întâmpinare, pârâtul Inspectoratul General al Jandarmeriei Române a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, în considerarea faptului că emiterea ordinului este în competența MAI; ordonator de credite este unitatea și, în condițiile Legii nr. 554/2004, o autoritate poate avea calitatea de pârât numai în măsura în care are calitatea de emitent al actului administrativ contestat sau nu a soluționat în termen legal ori a refuzat nejustificat să rezolve o cerere a reclamantului referitoare la un drept sau un interes legitim.

Inspectoratul de Jandarmi Județean "Gelu Voievod" Bistrița-Năsăud a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, având în vedere că actul de numire are loc ulterior emiterii actului de încadrare în muncă și acordarea gradului militar a cărui competență nu îi aparține.

Prin sentința nr. 62 din 14 martie 2018, Curtea de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal:

- a respins excepțiile lipsei calității procesuale pasive invocate de pârâți prin întâmpinările depuse;

- a admis în parte acțiunea formulată și precizată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâții Ministerul Afacerilor Interne, Inspectoratul General al Jandarmeriei Române, și Inspectoratul de Jandarmi Județean "Gelu Voievod" Bistrița-Năsăud;

- a obligat pârâții să efectueze operațiunile pentru emiterea actelor privind ocuparea postului vacant - ofițer specialist II la Compartimentul Auto din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Județean "Gelu Voievod" Bistrița-Năsăud.

- a obligat pârâții Ministerul Afacerilor Interne și Inspectoratul de Jandarmi Județean "Gelu Voievod" Bistrița-Năsăud să emită actele de numire/încadrare pe funcția menționată ca urmare a declarării "admis" la concursul organizat pentru ocupare post în termen de 30 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii;

- a respins petitul privind obligarea la plata drepturilor salariale;

- a obligat pârâții, în solidar, să plătească reclamantului cheltuieli de judecată în sumă de 1.050 RON.

Împotriva sentinței au formulat recurs pârâții Ministerul Afacerilor Interne, Inspectoratul General al Jandarmeriei Române și Inspectoratul de Jandarmi Județean "Geju Voievod" Bistrița-Năsăud.

Recursul Inspectoratului de Jandarmi Județean Bistrița-Năsăud întemeiat în drept pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. vizează doar obligarea în solidar a pârâților la plata cheltuielilor de judecată.

Recursul Inspectoratului General al Jandarmeriei, întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 4 și 6 C. proc. civ., vizează pe de o parte greșita respingere a excepției lipsei calității sale procesuale pasive cât și fondul pricinii.

Recursul Ministerul Afacerilor Interne, întemeiat în drept pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. vizează fondul litigiului.

II.Analiza cererii de recurs

Examinând cu prioritate recursul Inspectoratului General al Jandarmeriei, în ceea ce privește lipsa calității procesuale pasive a acestui recurent, trebuie pornit de la temeiul de drept apreciat ca incident în cauză de către instanța de fond, respectiv art. 38 din Ordinul MAI nr. 665/2008 și Legea nr. 80/2005.

Respingerea excepției lipsei calității procesuale pasive s-a făcut cu motivarea că pârâtii au o serie de atribuții, competente de avizare, aprobare, în stabilirea cerințelor de ocupare a posturilor, organizare a concursurilor, verificare și emitere a actelor, respectiv a ordinelor, dispozițiilor de încadrare/numire (art. 11, art. 6, art. 32, art. 38 din Ordin).

În realitate competența de emitere a ordinului/dispoziției de încadrare în muncă aparține pârâtei I.J.J. Bistrița-Năsăud iar cea de acordare a gradului profesional/militar aparține Ministerului Afacerilor Interne, succesiunea fiind în ordine inversă celei reglementate de art. 38 alin. (1) din O.M.A.I. nr. 665/2008.

În aceste condiții, cum nici textul legal incident în speță art. 38 din Ordinul MAI nr. 665/2008 nu acordă vreo competență în raport de obiectivul cererii acestei recurente, excepția este întemeiată și urmează a fi admisă.

Cât privește criticile pe fondul cauzei prin recurs, data fiind lipsă calității sale procesuale nu mai au a fi analizate.

Referitor la recursul Inspectoratului de Jandarmi Județean Bistrița-Năsăud acesta vizează exclusiv acordarea cheltuielilor de judecată în solidar în sarcina părâților.

În motivare s-a arătat că acesta și-a îndeplinit obligația de organizare a concursului astfel că suportarea cheltuielilor de judecată are a se face potrivit "culpei procesuale a fiecăruia și raportului juridic existent între părți", în acest sens invocându-se faptul că recurenta este o instituție publică.

Aprecierea asupra faptului că instituțiile publice nu ar trebui să fie obligate, în situația în care se pierde un proces (art. 453 C. proc. civ.) la plata cheltuielilor de judecată, invocată și de alte astfel de entități, nu poate fi primită, nici legea, nici Constituție, nici principiile de drept printre care cel al egalității părților neconținând o astfel de prevedere.

Pe de altă parte, poziția recurentei prin întâmpinare a fost de respingere a acțiunii reclamantului astfel că, recursul nu apare a fi întemeiat din această perspectivă.

Cât privește recursul MAI, acesta vizează greșita aplicare de către instanța de fond a prevederilor legale incidente, astfel în ceea ce privește inserarea în fișa postului a studiilor necesare pentru îndeplinirea în condiții optime a sarcinilor de serviciu, contrar celor reținute de către instanța de judecată, prevederile Hotărârii de Guvern nr. 376/2016 privind aprobarea Nomenclatorului domeniilor și al specializărilor/programelor de studii universitare și a structurii instituțiilor de învățământ superior pentru anul universitar 2016-2017 sunt aplicabile și în prezenta cauză, în sensul că studiile necesare ocupării postului nu pot fi altele decât cele regăsite în nomenclatorul domeniilor și specializărilor/programelor de studii universitare.

Astfel, Hotărârea de Guvern nr. 376/2016 a fost emisă în temeiul art. 132 alin. (2) și art. 138 afin. (5) din Legea educației naționale nr. 1/2011, potrivit cărora nomenclatorul domeniilor și al programelor de studii universitare, domeniile și programele de studii universitare acreditate sau autorizate să funcționeze provizoriu, locațiile geografice de desfășurare, numărul de credite de studii transferabile pentru fiecare program de studii universitare, formă de învățământ sau limbă de predare, precum și numărul maxim de studenți care pot fi școlarizați, propus de către agențiile de evaluare a calității care au evaluat fiecare program, se stabilesc anual prin hotărâre a Guvernului, promovată de către Ministerul Educației Naționale, înaintea datei de 31 martie a anului respectiv.

Actul normativ indicat este singurul care reglementează domeniile și specializările/programele de studii universitare, astfel că studiile prevăzute în fișa postului -cerute pentru ocuparea postului scos la concurs nu pot fi altele decât cele reglementate de către legiuitor, întrucât, în caz contrar, nu ar putea fi valorificate documentele de studii depuse de candidați.

De asemenea, potrivit art. 20 alin. (1) lit. f) din Ordinul M.A.I nr. 665/2008, una dintre condițiile obligatorii participării la concurs este ca persoana să aibă studii corespunzătoare cerințelor postului pentru care candidează.

Contrar celor reținute de către instanță, chiar dacă în anexa nr. 1 la Ordinul M.A.I nr. 665/2008, referitoare la modalitățile de completare a fișei postului, nu se face trimitere la nomenclator, astfel cum am indicat mai sus, studiile prevăzute în fișa postului trebuie să fie stabilite în raport de specificul activității care urmează a fi desfășurată, dintre cele reglementate de către actele normative incidente în materie, respectiv Hotărârea de Guvern nr. 376/2016.

Pe cale de consecință, în raport de argumentele expuse, extinderea domeniilor de studii prevăzute în fișa postului, neregăsite în nomenclatorul domeniilor și specializărilor/programelor de studii universitare apare ca fiind o măsură nelegală.

Referitor la cel de-al doilea motiv de nelegalitate identificat de către D.G.M.R.U, respectiv faptul că în fișa postului, la modulul B pct. 3.2. - Pregătire de specialitate este prevăzută condiția:

"cursuri de perfecționare ofițeri auto", iar la pct. 3.4. - Autorizații speciale pentru exercitarea atribuțiilor este prevăzut:

"permis conducere autovehicule, categoria B", condiții care nu se regăsesc în anunțul publicat de către Inspectoratul de Jandarmi Județean Bistrița - Năsăud pe site-ul instituției, opinăm că instanța a apreciat în mod greșit că nu este necesar ca anunțul să conțină cerințele prevăzute în fișa postului.

S-a arătat că potrivit art. 26 alin. (2) lit. a) din Ordinul M.A.I nr. 665/2008, anunțul privind posturile vacante pentru care se organizează concurs trebuie să conțină denumirea postului pentru care se organizează concursul și principalele cerințe ale acestuia, stabilite potrivit prevederilor din fisa postului.

Deși în conținutul legislației incidente domeniului de referință nu sunt enumerate în mod concret care sunt principalele cerințe din fișa postului, din perspectiva încadrării posturilor cu personal care a dobândit cunoștințe în urma parcurgerii unor programe de formare profesională, atât timp cât în fișa postului este prezentată cerința referitoare la parcurgerea unor astfel de cursuri, solicitarea unor înscrisuri doveditoare devine cerință principală necesară a fi menționată în anunț.

Astfel, referitor la condiția privind parcurgerea unui curs de perfecționare ofițeri auto, arătăm că, potrivit prevederilor art. 2 lit. f) din Ordinul M.I.R.A nr. 665/2008 privind unele activități de management resurse umane în unitățile M.A.I., cu modificările și completările ulterioare, "recrutarea din sursă externă reprezintă recrutarea realizată din rândul oricăror categorii de persoane care dețin aptitudinile, abilitățile și cunoștințele necesare pentru ocuparea posturilor vacante; în cadrul acestei forme de recrutare pot fi identificate, în condițiile legii, inclusiv persoane care fac deja parte din efectivele Ministerului Afacerilor Interne".

Așadar, potențialii candidați ar fi putut fi persoane care, fie au avut calitatea de cadre militare/polițiști, fie persoane care fac parte din M.A.I. sau din alte structuri din Sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională.

Pe de altă parte, potrivit capitolului II din Anexa nr. 1 la Ordinul M.I.R.A nr. 665/2008 privind unele activități de management resurse umane în unitățile M.A.I., cu modificările și completările ulterioare, cerința referitoare la pregătirea de specialitate se completează dacă este indispensabilă urmarea unor cursuri.

Prin urmare, atât timp cât în fișa postului este prevăzută o astfel de cerință, fără a se menționa parcurgerea cursului ulterior încadrării, este de la sine înțeles faptul că prezentarea unor documente care să demonstreze îndeplinirea respectivei condiții, este necesară anterior numirii în funcție, în situația de față la depunerea dosarului de recrutare.

Astfel, cât privește H.G. nr. 177/2016 despre care se afirmă că nu a fost luate în considerare la întocmirea documentației din anunțul concursului pentru ocuparea postului și a cerințelor din fișa postului acest act normativ a intrat în vigoare ulterior datei anunțului pentru concurs astfel că nu poate fi vorba despre incidența dispozițiilor sale.

Cât privește Ordinul MAI nr. 665/2008 cerința studiilor la care se face referire evident este inaplicabilă angajaților din surse externe altfel accesul în aceasta modalitate la examen fiind blocat.

Referitor la cea de-a doua critică, respectiv absolvirea de cursuri de perfecționare ofițeri auto este evident că nu putea fi solicitată pentru modalitatea de angajat din sursă externă, astfel ca cerința în mod corect nu a fost menționată în anunț.

Teoria pe care recurenta o face că astfel ar fi putut fi angajate fie persoane care au avut calitatea de militar/polițist, fie persoane activând în MAI, fie în alte structuri ale sistemului de apărare, ordine publică și siguranță națională este incompatibilă cu însăși opțiunea prin nimic dovedită a fi nelegală, cum a menționat și instanța de fond, pentru angajarea din sursă externă.

Cât privește nemenționarea obligativității deținerii unui permis autovehicule categoria B, deși nu s-a dovedit relevanța cerinței, în speță reclamantul deținea un astfel de permis astfel că nu se poate vorbi despre vreo potențială descalificare pentru acest argument.

În aceste condiții în raport de criticile din recurs vizând fondul cauzei nu poate fi vorba nici despre erori ale cerințelor pentru concursul ce s-a organizat nici de neîndeplinirea condițiilor impuse câștigătorului acestuia prin fișa postului.

Cum motivele invocate de Inspectoratul General al Jandarmeriei se circumscriu în dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6, Înalta Curte va admite acest recurs, și în temeiul dispozițiilor art. 496 C. proc. civ. raport la art. 20 din Legea nr. 554/2004 va casa sentința și admițând excepția lipsei calității sale procesuale pasive va respinge acțiunea împotriva acestuia.

Cum motivele invocate de Ministerul Afacerilor Interne nu se circumscriu în dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte în temeiul dispozițiilor art. 496 C. proc. civ. va respinge acest recurs.

Cum motivele invocate de Inspectoratul de Jandarmi Județean Bistrița-Năsăud nu se circumscriu în dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte, în temeiul dispozițiile art. 496 C. proc. civ. va respinge acest recurs.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul declarat de pârâtul Inspectoratul General al Jandarmeriei Române împotriva sentinței nr. 62 din 14 martie 2018 a Curții de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal.

Casează în parte sentința recurată.

Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Inspectoratul General al Jandarmeriei Române.

Respinge acțiunea formulată de reclamantul A. împotriva acestui pârât ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.

Menține în rest sentința.

Respinge recursurile declarate de pârâții Ministerul Afacerilor Interne și Inspectoratul de Jandarmi Județean Bistrița-Năsăud împotriva sentinței nr. 62 din 14 martie 2018 a Curții de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondate.

Definitivă.

Pronunțată, în ședință publică, astăzi 26 noiembrie 2019.