ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4610/2021

Obiectul cererii de chemare în judecată Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal, la data de 17.05.2018, sub dosar nr. x/2018, reclamanta Societatea Națională de Gaze Naturale, Romgaz S.A., prin sucursala Mediaș, a chemat în judecată pârâta Inspecția Muncii București, solicitând ca prin hotărârea care urmează a se pronunța: - să fie obligată autoritatea pârâtă să procedeze la reînnoirea avizului de încadrare în condiții deosebite a locurilor de muncă din cadrul unității reclamante, respectiv stații de comprimare gaze naturale.

Soluția instanței de fond Prin sentința nr. 46/2019 din 5 martie 2019 Curtea de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal a respins, ca nefondată, acțiunea formulată de reclamanta Societatea Națională de Gaze Naturale Romgaz S.A. prin Sucursala Mediaș, în contradictoriu cu pârâta Inspecția Muncii, fără cheltuieli de judecată.

Recursul exercitat în cauză Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta Societatea Națională de Gaze Naturale Romgaz S.A. - Sucursala Mediaș, criticând-o pentru nelegalitate, solicitând admiterea recursului astfel cum a fost formulat.

Apărările formulate de intimată Intimata-pârâtă Inspecția Muncii a depus întâmpinare în cuprinsul căreia a invocat excepția lipsei semnăturii reprezentantului legal al recurentei-reclamante și a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Considerentele și soluția instanței de recurs asupra excepției tardivității Examinând cu prioritate excepția invocată, astfel cum impun dispozițiile art. 248 C. proc. civ., Înalta Curte reține următoarele: Conform dispozițiilor art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, hotărârea pronunțată în primă instanță poate fi atacată cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare. În aceste condiții, sentința nr. 46/2019 din data de 5 martie 2019 a Curții de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal este susceptibilă de a fi atacată cu recurs, calea de atac trebuind să respecte termenul de declarare sus-menționat. Termenul prevăzut de dispoziția legală anterior citată, fiind unul procedural, se calculează potrivit dispozițiilor art. 181 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., pe zile libere, fără a se lua în calcul ziua de la care acesta începe și nici ziua când acesta se împlinește. Din verificarea actelor dosarului de fond, se constată că sentința recurată a fost comunicată pârâtei la data de 19 martie 2019 conform dovezii de comunicare aflate la dosar fond, iar cererea de recurs a fost depusă la data de 8 aprilie 2019 (prin email, aflat la dosar recurs) cu depășirea termenului legal, absolut și imperativ prevăzut de art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, împlinit la data de 4 aprilie 2019. Întrucât recurenta a exercitat calea de atac după împlinirea termenului legal și nu a dovedit că întârzierea s-ar datora unor motive temeinic justificate, în cauză operează sancțiunea decăderii, iar Înalta Curte, în conformitate cu dispozițiile art. 185 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul reclamantei Societatea Națională de Gaze Naturale Romgaz S.A. - Sucursala Mediaș împotriva sentinței nr. 46/2019 din 5 martie 2019 a Curții de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal, ca tardiv formulat.