ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4597/2021
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4597/2021 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2021)
Ședința publică din data de 12 octombrie 2021
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
I. Circumstanțele cauzei
Obiectul cererii de chemare în judecată
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal reclamanta Comuna Luna a solicitat în contradictoriu cu pârâta A. S.A. ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea Hotărârii arbitrale nr. 14/28.06.2018 prin care, pe de o parte a fost admisă acțiunea formulată de către pârâtă cu privire la: obligarea reclamantei la restituirea către aceasta a sumei de 306.462,40 RON reprezentând 70% garanție de bună execuție constituită conform sub-clauzei 4.4 din Anexa la Acordul contractual nr. x/28.06.2010; obligarea reclamantei la restituirea sumei de 2.602,19 RON reprezentând dobânda bancară; obligarea reclamantei la reconstituirea garanției de bună execuție în procent de 30%, conform prevederilor contractuale, respectiv a sumei de 132.341,02 RON; obligarea reclamantei la plata dobânzii legale în cuantum de 26.851,14 RON calculate de la data 08.04.2016 până la data de 02.03.2017 și în continuare până la restituirea efectivă; obligarea reclamantei la plata sumei de 17.188,15 RON cheltuieli de arbitraj, fiind admisă în parte și acțiunea reconvențională a reclamantei cu privire la: obligarea pârâtei-reconvențională la plata sumei de 241.016,10 RON reprezentând penalități de întârziere calculate pentru perioada 17.03.2015-28.03.2016; obligarea pârâtei-reconvențională la plata sumei de 6.568,9 RON.
Soluția instanței de fond
Prin sentința civilă nr. 23/2019 din 28 ianuarie 2019 Curtea de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal a decis următoarele:
Respinge excepția inadmisibilității acțiunii în anulare invocate de pârâta A. S.A.. "Respinge ca nefondată acțiunea în anulare formulată de reclamanta Comuna Luna cu sediul în comuna Luna, sat Luna, nr. 192, jud. Cluj, având CUI x, cont x deschis la Trezoreria Turda, împotriva hotărârii arbitrale nr. 14/28.06.2018 pronunțate de Curtea de Arbitraj de pe lângă Camera de Comerț și Industrie Cluj în dosarul nr. x/2017, acțiune formulată în contradictoriu cu pârâta A. S.A., cont bancar x deschis la B. S.A.
Obligă reclamanta Comuna Luna la plata sumei de 5000 RON cu titlu de cheltuieli de judecată, către pârâta A. S.A..".
Recursul exercitat în cauză și apărările formulate de intimații pârâți
Împotriva sentinței civile nr. 23/2019 din 28 ianuarie 2019 a Curții de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal a declarat recurs reclamanta Comuna Luna criticând-o pentru nelegalitate, solicitând admiterea recursului, casarea sentinței recurate și trimiterea cauzei spre rejudecare.
Intimata-pârâtă A. S.A. a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului, în principal, ca inadmisibil, iar în subsidiar, ca nefondat.
Considerentele și soluția instanței de recurs
Examinând cu prioritate, astfel cum impun dispozițiile art. 248 C. proc. civ., excepția nulității prezentei căi de atac invocată de intimatul-pârât, Înalta Curte reține următoarele:
Prealabil, Înalta Curte va respinge excepția tardivității recursului declarat de reclamanta Comuna Luna reținând dispozițiile art. 20 alin. (1) din Legea 554/2004, potrivit cărora "Hotărârea pronunțată în primă instanță poate fi atacată cu recurs, în termen de 15 zile de la comunicare" și faptul că hotărârea instanței de fond a fost comunicată la data de 19 februarie 2019, aspecte în raport de care recursul a fost declarat cu respectarea termenului prevăzut de lege.
Totodată, Înalta Curte arată că recursul este o cale extraordinară de atac care poate fi exercitată numai în termenul și condițiile expres prevăzute de lege.
Potrivit dispozițiilor art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ. "cererea de recurs va cuprinde următoarele mențiuni: … d) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat.", iar în conformitate cu pervederile art. 488 din același cod, casarea unor hotărâri se poate cere numai pentru motivele de nelegalitate limitativ prevăzute în cuprinsul acestui articol.
Această normă imperativă instituie în sarcina recurentei obligația de a indica și dezvolta motivele de nelegalitate pe care se întemeiază calea de atac, iar neîncadrarea în cazurile de casare prevăzute de dispozițiile art. 488 C. proc. civ., atrage, conform dispozițiilor art. 489 alin. (2) C. proc. civ., sancțiunea nulității recursului.
În plus, pe lângă cerința încadrării criticilor formulate în motivele de nelegalitate prevăzute de dispozițiile art. 488 C. proc. civ., aceste critici trebuie să vizeze argumentele instanței care a pronunțat hotărârea atacată, în caz contrar neputând fi exercitat controlul judiciar de către instanța de recurs.
Din economia textelor legale anterior citate rezultă că nu este suficient ca recursul să fie depus și motivat în termenul prevăzut de lege, ci este necesar ca, criticile formulate să se circumscrie motivelor de nelegalitate expres și limitativ reglementate.
În consecință, în măsura în care recursul nu este motivat ori atunci când aspectele învederate în cererea de recurs nu pot fi încadrate în dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ., calea de atac va fi lovită de nulitate.
Soluția la care s-a oprit legiuitorul se explică prin aceea că recursul este o cale extraordinară de atac, de reformare, în care se examinează numai conformitatea hotărârii atacate cu normele de drept aplicabile, astfel cum rezultă din dispozițiile art. 483 alin. (3) C. proc. civ.
În speță, se constată că recursul nu conține critici care să poată fi încadrate în textul art. 488 alin. (1) C. proc. civ., nu s-a formulat nicio critică (de nelegalitate) sentinței atacate, dimpotrivă, se reiau, aspecte în ce privește fondul cauzei, așa cum au fost redate în acțiunea introductivă de instanță.
Astfel, recurenta-reclamantă reiterează, în calea extraordinară de atac, integral, acțiunea cu care a învestit instanța de judecată, fără să dezvolte motive de nelegalitate ce privesc sentința atacată și să se raporteze la considerentele acesteia.
Față de criticile deduse judecății în calea de atac a recursului, cât și prin raportare la considerentele instanței de fond, Înalta Curte constată, astfel, că, printr-o preluare integrală a faptelor și motivelor invocate și dezvoltate în cererea de chemare în judecată, recurenta-reclamantă readuce spre analiză instanței de control judiciar probleme asupra cărora instanța anterioară a răspuns prin hotărârea atacată, fără a combate, însă, dezlegările punctuale cuprinse în sentință, ceea ce pune problema imposibilității încadrării susținerilor acesteia în motivele de nelegalitate prevăzute de dispozițiile art. 488 C. proc. civ., câtă vreme nu se poate cenzura, în absența unor critici împotriva dezlegărilor sentinței de fond, soluția acestei instanțe.
Astfel, prezentarea, din nou, a argumentelor și susținerilor expuse în cererea de chemare în judecată nu răspunde exigențelor cerute de dispozițiile art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., ce impun invocarea unor critici care să poată fi încadrate în motivele de nelegalitate prevăzute de dispozițiile art. 488 C. proc. civ., iar modul de redactare a cererii de recurs nu îngăduie determinarea limitelor sesizării Înaltei Curți, învestite cu verificarea legalității hotărârii atacate.
Deopotrivă, reproducerea, prin cererea de recurs a stării de fapt nu se constituie într-o critică de nelegalitate a sentinței, dispozițiile art. 489 alin. (2) C. proc. civ. arătând faptul că recursul este nul în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 C. proc. civ.
Recurenta reclamantă Comuna Luna nu a adus critici punctuale, prin care să demonstreze în mod concret în ce constă nelegalitatea hotărârii recurate, din perspectiva cazului de casare prevăzut de lege și prin raportare la prevederile legale reținute de instanță în motivarea soluției.
Recursul este o cale extraordinară de atac, de reformare, prin care se supune cenzurii judiciare a instanței competente controlul conformității hotărârii atacate cu regulile de drept incidente cazului concret dedus judecății, iar când criticile formulate nu se subsumează cazurilor expres și limitativ prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 1-8 C. proc. civ., intervine sancțiunea nulității recursului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge excepția tardivității recursului declarat de reclamanta Comuna Luna.
Anulează recursul declarat de reclamanta Comuna Luna împotriva sentinței civile nr. 23/2019 din 28 ianuarie 2019 a Curții de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 12 octombrie 2021.