ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4193/2021

Cererea de chemare în judecată Prin acțiunea formulată reclamanta Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, în contradictoriu cu pârâtul Organismul Intermediar pentru Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane - M.E.N., a solicitat instanței să constate netemeinicia constatărilor în categoria neregulilor, netemeinicia motivelor de fapt și de drept care au condus la declararea neeligibilităților și stabilirea creanței în suma de 54.931,85 RON și, pe cale de consecință, suspendarea executării actului de control până la rămânerea definitivă și irevocabilă a hotărârii ce se va pronunța precum și anularea actelor contestate, ca fiind nelegale și netemeinice.

Soluția instanței de fond Curtea de Apel Cluj, secția a III-a de contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 22 din 28 ianuarie 2019, a respins acțiunea formulată de reclamanta Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca, în contradictoriu cu pârâta Direcția Organismul Intermediar pentru Programul Operațional Capital Uman - Ministerul Educației Naționale.

Calea de atac exercitată Împotriva hotărârii instanței de fond reclamanta Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca a declarat recurs. Recursul este întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 C. proc. civ. După prezentarea situației de fapt, în motivarea recursului se arată că hotărârea nu cuprinde motivele pe care se sprijină, ci se axează numai pe motivarea Înaltei Curți de Casație și Justiție din Decizia nr. 3445/19.10.2018 prin care se tratează situația identică cu cea din prezenta cauză, dar cu mențiunea că nota de constatare din acest dosar se referă la cererea de rambursare nr. x, suplimentară. În ceea ce privește principiul neretroactivității recurenta susține că acest principiu este prevăzut în legea fundamentală, Constituția României, în art. 15 alin. (2) care statuează că: "Legea dispune numai de viitor, cu excepția legilor penale sau contravenționale mai favorabile." Potrivit acestei prevederi actele juridice încheiate înainte de intrarea în vigoare a legii noi nu pot genera alte efecte decât cele prevăzute în vigoare la data încheierii acestora. Astfel, rezultă că legea nouă nu poate modifica sau stinge efecte și nici constitui efecte sau alte sancțiuni. În concret, din verificarea procedurilor derulate la beneficiar pentru achiziționarea sistemului integrat în vederea implementării proiectului x "A. - Management Universitar Superior prin Aportul Tehnologiei Informației" nu se puteau constata nereguli reglementate de acte normative ce au intrat în vigoare ulterior încheierii procedurilor. Ordinul ANRMAP 509/2011 la care se face referire privind formularea criteriilor de calificare și selecție, publicat în M.O. partea 1, nr. 687 din 28.09.2011 a intrat in vigoare la 28.09.2011, iar anunțul de participare supus verificării a fost emis în 06.07.2011 cu numărul x. Astfel, în ceea ce privește starea de fapt efectivă, Universitatea Tehnică Cluj-Napoca, a organizat licitație deschisă cu fază finală de licitație electronică, deci ofertanții aveau posibilitatea de a-și modifica prețul ofertei inițiale cu respectarea strictă a prevederilor O.U.G. nr. 34/2006, în vigoare la acea dată. În realitate, au existat pentru aceeași achiziție două anunțuri de participare respinse de ANARMAP pe motiv de clauze abuzive, semnalate de aceasta și care au fost remediate. Este vorba de anunțul de participare nr. x, respins de către ANRMAP la data de 24.06.2011 respectiv anunțul de participare nr. x respins de ANRMAP la data de 29.06.2011. Fișa de date a achiziției face parte integrantă din documentația de atribuire care este anexă la anunțul de participare. În anunțul de participare, dimensiunile câmpurilor de editare nu permit introducerea integrală a textului din fișa de date. Recurenta mai susține că mediul de afaceri a reacționat corect, S.C. B. S.A. a depus contestație la CNSC pe care ulterior și-a retras-o. Ulterior, tot în cadrul procedurii, s-au solicitat clarificări de către S.C. C. S.A., care au fost realizate cu respectarea termenelor și a cerințelor impuse. La procedură au fost depuse efectiv, două oferte, însă, un agent economic, nu a depus garanția de participare obligatorie, dovadă fiind adresele nr. x/24.08.2011 și y/25.08.2011. În consecință, oferta a trebuit să fie respinsă. În opinia recurentei, toate aceste demersuri și acțiuni dovedesc dorința de a crea o competiție reală în cadrul procedurii și nu de a restricționa accesul agenților economici. În susținerea recursului sunt redate texte de lege incidente pricinii și practică judiciară.

Apărările formulate în cauză Intimata Direcția Organismul Intermediar pentru Programul Operațional Capital Uman - Ministerul Educației Naționale a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

Soluția instanței de recurs Analizând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate de recurentă, a apărărilor expuse în întâmpinarea intimatei, Înalta Curte apreciază că recursul este nefondat. Pentru a ajunge la această soluție instanța a avut în vedere considerentele în continuare arătate. În ceea ce privește motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., Înalta Curte are în vedere prevederile art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., potrivit cărora în considerentele hotărârii "se vor arăta obiectul cererii și susținerile pe scurt ale părților, expunerea situației de fapt reținută de instanță pe baza probelor administrate, motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază soluția, arătându-se atât motivele pentru care s-au admis, cât și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților." Verificând conținutul sentinței atacate, instanța de control judiciar constată că aceasta îndeplinește exigențele menționate, întrucât judecătorul fondului a expus în mod clar și logic argumentele care au fundamentat soluția adoptată. Înalta Curte apreciază că motivarea hotărârii judecătorești înseamnă, în sensul strict al termenului, precizarea în scris a raționamentului care îl determină pe judecător să admită sau să respingă o cerere de chemare în judecată. În cauza de față, instanța de control judiciar consideră că hotărârea recurată îndeplinește cerințele impuse de art. 425 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ. Motivul de recurs analizat are în vedere fiecare dintre argumentele de fapt și de drept folosite de reclamant în cererea de chemare în judecată, instanța având posibilitatea să le grupeze și să le structureze în funcție de problemele de drept deduse judecății, putând să le răspundă prin considerente comune. În motivarea hotărârii judecătorești se regăsesc toate susținerile invocate de partea reclamantă, astfel că sentința nu este susceptibilă de a fi reformată prin prisma motivului de recurs cercetat. În ceea ce privește motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. Din actele și lucrările dosarului rezultă că prin Nota de constatare nr. x/19.07.2017 s-a aplicat o corecție de 10% pentru cheltuielile solicitate la plată, validate și rambursate la cererea de rambursare nr. x suplimentară, respectiv suma de 31.510,45 RON la care s-a adăugat TVA de 24.542,46 RON, rezultând suma totală de 56.052,91 RON. Prin decizia nr. x/18.09.2017 s-a respins contestația administrativă formulată de reclamantă împotriva notei de constatare. S-a reținut că recurenta-reclamantă a încălcat prevederile O.U.G. nr. 34/2006 cu ocazia atribuirii contractelor de achiziții publice de furnizare nr. x din 28.09.2011 și nr. 17181 din 9.11.2013 care au fost analizate de către instanța de contencios administrativ în dosarul nr. x/2015 al Curții de Apel Cluj. Astfel, prin sentința civilă nr. 78/2015 Curtea de Apel Cluj a admis acțiunea formulată de reclamantă, a anulat decizia de soluționare a contestației și a anulat nota de constatare. Prin Decizia nr. 3445/19.10.2018 Înalta Curte de Casație și Justiție - SCAF a admis recursul, a casat sentința civilă nr. 78/2015 și, în rejudecare, a respins acțiunea reclamantei ca neîntemeiată, reținând caracterul restrictiv al cerințelor impuse în fișa de date ale achiziției și caracterul legal al actelor administrative contestate. Înalta Curte constată că instanța de fond în mod corect a apreciat că, în cauză, este vorba de aceleași nereguli, cu privire la același proiect, care au fost analizate în Decizia nr. 3445/19.10.2018 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal. De asemenea, s-a reținut că au fost verificate aspectele menționate în suspiciunea de neregulă nr. x/29.03.2017, privind proiectul POSDRU/S6/1.2/S/61916 al cărui beneficiar este reclamanta Universitatea Tehnică din CIuj-Napoca conținând constatări cu implicații financiare privind nerespectarea prevederilor legale în domeniul achizițiilor, prin care s-a dispus extinderea verificărilor și asupra cererii de rambursare nr. x suplimentară nr. x/01.04.2015, validată la data de 10.09.2015 în ceea ce privește modul în care au fost atribuite contractele de furnizare cu nr. x/28.09.2011 și nr. 17181/09.11.2011 încheiate de autoritatea contractantă cu asocierea compusă din S.C. D. S.R.L. și S.C. E. S.R.L. Având în vedere disfuncționalitățile constatate în atribuirea contractelor de furnizare cu nr. x/28.09.2011 și nr. 17181/09.11.2011 încheiate de autoritate contractantă cu asocierea compusă din S.C. D. S.R.L. și S.C. E. S.R.L., și consemnate prin Nota de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr. x/07.05.2015, precum si stabilirea corecției de 10% pentru atribuirea celor două contracte, de asemenea resolicitarea la CR 8 suplimentară a sumei de 169.799,56 RON aferentă TVA, pentru factura nr. x/23.11.2011 în baza contractului nr. x/28.09.2011 și validarea acesteia și resolicitarea la CR 8 suplimentară a sumei de 315.104,50 RON la care se adaugă TVA în valoare de 75.625,08 RON pentru factura nr. x/09.12.2013 în baza contractului nr. x/28.09.2011 și validarea acesteia s-a dispus aplicarea corecției de 10% pentru cele 2 facturi solicitate la rambursare la capitolul bugetar Alte tipuri de costuri - Cheltuieli de tip FEDR la Cererea de rambursare nr. x suplimentară validată la data de 10.09.2015. Abaterea a fost constatată și menționată în Raportul de audit de încheiere al Autorității de Audit, transmis de F. prin adresa nr. x/24.03.2017 și înregistrat la OI POCU MEN cu nr. x/27.03.2017. Potrivit art. 31 alin. (1) din O.U.G. nr. 66/2011 "Activitatea de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare poale fi reluată de aceeași sau altă structură de control prevăzută la art. 20 dacă, până la data împlinirii termenului de prescripție, apar alte date suplimentare necunoscute la data efectuării verificărilor sau apar erori de calcul care influențează rezultatele acestora." Fundamentarea situației de neregulă a fost realizată prin raportare la prevederile contractului de finanțare, ale O.U.G. nr. 34/2006 și ale H.G. nr. 925/2006, precum și la cele ale O.U.G. nr. 66/2011. În ceea ce privește principiul neretroactivității, Înalta Curte constată că Ordinul Președintelui ANRMAP nr. 509/14.09.2011 a fost emis avându-se în vedere prevederile O.U.G. nr. 34/2006 și H.G. nr. 925/2006. Scopul emiterii Ordinului l-a constituit și asigurarea respectării principiilor ce guvernează achizițiile publice prevăzute la art. 2 alin. (2) din O.U.G. nr. 34/2006, cu modificările și completările ulterioare. La stabilirea și individualizarea obligației de plată rezultată din neregula constatată, au fost avute în vedere prevederile art. 2 alin. (1) lit. n) din O.U.G. nr. 66/2011, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora "orice măsură administrativă adoptată trebuie să fie adecvată, necesară și corespunzătoare a scopului urmărit, atât în ceea ce privește stabilirea creanțelor bugetare rezultate din nereguli, ținând seama de natura și frecvența neregulilor constatate și de impactul financiar al acestora asupra proiectului/programului respectiv ". Astfel fiind, Înalta Curte constată că în mod temeinic și legal s-a apreciat că echipa de control a făcut aplicarea dispozițiilor legale aflate în vigoare la momentul derulării procedurii de achiziție publică, respectiv art. 178 alin. (2), art. 188 din O.U.G. nr. 34/2006 coroborat cu art. 8 alin. (1) din H.G. nr. 925/2006 prin raportare la O.U.G. nr. 66/2011 care definește neregulile. De asemenea, în mod corect instanța de fond a reținut faptul că o corecție de 10% pentru cheltuielile solicitate la plată, validate și rambursate la cererea de rambursare nr. x suplimentară nu este disproporționată și nici nejustificată, fiind dispusă în conformitate cu principiul proporționalității consacrat de art. 2 alin. (1) lit. n) din O.U.G nr. 66/2011 prin raportare la art. 17 din același act normativ și aplicarea anexei la H.G. nr. 519/2014. În raport cu cele reținute, Înalta Curte constată că toate criticile sunt nefondate, judecătorul fondului apreciind în mod corect și legal starea de fapt dedusă judecății, hotărârea pronunțată nefiind susceptibilă de criticile formulate, dimpotrivă, aceasta a fost dată cu aplicarea corectă a dispozițiilor legale aplicabile cauzei, după cercetarea atentă a fondului și a probatoriilor administrate. Prin urmare, instanța constată că susținerile și criticile recurentei sunt neîntemeiate și nu pot fi primite, iar instanța de fond a pronunțat o hotărâre legală.

Temeiul legal al soluției instanței de recurs Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.