ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4189/2021
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4189/2021 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2021)
Ședința publică din data de 24 septembrie 2021
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Cererea de chemare în judecată
Prin acțiunea formulată, reclamanta A. S.R.L. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul General al Poliției Române - Direcția de Ordine Publică, anularea Dispoziției Directorului Direcției de Ordine Publică nr. x din 08.10.2018, prin care s-a dispus neacordarea reînnoirii licenței de funcționare nr. 2718/P din 03.12. și obligarea pârâtului la emiterea unei noi licențe prin care să se dispună reînnoirea licenței de funcționare în domeniul pazei și protecției nr. 2718/P din 03.12.2015 pe o perioadă de 3 ani, în conformitate cu dispozițiile art. 28 și 29 din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 333/2003 republicată, aprobată prin H.G. nr. 301/2002 actualizată.
Soluția instanței de fond
Curtea de Apel Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 50 din 22 mai 2019, a admis cererea formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L. Suceava, în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul General al Poliției Române București - Direcția de Ordine Publică, a anulat Dispoziția nr. x/08.10.2018 și a obligat pârâtul să emită în favoarea reclamantei actul administrativ de reînnoire a licenței de funcționare nr. 2718/P/03.12.2015.
Calea de atac exercitată
Împotriva hotărârii instanței de fond pârâtul Inspectoratul General al Poliției Române a declarat recurs.
Recursul este întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.
După o amplă prezentare a situației de fapt, în motivarea recursului se arată că instanța de fond a conchis că intimata-reclamantă funcționează la sediul social declarat, făcând, în consecință, o aplicare greșită a dispozițiilor art. 29l alin. (1) raportat la art. 29 lit. b) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor si protecția persoanelor, aprobate prin H.G. nr. 301/2012 .
Pe baza raportului și a Referatului nr. x/08.10.2018 întocmit de ofițerii din cadrul D.O.P., directorul direcției a emis Dispoziția nr. x/08.10.2018 prin care a dispus neacordarea reînnoirii licenței de funcționare nr. 2718/P/03.12.2015.
Înstanța înlătură constatările din procesul-verbal de control x/2018 în care s-a menționat faptul că "aparatul administrativ al societății de pază și protecție nu se află efectiv la această adresă" - Suceava, str. x, M.E28, iar logistica aferentă desfășurării activității (PC, registre, etc) se aflau la adresa din Suceava, bdul. x.
Chiar dacă personalul aparatul administrativ al intimatei-reclamante deține diferite funcții în cadrul S.C. B. și C., fapt reținut de instanța de fond că ar justifica prezența la adresa din Suceava, b-dul x, nr. 16A, identificarea logisticii S.C. A. S.R.L. în această locație este consecința desfășurării efectiv a activității sale aici.
Totodată, polițiștii din cadrul D.. au efectuat controlul la sediul nedeclarat al societății din Suceava, bdul x, întrucât la sediul declarat nu au fost identificate documentele necesare organizării și executării serviciilor pentru care reclamanta a fost licențiată, așa cum rezultă din procesul-verbal din 06.09.2018, cât și ca urmare a solicitării administratorului E..
În ceea ce privește declarațiile martorelor F. și G., recurentul apreciază că acestea trebuie înlăturate întrucât sunt consemnate "PRO CAUSA" datorită raporturilor de muncă în care se află cu intimata-reclamantă. Totodată, declarația administratorului E. este vădit subiectivă în scopul negării recunoașterii faptului că aparatul administrativ al societății de pază și protecție nu se află efectiv la adresa din Suceava, str. x, aspect reținut prin procesul-verbal de control semnat fără obiecțiuni. Ori, schimbarea totală de atitudine a acestuia și răspunsurile sale consemnate prin încheierea de ședință din 08.05.2019 vizează exclusiv înlăturarea consecințelor aplicării dispozițiilor legale - neacordarea reînnoirii licenței de funcționare nr. 2718/P/03.12.2015, datorate culpei intimatei-reclamante.
În susținerea recursului sunt redate texte de lege incidente pricinii și practică judiciară.
Apărările formulate în cauză
Intimata S.C. A. S.R.L. Suceava a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.
Soluția instanței de recurs
Analizând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate de recurent, a apărărilor expuse în întâmpinarea intimatei, Înalta Curte apreciază că recursul este nefondat.
Pentru a ajunge la această soluție instanța a avut în vedere considerentele în continuare arătate.
Din actele și lucrările dosarului rezultă că prin Dispoziția nr. x/08.10.2018 s-a respins cererea reclamantei S.C. A. S.R.L. de reînnoire a licenței de funcționare nr. 2718/P/03.12.2015 pentru încălcarea prevederilor art. 29 alin. (1) lit. b) din Anexa la H.G. nr. 301/2012.
Conform art. 29 alin. (1) lit. b) din Anexa la H.G. nr. 301/2012 Inspectoratul General al Poliției Române acordă reînnoirea licenței dacă societatea îndeplinește cumulativ următoarele condiții: b) funcționează la sediile declarate și înregistrate, iar conform art. 29
1
alin. (1) din Anexa la H.G. nr. 301/2012:
"Neîndeplinirea cumulativă a condițiilor prevăzute la art. 29 determină emiterea de către Inspectoratul General al Poliției Române a deciziei privind respingerea solicitării de reînnoire a licenței de funcționare a societății specializate de pază".
Concluzia recurentului în sensul că intimata nu funcționează la sediul declarat și înregistrat s-a întemeiat pe constatările membrilor echipei de control, care a reținut că aparatul administrativ al societății de pază și protecție nu se află efectiv la adresa indicată ca sediul social, ci la locația din Suceava, bdul. x, nr. 16 A, folosită, potrivit lămuririlor date de administratorul reclamantei, de circa 2 ani din lipsa spațiului adecvat la sediul social unde funcționează numai dispeceratul de monitorizare și intervenție.
La baza concluziilor echipei de control a stat o confuzie determinată de cumul de funcții a persoanelor din aparatul H., care sunt angajate atât la S.C. A. S.R.L., cu sediul în Suceava, cât și la S.C. B., respectiv C., cu sediul și punctul de lucru în Suceava.
Prin urmare, s-a refuzat reînnoirea licenței de funcționare pe motiv că aparatul administrativ de conducere nu funcționează la sediul social din Suceava, str. x, ci la adresa Suceava, bdul. x, nr. 16 A, unde se află un punct de lucru C..
Critica referitoare la faptul că instanța de fond ar fi făcut o aplicare greșită a dispozițiilor art. 29 ind.l alin. (1) raportat la art. 29 lit. b) din Normele metodologice de aplicare a Legii nr. 333/2u03 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor si protecția persoanelor, aprobate prin H.G. nr. 301/2012 întrucât ar fi conchis că intimata funcționează la sediul social declarat, nu este întemeiată și nu poate fi primită.
Înalta Curte constată că, în baza probatoriului administrat, instanța de fond a făcut o interpretare riguroasă și corectă a legii respectiv a dispozițiilor art. 29 ind.l alin. (1) raportat la art. 29 lit. b) din Normele metodologice de aplicare a Legii ni. 333/2003.
Concluzia la care a ajuns pârâtul în sensul că societatea reclamantă nu funcționează la sediul declarat si înregistrat se întemeiază doar pe constatările celor doi lucrători de politie din cadrul D., care au încheiat procesul-verbal de control nr. x/5.09.2019.
Înalta Curte apreciază, contrar celor reținute de IPJ Suceava si IGPR, că societatea A. funcționează doar la sediul social declarat și înregistrat în Registrul Comerțului din Mun. Suceava, județul Suceava, utilizat în baza contractului de comodat din data de 13.11.2015 încheiat între societate și soții I. și J..
Datorită specificului activității de pază și protecție care presupune păzirea efectivă a obiectivelor, la acest sediu se află permanent dispecerul, parțial cei din conducere, în timp ce serviciile contabile și resursele umane sunt asigurate de societatea S.C. K. S.R.L., cu care A. are încheiat un contract de prestări servicii.
De asemenea, declarațiile martorelor au confirmat cele susținute de intimată în sensul prezenței zilnice a aparatului administrativ la sediul social din str. x, gestionarea activității de resurse umane și contabilitate la acest sediu, având în vedere specificul activității directorilor și asistentului manager care implică deplasare de teren, ceea ce explică lipsa frecventă a acestora pe parcursul programului normal de lucru și localizarea efectivă a centrului de conducere și de gestiune a activității la sediul social.
Totodată, instanța de fond în mod corect a reținut faptul că funcționarea organelor statutare la sediul social nu implică prezenta neîntreruptă la adresa sediului social in condițiile în care organizarea societății, mai ales prin specificul său, implică deplasări și îndeplinirea de atribuții în exterior.
Prin urmare, Înalta Curte constată că instanța de fond, temeinic și argumentat, a reținut că intimata funcționează la sediul social declarat, iar deplasările organelor de conducere sau absențele temporare de la sediul, în exercitarea atribuțiilor decurgând din raporturile de muncă cu alte societăți, nu afectează desfășurarea legală a activității în cadrul societății, motiv pentru care a constatat că refuzul pârâtului de a reînnoi licența de funcționare nr. 2718/P/03.12. 2015 este nejustificat.
În raport cu cele reținute, Înalta Curte constată că toate criticile sunt nefondate, judecătorul fondului apreciind în mod corect și legal starea de fapt dedusă judecății, hotărârea pronunțată nefiind susceptibilă de criticile formulate, dimpotrivă, aceasta a fost dată cu aplicarea corectă a dispozițiilor legale aplicabile cauzei, după cercetarea atentă a fondului și a probatoriilor administrate.
Prin urmare, instanța constată că susținerile și criticile recurentului sunt neîntemeiate și nu pot fi primite, iar instanța de fond a pronunțat o hotărâre legală.
Temeiul legal al soluției instanței de recurs
Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul, ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de recurentul-pârât Inspectoratul General al Poliției Române împotriva sentinței nr. 50 din 22 mai 2019, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 24 septembrie 2021.