ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 4149/2021

Ședința publică din data de 23 septembrie 2021

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin acțiunea înregistrată la data de 05.09.2018 pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2018, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Public-Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, anularea Ordinului Procurorului General nr. 247/30.01.2018, în privința mențiunilor din Anexa la acest ordin, în ceea ce îl privește, referitoare la cuantumul indemnizației de încadrare brută lunară, cuantumul sporului pentru condiții deosebite de muncă și cuantumul sporurilor pentru risc și confidențialitate; obligarea Ministerului Public-Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție la emiterea unui ordin în anexa căruia cuantumul indemnizației de încadrare brută lunară, cuantumul sporului pentru condiții deosebite de muncă și cuantumul sporurilor pentru risc și confidențialitate să fie calculate la un cuantum similar procurorilor stagiari cu vechime de trei ani în profesii juridice (avocați, consilieri juridici, organe de cercetare penală ale poliției judiciare).

Prin sentința civilă nr. 1086 din 20 martie 2019 a Curții de Apel București, secția a VIII - a contencios administrativ și fiscal, s-a respins acțiunea formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Public-Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, ca neîntemeiată.

Împotriva sentinței civile atacate a formulat cale de atac reclamantul A. .

În esență, recurentul a solicitat casarea sentinței atacate și, în rejudecare, admiterea cererii de anulare a Deciziei nr. 6714/28.02.2017.

La data de 20 sept 2019, recurentul a transmis la dosar o cerere precizatoare in sensul cererea formulată este recurs și nu apel .

Intimatul-pârât Ministerul Public a formulat întâmpinare, solicitând respingerea apelului ca nefondat.

III. Soluția instanței de recurs

La termenul de judecată din data de 20.05.2021, Înalta Curte a invocat din oficiu excepția de tardivitate a recursului și a amânat judecata cauzei la 10 decembrie 2020, pentru când s-au citat părțile cu solicitarea formulării unui punct de vedere referitor la excepția de tardivitate a recursului.

Recurentul și intimatul nu au depus la dosarul cauzei puncte de vedere cu privire la excepția tardivității recursului invocată din oficiu.

Examinând cu prioritate, în temeiul art. 248 C. proc. civ., excepția tardivității recursului, urmează a o admite, pentru următoarele considerentele:

Potrivit art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, aplicabile în prezenta cauză, "Hotărârea pronunțată în primă instanță poate fi atacată cu recurs, în termen de 15 zile de la comunicare".

Din analiza actelor și lucrărilor dosarului, rezultă că sentința recurată a fost legal comunicată reclamantului la data de la 19.08.2019 (f 44 dosar fond).

Având în vedere că, potrivit art. 181 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., când termenul se socotește pe zile, nu intră în calcul ziua de la care începe să curgă termenul, nici ziua când acesta se împlinește, ultima zi de formulare a recursului a fost 4 septembrie 2019.

Recursul a fost formulat la data de 13 septembrie 2019 (f 5 dosar recurs).

Conform art. 185 alin. (1) C. proc. civ., când un drept procesual trebuie exercitat într-un anumit termen, nerespectarea acestuia atrage decăderea din exercitarea dreptului, în afară de cazul în care legea dispune altfel. Actul de procedură făcut peste termen este lovit de nulitate. Această sancțiune se aplică și în cazul nerespectării termenului de declarare a recursului, care privește exercitarea unui drept procesual.

Pentru aceste considerente, Înalta Curte va respinge recursul ca tardiv.

Având în vedere aspectele prezentate, Înalta Curte constată nerespectarea termenului de declarare a recursului prevăzut de dispozițiile art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, constată că nu sunt incidente dispozițiile art. 185 alin. (1) C. proc. civ., motive pentru care în temeiul art. 496 din C. proc. civ. va respinge ca tardiv formulat recursul.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de reclamantul A. împotriva sentinței civile nr. 1086 din 20 martie 2019 a Curții de Apel București, secția a VIII - a contencios administrativ și fiscal, ca tardiv.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 23 septembrie 2021, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.