Decizia nr. 3755/2021 — ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal — recurs împotriva sentinței nr. 169/2019 a Curții de Apel Ploiești

Obiectul acțiunii deduse judecății Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Ploiești, secția de contencios administrativ și fiscal, sub nr. x/2019, reclamantul A. a chemat în judecată pârâții Inspectoratul Școlar Județean Buzău, Consiliul Local Buzău, Primarul Municipiului Buzău și Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună: suspendarea și anularea Hotărârii Consiliului de Administrație al Inspectoratului Școlar Județean Buzău nr. 21/11.01.2019 prin care s-a dat avizul conform pentru aprobarea organizării rețelei unităților de învățământ în anul școlar 2019-2020 și a avizului conform nr. 163/11.01.2019, anularea Hotărârii Consiliului Local nr. 21/22.02.2019 pentru aprobarea organizării rețelei unităților de învățământ preuniversitar din municipiul Buzău pentru anul școlar 2019-2020; anularea Ordinului ministrului educației naționale nr. 3783/29.03.2019 privind reorganizarea rețelei școlare a județului Buzău începând cu anul școlar 2019-2020, în ceea ce privește unitățile de învățământ preuniversitar de stat Școala Gimnazială "Ion Creangă" din municipiul Buzău și Școala Gimnazială "Grigore Baștan" din municipiul Buzău.

Hotărârea primei instanțe Prin sentința civilă nr. 169 din 7 octombrie 2019, Curtea de Apel Ploiești, secția de contencios administrativ și fiscal: - a respins excepția rămânerii fără obiect a cererii de suspendare executare, ca nefondată, - a admis cererea de suspendare și a suspendat executarea Hotărârii Consiliului de Administrație al Inspectoratului Școlar Județean Buzău nr. 21 din 11.01.2019, Hotărârii Consiliului Local nr. 21 din 22.02.2019, a O.M.E.N. nr. 3783 din 29.03.2019 și a O.M.E.N. nr. 5073 din 30.08.2019 până la soluționarea definitivă a cererii având ca obiect anularea acestora, - a admis cererea de chemare în judecată având ca obiect anulare act administrativ și suspendare executare formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâții Inspectoratul Școlar Județean Buzău, Primarul Municipiului Buzău, Ministerul Educației Naționale și, în consecință, a anulat Hotărârea Consiliului de Administrație a Inspectoratului Școlar Județean Buzău nr. 21 din 11.01.2019, avizul conform nr. 163 din 11.01.2019, Hotărârea Consiliului Local nr. 21 din 22.02.2019, O.M.E.N. nr. 3783 din 29.03.2019 și O.M.E.N. nr. 5073/din 30.08.2019, - a obligat pârâții Consiliul Local Buzău, I.S.J. Buzău și M.E.N. la plata către reclamant a sumei de 4395 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată, câte 1/3 fiecare.

Calea de atac exercitată în cauză Împotriva sentinței civile nr. 169 din 7 octombrie 2019, pronunțate de Curtea de Apel Ploiești, secția contencios administrativ și fiscal, au declarat recurs pârâții Inspectoratul Școlar Județean Buzău, Consiliul Local Buzău, Primarul Municipiului Buzău, Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice, întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., republicat, solicitând admiterea recursului, casarea sentinței civile atacate și rejudecarea cauzei, în sensul respingerii cererii de suspendare ca neîntemeiate. 3.1. În dezvoltarea motivelor de recurs, pârâții Consiliul Local Buzău și Primarul Municipiului Buzău au susținut în esență următoarele critici: În tot cuprinsul sentinței civile nu se face referire decât la cele două Ordine ale Ministerului Educației Naționale, nefiind analizate celelalte acte administrative atacate. Astfel, instanța de fond nu s-a pronunțat în nici un fel asupra legalității Hotărârii Consiliului Local al Municipiului Buzău nr. 21/22.02.2019. Or, potrivit art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., hotărârea judecătorească trebuie să cuprindă motivele de fapt și de drept care au format convingerea instanței, arătându-se atât motivele pentru care s-au admis, cât și cele pentru care s-au înlăturat cererile părților, dispoziții legale care nu au fost respectate. Instanța a constatat în mod eronat faptul că actele administrative atacate ar fi încălcat dispozițiile legale în materia reorganizării unităților de învățământ preuniversitar, apreciind că acestea sunt nemotivate, prin raportare la scopul avut în vedere de legiuitor în situația reorganizării unităților de învățământ și prin raportare la situația de fapt menționată în Raportul motivat privind structura rețelei școlare propusă să funcționeze în anul școlar 2019-2020, nr. 35823/28.11.2018. Astfel, din conținutul Hotărârii Consiliului Local al Municipiului Buzău nr. 21/22.02.2019, precum și din actele care au stat la baza adoptării acesteia, reiese în mod clar scopul reorganizării, acest act administrativ fiind motivat în mod clar și suficient. La baza adoptării acestui act administrativ au stat: expunerea de motive a primarului municipiului Buzău,nr. 44/CLM/08.02.2019; raportul de specialitate al Serviciului Resurse Umane, Prognoză, Organizare și Cooperare Interinstituțională nr. 15868/08.02.2019; avizul conform emis de Inspectoratul Școlar Județean Buzău nr. 163/11.01.2019, adresa nr. x/18.12.2018 a Ministerului Educației Naționale - Agenția Română de Asigurare a Calității în învățământul Preuniversitar (B.); adresa Inspectoratului Școlar Județean Buzău nr. 981/05.02.2019; avizul Comisiei pentru învățământ, sănătate, activități social-culturale, culte, familie și protecție copii a Consiliului Local al Municipiului Buzău; avizul Comisiei pentru administrație publică, juridică și de disciplină, apărarea ordinii publice, respectarea drepturilor și libertăților cetățenilor a Consiliului Local al Municipiului Buzău; prevederile art. 23-26 și ale art. 32 alin. (3) din Metodologia privind fundamentarea cifrei de școlarizare pentru învățământul preuniversitar de stat, evidența efectivelor de preșcolari, și elevi școlarizați în unitățile de învățământ particular, precum și emiterea avizului conform în vederea organizării rețelei unităților de învățământ preuniversitar pentru anul școlar 2018-2019 prevăzută în Anexa la Ordinul nr. 5235/2018; prevederile art. 19 alin. (4) și art. 61 alin. (2), lit. d), alin. (6) lit. a) pct. 1 din Legea nr. 215/2001 a administrației publice locale. Așadar, Hotărârea Consiliului Local al Municipiului Buzău nr. 21 din 22 februarie 2019 pentru aprobarea organizării rețelei unităților de învățământ preuniversitar din municipiul Buzău pentru anul școlar 2019 - 2020 a fost adoptată cu respectarea prevederilor legale și a fost supusă controlului de legalitate al prefectului, în conformitate cu prevederile art. 115 alin. (3) lit. b) din Legea nr. 215/2001 a administrației publice locale. H.C.L. nr. 21/2019 a fost adoptată în conformitate cu prevederile art. 19, alin. (4) din Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare și ale art. 23 - 26, art. 32, alin. (3) și ale calendarului prevăzut în anexa 1 din Metodologia privind fundamentarea cifrei de școlarizare pentru învățământul preuniversitar de stat, evidența efectivelor de preșcolari și elevi școlarizați în unitățile de învățământ particular, precum și emiterea avizului conform în vederea organizării rețelei unităților de învățământ preuniversitar pentru anul școlar 2018-2019 prevăzută în Anexa la Ordinul nr. 5.235/2018. Proiectul de hotărâre pentru aprobarea organizării rețelei de învățământ preuniversitar din municipiul Buzău pentru anul școlar 2019-2020, însoțit de Raportul motivat privind structura rețelei școlare propusă să funcționeze în anul școlar 2019-2020, au primit avizul conform emis de Inspectoratul Școlar Județean Buzău, cu nr. 163/11.01.2019. Ca urmare a monitorizării celor două unități de învățământ de către Agenția Română de Asigurare a Calității în învățământul Preuniversitar, a fost emisă Hotărârea Consiliului B. nr. 1/2019, prin care s-a constatat îndeplinirea standardelor de calitate, absorbția urmărind scopurile prevăzute de legiuitor în cuprinsul art. 221 din Legea nr. 1/2011 a educației naționale. În concluzie, operațiunea de fuziune prin absorbție a celor două unități de învățământ este legală și justificată în mod real și obiectiv, organizarea rețelei unităților de învățământ preuniversitar din municipiul Buzău pentru anul școlar 2019-2020 fiind realizată cu respectarea prevederilor legale în vigoare. 3.2. În dezvoltarea motivelor de recurs, pârâtul Ministerul Educației Naționale și Cercetării a susținut în esență că înțelege să critice sentința instanței de fond, întrucât aceasta prin încheierea de ședință din data de 02.10.2019 respinge în mod netemeinic și nelegal excepția tardivității formulării cererii de precizare a acțiunii ridicate de pârâtul Ministerul Educației și Cercetării, făcând trimitere la dispozițiile art. 204 C. proc. civ. 3.3. În dezvoltarea motivelor de recurs, pârâtul Inspectoratul Școlar Județean Buzău a susținut în esență următoarele critici: - instanța de fond a reținut în mod greșit că actele administrative respectiv Hotărârea Consiliului de Administrație a I.S.J. Buzău nr. 21 din 11.01.2019 și Hotărârea Consiliului Local nr. 21 din 22.02.2019 nu sunt motivate prin raportare la scopul avut de legiuitor în situația reorganizării, rețineri ce sunt nelegale având în vedere dispozițiile art. 61 alin. (2), art. 112 alin. (2), art. 19 alin. (4) din Legea 1/2001; Față de aceste dispoziții evident că instanța de fond nu a ținut cont de atributul exclusiv al autorității publice locale de a propune reorganizarea rețelei de învățământ din Municipiul Buzău, iar oportunitatea acestei hotărâri aparține conform art. 23 alin. (3) din OMEN 5235/2018 tot autorităților administrației publice locale care au dreptul de a stabili împreună cu inspectoratele școlare unitățile de învățământ propuse pentru reorganizare. - instanța de fond nu a ținut seama de faptul că Consiliul Local al Municipiului Buzău a respectat toate criteriile prevăzute la art. 23 alin. (4) din OMEN 5235/2018, respectare care rezultă din Raportul motivat al Primăriei cu nr. x din 28.11.2018, cât și din actele întocmite de serviciile/departamentele din specialitate din cadrul Primăriri Buzău, acte ce au stat de fapt la baza întocmirii raportului, și de care instanța nu a ținut cont, care a avut în vederea doar unul din cele patru criterii prevăzute de acest articol. - instanța de fond recunoaște în motivarea hotărârii că " reorganizarea unităților școlare reprezintă o opțiune a autorităților publice locale, instanța neputâd interveni asupra dreptului de apreciere a acestora în privința oportunității decziiilor luate" însă nu indică ce criterii din cele prevăzute la art. 23 alin. (4) din OMEN 5235/2018 s-au încălcat, și nici de ce apreciază că hotărârea anulată a fost luată în mod arbitrar. - Instanța de fond face trimiteri doar la calitatea educației furnizate fără a indica de ce în unitatea absorbantă nu s-ar putea asigura aceași calitate a actului educațional, cu atât mai mult cu cât întreg corp profesoral a fost preluat de către aceasta. În data de 11.01.2019, Consiliul de Administrație al Inspectoratului Școlar Județean, a emis avizul conform cu nr. 163/11.01.2019, pentru rețeaua propusă de Primăria Buzău în baza avizului conform emis de Inspectoratului Școlar Județean, Consiliul local al muncipiului Buzău a emis Hotărârea pentru aprobarea organizării rețelei unităților de învățământ preuniversitar din municipiul Buzău pentru anul școlar 2019-2020 cu nr. 21 din 22 februarie. Urmare a monitorizării celor două unități de învățământ de către Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar, a fost emisă Hotărârea Consiliului B. nr. 1/18.01.2019 care precizează că se respectă standardele, fiind respectate prevederile legale prevăzute la art. 221 - 224 din Legea Educației naționale nr. 1/2011 cu modificările ulterioare și OMEN 5235/2018. - în ce privește reținerea instanței de fond că Acordul încheiat între Guvernul României,si Federațiile sindicale nu ar fi fost respectat în sensul că elevii ar trebui să învețe într-un singur schimb, respectivul acord nu este un act normativ cu putere de lege între părți, și nu poate reprezenta temei legal pentru anularea actelor administrative emise conform prevederilor legale. - în ce privește anularea Ordinului M.E.N. nr. 3783 din 29.03.2019 și a Ordinului M.E.N., 5073/30.08.2019 instanța de fond a reținut și motivat că intimatul reclamant nu trebuia să facă dovada formulării plângerii prealabile împotriva OMEN din 30.08.2019 apreciind că acest ordin face corp comun cu ordinul inițial OMEN 3783 din 29.03.2019, însă nu ține seama de susținerile tuturor pârâților potrivit cărora că prin ultimul ordin (5073/30.08.2019) s-a îndreptat o eroare materială strecurată în cuprinsul primului ordin, nefiind emis în urma unei noi proceduri de evaluare pentru reorganizare, sens în care înțelege să depună referatul de aprobare B. nr. 2703 din 19.08.2019 prin care se solicită MEN emiterea unui ordin pentru îndreptarea erorii materiale. Este adevărat ordinul prin care s-a îndreptat eroarea materială OMEN 5073/30.08.2019 a fost emis în afara calendarului însă, din moment ce instanța de fond reține că acesta face corp comun cu ordinul inițial este evident că acesta a fost emis conform calendarului, deoarece se îndrepta o eroare materială și nu producea efecte noi. Dovada erorii materiale este și faptul că toată procedura de reorganizare s-a desfășurat conform Hotărârii Consiliului Local nr. 21 din 22.02.2019 pentru aprobarea organizării rețelei unităților de învățământ preuniversitar din Municipiul Buzău pentru anul școlar 2019-2020, Hotărârii Consiliului B. nr. 1/18.01.2019 de monitorizare în vederea reorganizării rețelei care precizează că se respectă standardele de educație și a Hotărârii Consiliului de Administrație a I.SJ. Buzău nr. 21 din 11.01.2019 prin care s-a dat avizul conform pentru aprobarea organizării rețelei unităților de învățământ în anul școlar 2019-2010 și a avizului conform nr. 163 din 11.01.2019, acte administrative pe care instanța de fond le-a ignorat în totalitate. Așa cum rezultă din toate actele de la dosarul cauzei operațiunea fuziunii prin absorbție a fost solicitată și aprobată atât prin Hotărârea Consiliului Local nr. 21 din 22.02.2019 pentru aprobarea organizării rețelei unităților de învățământ preuniversitar din Municipiul Buzău pentru anul școlar 2019-2020 cât și prin Anexa 2 la Hotărârea Consiliului B. nr. 1/18.01.2019 de monitorizare în vederea reorganizării rețelei care precizează că se respectă standardele de educație. Atât în Hotărârea Consiliului Local Buzău cu nr. 21 din 22.02.2019 cât și în Hotărârea Consiliului B. nr. 1/18.01.2019 adresa unității de învățământ Școala Gimnazială "Ion Creangă" municipiul Buzău ca unitate absorbantă este str. x cu toate nivelurile de învățământ în ce privește reținerea instanței privind perturbarea gravă a funcționării serviciului public pe care școlara absorbită îl asigura, arătând că nici instanța nici intimatul reclamant nu au argumentat și dovedit respectiva perturbare. - nu poate fi vorba de existența vreunei perturbări în procesul instructiv educativ al elevilor transferați la școala absorbantă, atât elevii cât și cadrele didactice începându-și anul școlar în bune condiții. Așa-zisa dispariție a funcției de director de la nivelul Școlii Gimnaziale " Grigore Baștan "Buzău nu poate fi considerată motiv de anulare deoarece directorul de la Școla Gimnazială " Grigore Baștan " din Municipiul Buzău și-a asumat acest risc în momentul în care a fost numit și a semnat contractul de management educațional (aflat la dosarul cauzei) în care se arată că în cazul reorganizării rețelei este de acord cu încetarea de drept a contractului în ce privește funcția de director. - în ce privește reținerile instanței de fond potrivit cărora în conținutul actelor anulate transpune scopul reorganizării, acela al asigurării accesului egal la educație și formare profesională al eficientizării și asigurării/menținerii standardelor de calitate, și că nu reiese în ce fel s-ar fi împiedicat accesul egal la educație în menținerea școlii absorbite și s-ar eficientiza sau menține standardele de calitate prin fuziunea prin absorbție a celor două unități de învățământ, acesta arătat că nu intră în atributul puterii judecătorești analiza privind asigurarea standardelor de calitate în învățământ, atât timp cât există organisme specializate în acest sens iar decizia unității administrativ teritoriale de reorganizare a celor două unități a fost analizată de către un astfel de organism respectiv de B.. În concluzie, în opinia recurentului, instanța de fond nu putea supune îndoielii respectarea îndeplinirii standardelor naționale de evaluare constatate de B., așa cum nu poate să aprecieze asupra oportunității fuziunii prin absorbție a celor două unități școlare. Nelegalitatea sentinței recurate reiese si din reținerile instanței referitoare la aspectele privind decizia autorității publice locale privind reducerea cheltuielilor cu funcționarea și întreținerea spațiilor de învățământ în condițiile în care prin procesul de reorganizare se mențin standardele de calitate, fapt constatat prin raportul B., în acest sens fiind și prevederile art. 105 - (2) din Legea 1/2011 a educației naționale. Ordinele anulate de către instanța de fond au produs efecte în ce privește fuziunea prin absorbție a Școala Gimnazială "Ion Creangă" municipiul Buzău și Școala Gimnazială "General Grigore Baștan" municipiul Buzău, sens în care este Hotărârea Consiliului Local nr. 21 din 22,02.2019 pentru aprobarea organizării rețelei unităților de învățământ preuniversitar din Municipiul Buzău pentru anul școlar 2019-2020. Faptul că în raportul motivat al Primărie nr. 35823 din 28.11.2018 se invocă, pentru viitor mutarea unor grădinițe în spațiul unității de Școala Gimnazială "General Grigore Baștan" Buzău, după amenajarea corespunzătoare a acelui spațiu, nu justifică "pretențiile" instanței de fond de motivarea a ordinelor anulate în acest sens, respectiva fuziune prin absorbție a celor două grădinițe nu trebuia să fie menționată în aceste ordine, ci într-un ordin separat. Nu instanța de judecată este cea în măsură să indice locul de funcționare a unităților de învățământ repartizarea copiilor pe niveluri de învățământ (preșcolar, primar, gimnazial) în cadrul unității școlare, trebuind a fi făcută în spații adecvate vârstei acestora, iar o școală gimnazială nu avea dotările necesare funcționării unei grădinițe. Urmare a monitorizării celor două unități de învățământ de către Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar, a fost emisă Hotărârea Consiliului B. nr. 1/18.01.2019 care precizează că se respectă standardele. La finalizarea operațiunilor de reorganizare a rețelei școlare a fost emis ordinul de ministru cu nr. 3783/29.03.2019 privind reorganizarea rețelei școlare a județului Buzău, începând cu anul școlar 2019-2020, în ceea ce privește unitățile de învățământ preuniversitar de stat Școala Gimnazială "Ion Creangă" municipiul Buzău și Școala Gimnazială "General Grigore Baștan" municipiul Buzău. În fine a considerat că au fost respectate prevederile legale prevăzute la art. 221 - 224 din Legea Educației naționale nr. 1/2011 cu modificările ulterioare și OMEN 5235/2018 pentru aprobarea Metodologiei privind fundamentarea cifrei de școlarizare pentru învățământul preuniversitar de stat, evidența efectivelor de antepreșcolari, preșcolari și elevi școlarizați în unitățile de învățământ particular, precum și emiterea avizului conform în vederea organizării rețelei unităților de învățământ preuniversitar pentru anul școlar 2019-2020 și a calendarului aprobat prin acest ordin.

Apărările formulate în cauză Prin întâmpinarea depusă la dosar, intimatul-reclamant a invocat excepția nulității recursurilor, susținând că motivele invocate de recurenți nu pot fi încadrate în motivele de casare prevăzute de art. 488 din C. proc. civ. În subsidiar, a solicitat respingerea recursurilor ca nefondate și menținerea sentinței ca fiind temeinică și legală.

Procedura de soluționare a recursului În cauză a fost parcursă procedura de regularizare a cererii de recurs și de efectuare a comunicării actelor de procedură între părțile litigante, prevăzută de art. 486 C. proc. civ., coroborat cu art. 490 alin. (2), art. 471 1 și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., cu aplicarea și a dispozițiilor O.U.G. nr. 80/2013. În temeiul art. 490 alin. (2), coroborat cu art. 471 1 și art. 201 alin. (5) și (6) C. proc. civ., prin rezoluția din data de 15 ianuarie 2020, s-a fixat termen de judecată pentru soluționarea cererilor de recurs în ceea ce privește soluția privind suspendarea executării la data de 5 martie 2020, iar în ceea ce privește soluția privind anularea actului la data de 17 iunie 2021, în ședință publică, cu citarea părților. Prin decizia nr. 1390 din 5 martie 2020 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. x/2019, s-au respins excepțiile tardivității și nulității recursurilor și s-au respins recursurile formulate de pârâții Inspectoratul Școlar Județean Buzău, Consiliul Local Buzău, Primarul Municipiului Buzău, Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice împotriva sentinței nr. 169 din 7 octombrie 2019 a Curții de Apel Ploiești, secția de contencios administrativ și fiscal cu privire la soluția de suspendare a executării actelor atacate, ca nefondate. II. Soluția și considerentele Înaltei Curți asupra recursurilor Examinând sentința recurată prin prisma criticilor invocate prin cererile de recurs, a apărărilor formulate prin întâmpinare și a dispozițiilor legale incidente în materia suspusă verificării, Înalta Curte constată că recursurile sunt nefondate, pentru considerentele expuse în continuare. 1. Cu titlu preliminar, referitor la excepția nulității recursurilor, invocată de intimatul-reclamant, Înalta Curte reține că art. 489 alin. (2) din C. proc. civ. permite evitarea sancțiunii nulității recursului, în cazul în care motivele invocate se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 din C. proc. civ. Or, din lecturarea cererilor de recurs, rezultă că pârâții au formulat critici din perspectiva greșitei interpretări și aplicări a dispozițiilor legale privind materia reorganizării unităților de învățământ preuniversitar, care pot fi încadrate în prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., recurentii-pârâti Consiliul Local Buzău și Primarul Municipiului Buzău susținând și nemotivarea sentinței, prin raportare la art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., față de împrejurarea că, în opinia acestora, prima instanță nu a analizat toate actele administrative a căror anulare a dispus-o, aspecte care se circumscriu prevederilor art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., astfel că urmează a fi respinsă excepția nulității recursurilor invocată de intimatul-reclamant. 2. Argumente de fapt și de drept relevante Reclamantul A. a învestit instanța de contencios administrativ cu o cerere de suspendare a executării și de anulare a Hotărârii Consiliului de Administrație al Inspectoratului Școlar Județean Buzău nr. 21/11.01.2019 prin care s-a dat avizul conform pentru aprobarea organizării rețelei unităților de învățământ în anul școlar 2019-2020 și a avizului conform nr. 163/11.01.2019, Hotărârii Consiliului Local nr. 21/22.02.2019 pentru aprobarea organizării rețelei unităților de învățământ preuniversitar din municipiul Buzău pentru anul școlar 2019-2020; a Ordinului ministrului educației naționale nr. 3783/29.03.2019 privind reorganizarea rețelei școlare a județului Buzău începând cu anul școlar 2019-2020, în ceea ce privește unitățile de învățământ preuniversitar de stat Școala Gimnazială "Ion Creangă" din municipiul Buzău și Școala Gimnazială "Grigore Baștan" din municipiul Buzău. Instanța de fond a admis cererea reclamantului și a dispus anularea actelor atacate, pârâții formulând critici pe calea prezentului recurs. Instanța de control judiciar, în urma aplicării propriului demers cadrului legal aplicabil în cauză, constată că toate criticile formulate de pârâți sunt nefondate, argumentele similare invocate de Consiliul Local Buzău, Primarul Municipiului Buzău și Inspectoratul Școlar Județean Buzău, privind îndeplinirea condiției motivării de actele administrative atacate, precum și legalitatea operațiunii de fuziune prin absorbție a celor două unități de învățământ, care este justificată în mod real și obiectiv urmând să fie analizate împreună și să li se răspundă prin argumente comune în raport de finalitatea concretă a acestora. Înalta Curte reține că potrivit prevederilor art. 22 1 , din Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare: (1) Unitățile de învățământ preuniversitar de stat, acreditate cu personalitate juridică, pot fi supuse procesului de reorganizare, în cazuri justificate în vederea asigurării accesului egal la educație și formare profesională, a eficientizării și asigurării/menținerii standardelor de calitate, cu respectarea prevederilor legale în vigoare. (2) Unitățile de învățământ particular/confesional acreditate sau autorizate să funcționeze provizoriu pot solicita din motive întemeiate Ministerului Educației Naționale intrarea în proces de reorganizare. (3) Reorganizarea prevăzută la alin. (1) sau la alin. (2) se poate realiza prin operațiunea de fuziune sau prin divizare, după caz, la inițiativa: a) autorităților publice locale, în cazul unităților de învățământ de stat, ce funcționează în unitatea administrativ-teritorială; b) inspectoratelor școlare județene sau al Municipiului București, în cazul unităților de învățământ de stat; c) persoanelor juridice de drept privat care au participat la înființarea unităților particulare de învățământ; d) cultelor recunoscute oficial de stat, care au participat la înființarea de structuri sau de unități de învățământ confesionale; e) Ministerului Educației Naționale în cazul unităților de învățământ de stat, particulare sau confesionale; f) Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Justiției și a altor instituții cu atribuții în domeniile apărării, ordinii publice și securității naționale în cazul unităților de învățământ militar preuniversitar. (4) În situația în care entitățile prevăzute la alin. (3) lit. a) și b) au opinii divergente cu privire la procesul de reorganizare, Ministerul Educației Naționale decide cu privire la procesul de reorganizare, cu respectarea prevederilor legale în vigoare. (5) Ministerul Educației Naționale prin direcțiile de specialitate competente, precum și prin Direcția Minorități, în cazul unităților cu predare în limbile minorităților naționale, stabilește și propune B., pentru situațiile prevăzute la alin. (3) lit. e) și la alin. (4), unitățile de învățământ care intră în proces de reorganizare. (6) Entitățile prevăzute la alin. (3) transmit B., până cel mai târziu la data de 31 august a fiecărui an școlar, lista unităților pentru care se propune reorganizarea. (7) B., pe baza constatărilor privind asigurarea standardelor de calitate pentru componentele organizatorice ale unităților de învățământ care intră în proces de reorganizare, propune ministrului educației naționale, după caz, ordinul privind unitățile de învățământ rezultate în urma reorganizării. (8) Unitățile de învățământ rezultate în urma procesului de reorganizare se includ, de drept, în rețeaua școlară, cu respectarea prevederilor legale în vigoare. (9) Procesul de reorganizare se finalizează cel mai târziu, până la începutul noului an școlar. (10) Procesul de reorganizare se poate realiza prin una dintre următoarele operațiuni: a) fuziune; b) divizare. (11) Fuziunea se poate realiza în două moduri: a) prin absorbție; b) prin contopire. (12) Divizarea se poate realiza în două moduri: a) prin absorbție; b) prin constituirea unei noi unități de învățământ. Art. 22 2 *) din l 1/2011 prevede următoarele: (1) Reorganizarea prin operațiunea fuziunii prin absorbție se poate realiza, în cazuri justificate, prin includerea unei unități de învățământ acreditate, denumită unitate absorbită, într-o altă unitate de învățământ acreditată, denumită unitate absorbantă. (2) Reorganizarea prin operațiunea fuziunii prin contopire se poate realiza, în cazuri justificate, prin unirea a două sau a mai multor unități de învățământ acreditate, pentru a constitui o nouă unitate de învățământ acreditată. (3) Unitățile de învățământ, supuse procesului de reorganizare prin una din operațiunile prevăzute la alin. (1) sau alin. (2), pot avea în structură componente organizatorice, de tipul: nivel de învățământ, filieră, profil cu specializări/calificări profesionale, programe de studii, care sunt autorizate să funcționeze provizoriu, pentru care, după reorganizare, se urmează procedura de acreditare în condițiile art. 31 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 75/2005, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările și completările ulterioare. (4) Finalizarea operațiunii de fuziune prin absorbție sau prin contopire se realizează prin ordin al ministrului educației naționale, la propunerea B., pe baza constatărilor privind asigurarea standardelor de calitate, în care sunt stabilite, cu respectarea prevederilor legale în vigoare, cel puțin, următoarele elemente: a) noua structură a unității de învățământ; b) drepturile și obligațiile dobândite, după caz, de către unitatea de învățământ absorbantă sau constituită prin operațiunea de fuziune prin contopire; c) desființarea unității de învățământ absorbite integral sau, după caz, a unităților de învățământ contopite; d) menținerea acreditării pentru unitatea de învățământ absorbantă, respectiv transferul acreditării la unitatea nou-constituită prin contopire. (5) Unitatea de învățământ absorbantă, rezultată în urma operațiunii de fuziune prin absorbție, este acreditată și are obligația de a solicita evaluarea periodică, în termen de cel mult un an, de la finalizarea operațiunii de absorbție. (6) Unitatea de învățământ nou-rezultată, în urma operațiunii de fuziune prin contopire, este acreditată și are obligația de a solicita evaluarea periodică, în termen de cel mult un an, de la finalizarea operațiunii de contopire. (7) Dacă B. constată, în urma evaluării externe periodice, că nu se poate asigura menținerea standardelor de calitate, în urma procesului de reorganizare, sprijină Ministerul Educației Naționale în vederea identificării unei alte soluții, în condițiile legii. Reorganizarea unităților de învățământ preuniversitar este reglementată și de Ordinul Ministerului Educației Naționale nr. 5235 din 02.10.2018, art. 23, care prevede următoarele: (1) Reorganizarea unităților de învățământ cu personalitate juridică se realizează cu respectarea prevederilor art. 22 1 - 22 4 din Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, și a prevederilor art. 31 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 75/2005, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările și completările ulterioare. (2) Entitățile prevăzute la art. 22 1 alin. (3) lit. a), b), d), e) și f) din Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, pentru unitățile de învățământ preuniversitar de stat acreditate, cu personalitate juridică, respectiv la art. 22 1 alin. (3) lit. c) și e) din aceeași lege, pentru unitățile de învățământ particular, autorizate să funcționeze provizoriu sau acreditate, înaintează către Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar, denumită în continuare B., lista unităților de învățământ pentru care se propune reorganizarea, însoțită de o notă de fundamentare privind motivele care stau la baza procesului de reorganizare propus. (3) Inspectoratele școlare au obligația de a stabili, împreună cu autoritățile administrației publice locale, respectiv consiliul județean și consiliile locale, unitățile de învățământ propuse pentru reorganizare. Lista acestor unități, însoțită de o notă de fundamentare privind motivele care stau la baza procesului de reorganizare propus, se transmite la B. de către inspectoratul școlar. (4) În vederea stabilirii unităților de învățământ propuse pentru reorganizare, inspectoratele școlare și autoritățile administrației publice locale, respectiv consiliul județean și consiliile locale, vor ține seama de următoarele criterii: a) calitatea educației furnizate de unitățile de învățământ preuniversitar corelată cu standardul național de acreditare/evaluare periodică, conform prevederilor art. 5 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 75/2005 privind asigurarea calității educației, aprobată cu modificări prin Legea nr. 87/2006, cu modificările și completările ulterioare, și ale Hotărârii Guvernului nr. 21/2007 privind aprobarea Standardelor de autorizare de funcționare provizorie a unităților de învățământ preuniversitar, precum și a Standardelor de acreditare și de evaluare periodică a unităților de învățământ preuniversitar, în vigoare; b) eficiența utilizării resurselor financiare, materiale și umane, în cazul unităților de învățământ preuniversitar de stat; c) încadrarea cheltuielilor unității de învățământ de stat în fondurile alocate pentru finanțarea de bază și în numărul de posturi didactice, didactice auxiliare și nedidactice aprobate acesteia de către inspectoratul școlar; d) respectarea prevederilor art. 19 din Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, privind efectivele de copii și elevi ale acestor unități de învățământ. (5) Finalizarea operațiunilor specifice reorganizării se realizează prin ordin al ministrului educației naționale, la propunerea B.. (6) B., pe baza constatărilor privind asigurarea standardelor de calitate pentru componentele organizatorice ale unităților de învățământ care intră în proces de reorganizare, propune ministrului educației naționale, după caz, ordinul privind unitățile de învățământ rezultate în urma reorganizării. (7) Unitățile de învățământ rezultate în urma procesului de reorganizare se includ, de drept, în rețeaua școlară, cu respectarea prevederilor legale în vigoare. (8) Consiliul de administrație al inspectoratului școlar stabilește: a) transferul drepturilor, obligațiilor și al personalului de la unitatea absorbită către unitatea de învățământ cu personalitate juridică care absoarbe; b) transferul drepturilor, obligațiilor și al personalului unităților de învățământ care se contopesc către nou-înființata unitate cu personalitate juridică; c)transferul drepturilor, obligațiilor și al personalului unității divizate către unitatea/unitățile de învățământ cu personalitate juridică dobânditoare; d) transferul bazei materiale, cu excepția terenurilor și a clădirilor aflate în domeniul public local, de la unitatea de învățământ care își pierde personalitatea juridică către unitatea dobânditoare. (9) În îndeplinirea atribuțiilor reglementate la alin. (8), inspectoratul școlar va proceda la: a) informarea și îndrumarea unităților de învățământ care vor intra în reorganizare prin fuziune/divizare în legătură cu etapele care trebuie parcurse de acestea, în vederea transferării drepturilor, obligațiilor și a personalului către unitatea dobânditoare; b) asigurarea unui proiect de plan de școlarizare pentru unitățile de învățământ constituite în urma procesului de reorganizare; c) asigurarea încadrării personalului didactic în unitatea de învățământ care se reorganizează și/sau, după caz, soluționarea reducerilor de activitate ale acestora, în conformitate cu prevederile Metodologiei-cadru privind mobilitatea personalului didactic de predare din învățământul preuniversitar, în vigoare, pentru anul școlar 2019 - 2020; d) emiterea deciziilor de repartizare a personalului didactic transferat de la unitatea care își pierde personalitatea juridică către unitatea/unitățile dobânditoare, conform procedurilor stabilite prin Metodologia-cadru privind mobilitatea personalului didactic de predare din învățământul preuniversitar, în vigoare, pentru anul școlar 2019 - 2020; e) avizarea statelor de personal ale unităților de învățământ dobânditoare, avându-se în vedere funcțiile didactice și nedidactice rezultate prin transferul personalului unității care își pierde personalitatea juridică; f) verificarea modului în care unitatea/unitățile de învățământ dobânditoare a/au procedat la încheierea contractelor individuale de muncă ale personalului transferat de la unitatea de învățământ care și-a pierdut personalitatea juridică și la înregistrarea acestora în registrul general de evidență a salariaților; g) verificarea finalizării procedurilor de radiere din evidențele autorităților fiscale (retragerea CIF-ului) și de casare/returnare a sigiliilor la inspectoratul școlar, de către unitățile de învățământ care își pierd personalitatea juridică prin reorganizare; h) verificarea preluării de către unitatea/unitățile dobânditoare a arhivei unității/unităților care își pierde/pierd personalitatea juridică prin reorganizare; i) desfășurarea oricăror altor operațiuni necesare pentru finalizarea procesului de reorganizare a unităților de învățământ. (10) Deciziile/Hotărârile inspectoratelor școlare județene/Inspectoratului Școlar al Municipiului București privind operațiunile de la alin. (8) și (9) se comunică unităților școlare implicate în procesul de reorganizare în cel mult 10 zile de la comunicarea de către B. a ordinului de ministru emis la finalizarea operațiunilor specifice procesului de reorganizare, dar nu mai târziu de 31 august 2019. (11) Procedura de transfer al personalului didactic auxiliar și al personalului nedidactic de la unitatea de învățământ care își pierde personalitatea juridică la unitatea dobânditoare este următoarea: anterior încetării personalității juridice, directorul unității de învățământ care se reorganizează emite decizia de transfer, ca urmare a reorganizării, al personalului didactic auxiliar și al personalului nedidactic și dispune încetarea contractului individual de muncă al fiecărui salariat, în conformitate cu dispozițiile art. 65 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, înregistrând încetarea contractului individual de muncă în registrul general de evidență a salariaților, în conformitate cu dispozițiile art. 3 alin. (2) lit. k) din Hotărârea Guvernului nr. 905/2017 privind registrul general de evidență a salariaților; în baza deciziei de transfer, transmisă unității la care se realizează transferul (unitatea dobânditoare), directorul acesteia emite decizia de angajare pe post a fiecărui salariat transferat și încheie contractul individual de muncă, cu cel puțin o zi lucrătoare anterior începerii activității. Contractul individual de muncă se înregistrează în registrul general de evidență a salariaților unității dobânditoare, cu respectarea dispozițiilor art. 4 alin. (1) lit. b) din Hotărârea Guvernului nr. 905/2017. Instanța de control judiciar constată că din analiza acestor dispoziții legale rezultă că reorganizarea urmărește exclusiv scopurile menționate. Or, astfel cum în mod corect a reținut prima instanță, emitenții actelor atacate nu au făcut referire, în concret, la scopurile menționate de textul legal antemenționat, limitându-se la menționarea cazurilor justificate, constând în necesitatea de a se încadra în standardul de cost pe elev. Așadar, nu se pot confunda cazurile justificate, la care face referire art. 22 1 alin. (1) din Legea nr. 1 din 2011 cu scopul reorganizării, prevăzut de legiuitor. Înalta Curte amintește că motivarea unei hotărâri administrative nu poate fi limitată la considerente legate de competența emitentului ori la temeiul de drept al acesteia, ci trebuie să conțină și elementele de fapt care să permită, pe de o parte, destinatarilor să cunoască și să evalueze temeiurile deciziei, iar pe de altă parte, să facă posibilă exercitarea controlului de legalitate, obligația motivării actului administrativ reprezentând o cerință de legalitate, atât pe plan intern, cât și la nivel comunitar, constituind o garanție împotriva arbitrariului. Analizând actele care au stat la baza emiterii Ordinului Ministrului Educației Naționale nr. 3783 din 29.03.2019, până la emiterea acestuia, urmată de emiterea Ordinului nr. 5073 din 30.08.2019, instanța de recurs constată că în cauză au fost încălcate dispozițiile legale în materia reorganizării unităților de învățământ preuniversitar. Astfel, Hotărârea Consiliului de Administrație al Inspectoratului Școlar Județean Buzău nr. 21 din 11.01.2019, Hotărârea Consiliului Local nr. 21 din 22.02.2019, la care se adaugă și avizul conform nr. 163 din 11.01.2019 sunt nemotivate, prin raportare la scopul avut în vedere de legiuitor în situația reorganizării unităților de învățământ, dar și prin raportare la situația de fapt menționată în Raportul motivat privind structura rețelei școlare propusă să funcționeze în anul școlar 2019 - 2020, nr. 35823/28.11.2018, care nu a fost însoțit de date concrete din care să reiasă aspectele semnalate, precum și oportunitatea luării acestei măsuri. Prin nemotivarea suficientă a acelor emise, întrucât nu s-a arătat în ce măsură fuziunea prin absorbție se face pentru asigurarea accesului egal la educație și formare profesională, sau pentru eficientizarea și asigurarea ori menținerea standardelor de calitate, este afectată însăși legalitatea actului. În aceste condiții, atât susținerile recurenților-pârâți Consiliul Local Buzău, Primarul Municipiului Buzău, cu privire la îndeplinirea condiției motivării de Hotărârea Consiliului Local al Municipiului Buzău nr. 21/22.02.2019, cât și susținerile recurentului-pârât Inspectoratul Școlar Județean Buzău cu privire la același act administrativ și la Hotărârea Consiliului de Administrație a ISJ Buzău nr. 21/11.01.2019, sunt nefondate, prin memoriul de recurs aceștia aducând aceleași argumente ca și în fața primei instanțe, analizate în mod corespunzător de aceasta. Totodată, se constată că judecătorul fondului a arătat în considerentele sentinței recurate, astfel cum susține și recurentul ISJ Buzău că instanța nu poate interveni asupra dreptului de apreciere a autorităților, expunând motivele pentru care a apreciat că situația de fapt menționată în Raportul motivat privind structura rețelei școlare propusă să funcționeze în anul școlar 2019 - 2020, nr. 35823/28.11.2018, nu a fost însoțit de date concrete din care să reiasă aspectele semnalate, precum și oportunitatea luării acestei măsuri, astfel că nu se poate susține ignorarea de către instanță a atributul exclusiv al autorității publice locale de reorganizarea rețelei de învățământ din Municipiul Buzău, astfel cum încearcă să inducă recurentul-pârât. Totodată, deși a fost emisă Hotărârea B. nr. 1 din 2019 prin care s-a constatat îndeplinirea standardelor de calitate, în mod corect a apreciat instanța de fond că această instituție nu a analizat și condițiile deținute de școala absorbită, pentru a se putea afirma, într-un final, că absorbția a urmărit scopurile prevăzute de legiuitor în cuprinsul art. 22 1 din Legea nr. 1/2011, în memoriul de recurs pârâtul ISJ Buzău susținând că au fost respectate aceste dispoziții legale, făcând trimitere la hotărârea B., în care se precizează că "se respectă standardele". Nu pot fi primite nici criticile recurentului-reclamant privind reținerea instanței în sensul că nu trebuia să se facă dovada formulării plângerii prealabile împotriva OMEN din 30.08.2019, aceasta apreciind în mod corect prin raportare la faptul că procedura a fost dovedită în ceea ce privește ordinul inițial nr. 3873/29.03.2019, noul ordin făcând corp comun cu acesta. In continuare se constată că sunt lipsite de suport și alegațiile aceluiași recurent cu privire la faptul că instanța de fond nu a ținut cont de susținerile tuturor pârâților în sensul că prin Ordinul nr. 5073/30.08.2019 s-a îndreptat o eroare materială din cuprinsul OMEN nr. 3783/29.03.2019, în condițiile în care instanța a analizat aceste susțineri expunându-și în mod argumentat concluzia împărtășită și de instanța de recurs, în sensul că prin așa-zisa îndreptare a erorii materiale s-a adus o veritabilă modificare a procesului de reorganizare, cu depășirea evidentă a termenului stabilit în calendar. Astfel, deși în HCL Buzău s-a hotărât fuziunea prin absorbție a Grădiniței cu Program Prleungit nr. 3 cu Grădinița cu Program Prelungit "Căsuța Fermecată", care urmau să funcționeze în sediul din str. x, în locul școlii absorbite, precum și fuziunea prin absorbție a Scolii "Ion Creangă" cu Grădinița cu Program Prelungit nr. 5, totuși aceste aspecte nu sunt menționate în Ordinul ministrului educației naționale. Ordinul nr. 3783 din 29.03.2019 a finalizat o procedură de reorganizare, sub aspect decizional, dispunând o măsură neavută în vedere prin Hotărârea Consiliului de Administrație al Inspectoratului Școlar Județean Buzău nr. 21 din 11.01.2019, Hotărârea Consiliului Local nr. 21 din 22.02.2019 și propunerea B., constând în funcționarea școlii absorbite ca structură arondată fără personalitate juridică a școlii în care s-a absorbit. În concluzie, prima instanță a conchis în mod judicios că autoritățile implicate au demarat, în fapt, procedura absorbției, prin desființarea efectivă a școlii absorbite, transferul bazei materiale, al personalului, al elevilor, fără ca acceastă măsură să fie prevăzută de Ordinul nr. 3783 din 29.03.2019, în care s-a menționat că școala absorbită va fi structură fără personalitate juridică a Școlii "Ion Creangă". Înalta Curte reține că este nefondată și critica recurentilor-pârâți Consiliul Local Buzău și Primarul Municipiului Buzău în sensul că în tot cuprinsul sentinței recurate nu se face referire decât la cele două ordine ale Ministrului Educației Naționale, nefiind analizate celelalte acte administrative atacate. Astfel, nemotivarea hotărârii judecătorești este sancționată de legiuitor, pornind de la obligația statului de a respecta dreptul părții la un proces echitabil, drept consacrat de art. 6 paragraful 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului. Cu alte cuvinte, art. 6 parag. 1 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului implică, mai ales în sarcina instanței, obligația de a proceda, la un examen efectiv al mijloacelor, argumentelor și al elementelor probatorii ale părților, cel puțin pentru a le aprecia pertinența. Lecturând considerentele sentinței recurate, Înalta Curte constată că acestea îndeplinesc exigențele dispozițiilor art. 425 alin. (1) lit. b) C. proc. civ., întrucât, raportat la obiectul cauzei și limitele în care a fost învestită, prima instanță a expus în mod corespunzător argumentele care au condus la formarea convingerii sale, raportându-se la dispozițiile legale aplicabile raportului de drept dedus judecății. Astfel, judecătorul a explicat soluția pronunțată în dispozitiv, prin argumente de fapt și de drept care demonstrează că acesta a analizat probele dosarului, pe care le-a trecut prin filtrul propriei sale aprecieri și a explicat raționamentul pe baza căruia a ajuns la concluzia admiterii cererii de chemare în judecată, astfel cum s-a reținut anterior. În sensul dispozițiilor art. 425 alin. (1) din C. proc. civ., precum și a art. 6 § 1 din CEDO, motivele de fapt și de drept la care se referă textul reprezintă elementele silogismului judiciar, premisele de fapt și de drept care au condus instanța la adoptarea soluției din dispozitiv. Aceasta înseamnă, așa cum s-a reținut în practica consolidată a instanței supreme, având în vedere că motivarea unei hotărâri este o chestiune de sinteză, de conținut, nu de volum, că instanța nu este obligată să răspundă punctual tuturor susținerilor/apărărilor părților ori fiecărei nuanțe date de părți textelor pe care acestea și-au întemeiat cererile, care pot fi sistematizate în funcție de legătura lor logică, cerință pe care o îndeplinește sentința recurată, faptul că soluția pronunțată nu este în concordanță cu opinia recurentului neputând să atragă casarea hotărârii în temeiul dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ. În fine, caracter nefondat are și susținerea recurentului-pârât Ministerul Educației Naționale în sensul că prin încheierea de ședință din data de 02.10.2019, de amânare a pronunțării, s-a respins în mod netemeinic și nelegal excepția tardivității formulării cererii de precizare a acțiunii ridicate de pârâtul Ministerul Educației și Cercetării. Astfel, reiterarea, prin memoriul de recurs, a dispozițiilor art. 204 C. proc. civ. și a argumentelor prezentate în fața instanței de fond, nu sunt de natură să schimbe concluzia acesteia în sensul că nu se poate imputa reclamantului depășirea termenului prevăzut de textul de lege antereferit, pronunțându-se printr-o încheiere interlocutorie asupra căreia nu se mai poate reveni, astfel că nu poate soluționa în alt mod această excepție. În concluzie, Înalta Curte constată că niciuna dintre criticile recurenților-pârâți nu sunt în măsură să conducă la reformarea sentinței recurate, considerentele acesteia reflectând aplicarea adecvată a cadrului normativ incident circumstanțelor factuale reținute. 3. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs Pentru considerentele expuse, în temeiul dispozițiilor art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 și ale art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge excepția nulității recursurilor, invocată de intimatul-reclamant, și va respinge recursurile declarate, ca nefondate. PENTRU ACESTE MOTIVE,