ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1390/2020

Ședința publică din data de 5 martie 2020

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr. x/2019 reclamantul Sindicatul Liber Învățământ Preuniversitar - F.E.N. Buzău, a chemat în judecată pârâții Inspectoratul Școlar Județean Buzău, Consiliul Local Buzău, Primarul Municipiului Buzău și Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice, solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună: suspendarea și anularea Hotărârii Consiliului de Administrație al Inspectoratului Școlar Județean Buzău nr. 21/11.01.2019 prin care s-a dat avizul conform pentru aprobarea organizării rețelei unităților de învățământ în anul școlar 2019-2020 și a avizului conform nr. 163/11.01.2019, anularea Hotărârii Consiliului Local nr. 21/22.02.2019 pentru aprobarea organizării rețelei unităților de învățământ preuniversitar din municipiul Buzău pentru anul școlar 2019-2020; anularea Ordinului ministrului educației naționale nr. 3783/29.03.2019 privind reorganizarea rețelei școlare a județului Buzău începând cu anul școlar 2019-2020, în ceea ce privește unitățile de învățământ preuniversitar de stat Școala Gimnazială "Ion Creangă" din municipiul Buzău și Școala Gimnazială "A." din municipiul Buzău.

Prin sentința civilă nr. 169 din 7 octombrie 2019, Curtea de Apel Ploiești, secția de contencios administrativ și fiscal a dispus următoarele:

- A respins excepția rămânerii fără obiect a cererii de suspendare executare, ca nefondată.

- A admis cererea de suspendare.

- A dispus suspendarea executării Hotărârii Consiliului de Administrație al Inspectoratului Școlar Județean Buzău nr. 21 din 11.01.2019, Hotărârii Consiliului Local nr. 21 din 22.02.2019, a O.M.E.N. nr. 3783 din 29.03.2019 și a O.M.E.N. nr. 5073 din 30.08.2019 până la soluționarea definitivă a cererii având ca obiect anularea acestora.

- A admis cererea de chemare în judecată având ca obiect anulare act administrativ și suspendare executare formulată de reclamantul SINDICATUL LIBER ÎNVĂȚĂMÂNT PREUNIVERSITAR - F.E.N. BUZĂU, cu sediul în Buzău, județ Buzău și cu sediul procesual ales la B. din Ploiești, str. x A, jud. Prahova, în contradictoriu cu pârâții Inspectoratul Școlar Județean Buzău, Primarul Municipiului Buzău, Ministerul Educației Naționale și, în consecință:

- A anulat Hotărârea Consiliului de Administrație a Inspectoratului Școlar Județean Buzău nr. 21 din 11.01.2019, avizul conform nr. 163 din 11.01.2019, Hotărârea Consiliului Local nr. 21 din 22.02.2019, O.M.E.N. nr. 3783 din 29.03.2019 și O.M.E.N. nr. 5073/din 30.08.2019.

- A obligat pârâții Consiliul Local Buzău, I.S.J. Buzău și M.E.N. la plata către reclamant a sumei de 4395 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată, câte 1/3 fiecare.

Împotriva sentinței civile nr. 169 din 7 octombrie 2019, pronunțate de Curtea de Apel Ploiești, secția contencios administrativ și fiscal, au declarat recurs pârâții Inspectoratul Școlar Județean Buzău, Consiliul Local Buzău, Primarul Municipiului Buzău, Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice, întemeiat pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., republicat, solicitând admiterea recursului, casarea sentinței civile atacate și rejudecarea cauzei, în sensul respingerii cererii de suspendare ca neîntemeiate.

3.1. În dezvoltarea motivelor de recurs, pârâții Consiliul Local Buzău și Primarul Municipiului Buzău au susținut în esență următoarele critici:

- în mod nelegal instanța de fond a apreciat că în cauză sunt îndeplinite condițiile prevăzute de art. 14 din Legea nr. 554/2004;

- instanța de fond, analizând actele care au stat la baza emiterii Ordinului nr. 3783/29.03.2019, respectiv Hotărârea Consiliului de Administrație a Inspectoratului Școlar Județean Buzău nr. 21/11.01.2019 și Hotărârea Consiliului de Administrație a Inspectoratului Școlar Județean Buzău nr. 21/22.09.2019, a apreciat în mod eronat faptul că nu s-au avut în vedere criteriile prevăzute la art. 23 alin. (4) lit. a) și b) din Ordinul 5235/2018 și nici dispozițiile art. 22

1

alin. (1) din Legea nr. 1/2011;

- instanța de fond a apreciat eronat că în conținutul actelor menționate nu transpare scopul reorganizării;

- reorganizarea unităților școlare este o opțiune a autorităților publice locale, instanța neputând interveni asupra dreptului de apreciere al acestora în privința oportunității deciziilor luate, acestea fiind luate în baza prevederilor legale;

- în cauză nu există caz bine justificat rezultat din împrejurările legate de starea de fapt și de drept care sunt de natură să creeze o îndoială puternică și evidentă asupra prezumției de legalitate, pentru a se impune măsura suspendării actelor administrative atacate, care au fost emise în conformitate cu prevederile Legii educației naționale nr. 1/2011 și a Metodologiei aprobate prin O.M.E.N. nr. 5235/2018;

- situația prezentată de reclamant nu poate fundamenta concluzia în sensul îndeplinirii în speță a condiției referitoare la paguba iminentă;

- în cauză nu poate fi vorba despre existența unui prejudiciu material previzibil, fiind evident faptul că respectarea normelor legale nu poate conduce la producerea de pagube materiale pentru cei cărora li se aplică. Nu poate fi reținut ca motiv de sancționare a unui act administrativ punerea în aplicare a legii,

- instanța a apreciat în mod greșit că actele administrative atacate sunt apte să aibă consecințe vătămătoare pentru personalul didactic și nedidactic al școlii absorbite;

- în ce privește mențiunile privind posibilele disponibilizări ale personalului, la acest moment nu s-a creat nici un prejudiciu cert, nimeni nu este afectat, nu a rămas nimeni fără loc de muncă;

3.2. În dezvoltarea motivelor de recurs, pârâtul Ministerul Educației Naționale și Cercetării a susținut în esență următoarele critici:

- instanța de fond a pronunțat hotărârea cu depășirea limitelor investirii sale, fiind incidente prevederile art. 488 pct. 8 și art. 22 din C. proc. civ., în sensul că deși obiectul acțiunii era suspendarea și anularea unor acte administrative referitoare la reorganizarea rețelei școlare a județului Buzău în ceea ce privește unitatea de învățământ preuniversitar de stat Școala Gimnazială "A." din Municipiul Buzău, totuși conform dispozitivului sentinței atacate se admite acțiunea și se dispune suspendarea si anularea în integralitate a Ordinului nr. 3783/2019 privind reorganizarea rețelei școlare a județului;

- în analizarea existenței cazului bine justificat, instanța de fond a reținut critici de nelegalitate specifice acțiunii în anulare și a făcut aprecieri eronate referitoare la modul de punere în executare a OMEN nr. 3873/29.03.2019, contrar reglementărilor acestuia;

- sunt neîntemeiate argumentele instanței de fond privind paguba iminentă;

- în cauză nu se creează o pagubă iminentă nici reclamantului și nici personalului acestuia care este preluat de drept;

3.3. În dezvoltarea motivelor de recurs, pârâtul Inspectoratul Școlar Județean Buzău a susținut în esență următoarele critici:

- în mod nelegal, instanța de fond a reținut că la momentul pronunțării hotărârii nu s-au finalizat procedurile de transfer a drepturilor de la unitatea absorbită Școala Gimnazială A. către unitatea absorbantă Școala Gimnazială Ion Creangă, cu încălcarea dispozițiilor art. 22 alin. (2) din C. proc. civ., referitoare la rolul activ al judecătorului;

- procesul de reorganizare prin operațiunea de fuziune prin absorbție era finalizat la data judecării cererii de suspendare;

- instanța de fond nu a ținut cont de precizările potrivit cărora cererea de suspendare este lipsită de obiect;

- instanța de fond în soluționarea cererii de suspendare a intrat pe fondul cauzei, analizând legalitatea actelor atacate sub toate aspectele de fond;

- nici instanța de fond, nici intimatul reclamant nu au motivat existența unei pagube iminente;

- în mod greșit a apreciat instanța de fond că Acordul încheiat între Guvernul României și Federațiile Sindicale nu ar fi fost respectat;

Prin întâmpinarea depusă la dosar, intimatul-reclamant a invocat excepțiile tardivității și nulității recursurilor susținând că recursurile nu sunt declarate în termenul prevăzut de art. 14 din Legea nr. 554/2004, iar motivele invocate de recurenți nu pot fi încadrate în motivele de casare prevăzute de art. 488 din C. proc. civ.

În subsidiar, a solicitat respingerea recursurilor ca nefondate și menținerea sentinței ca fiind temeinică și legală.

II. Soluția instanței de recurs

Potrivit art. 14 alin. (4) din Legea nr. 554/2004 "Hotărârea prin care se pronunță suspendarea este executorie de drept. Ea poate fi atacată cu recurs în termen de 5 zile de la comunicare. Recursul nu este suspensiv de executare."

Din analiza actelor de la dosar, Înalta Curte constată că hotărârea instanței de fond a fost comunicată tuturor recurenților la data de 13.11.2019, iar recursurile au fost declarate la data de 18.11.2019(conform dovezilor aflate la dosarul de recurs) cu respectarea termenului de 5 zile.

Ca urmare, se va respinge excepția tardivității recursurilor, invocată de intimatul-reclamant, ca nefondată.

Înalta Curte constată că art. 489 alin. (2) din C. proc. civ. permite evitarea sancțiunii nulității recursurilor, în cazul în care motivele invocate se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 din C. proc. civ.

Or, din lecturarea cererii de recurs, Înalta Curte constată că toate criticile pot fi subsumate motivului de casare prev. de art. 488 alin. (1) pct. și 8 din C. proc. civ. ("când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material").

Ca urmare, se va respinge excepția nulității recursurilor, invocată de intimatul-reclamant, ca nefondată.

Reclamantul Sindicatul Liber Învățământ Preuniversitar - F.E.N. Buzău a învestit instanța de contencios administrativ cu o cerere de suspendare a executării și de anulare a Hotărârii Consiliului de Administrație al Inspectoratului Școlar Județean Buzău nr. 21/11.01.2019 prin care s-a dat avizul conform pentru aprobarea organizării rețelei unităților de învățământ în anul școlar 2019-2020 și a avizului conform nr. 163/11.01.2019, Hotărârii Consiliului Local nr. 21/22.02.2019 pentru aprobarea organizării rețelei unităților de învățământ preuniversitar din municipiul Buzău pentru anul școlar 2019-2020; a Ordinului ministrului educației naționale nr. 3783/29.03.2019 privind reorganizarea rețelei școlare a județului Buzău începând cu anul școlar 2019-2020, în ceea ce privește unitățile de învățământ preuniversitar de stat Școala Gimnazială "Ion Creangă" din municipiul Buzău și Școala Gimnazială "A." din municipiul Buzău.

Instanța de fond a admis cererea reclamantului și a dispus suspendarea actelor atacate, opinie împărtășită și de Înalta Curte.

Potrivit art. 14 din legea contenciosului administrativ, în cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, după sesizarea în condițiile art. 7 autorității publice care a emis actul sau a celei ierarhic superioare, persoana vătămată poate să ceară instanței competente să dispună suspendarea executării actului administrativ unilateral până la pronunțarea instanței pe fond, cerere ce poate fi promovată conform art. 15 din același act normativ și prin acțiunea în anulare, în tot sau în parte, a actului atacat.

Astfel, admisibilitatea unei cereri de suspendare a executării unui act administrativ este condiționată de întrunirea cumulativă a cerințelor prevăzute de normele legale precizate mai sus, respectiv sesizarea autorității emitente sau celei ierarhic superioare, existența cazului bine justificat așa cum este bine definit de art. 2 lit. t) din Legea nr. 554/2004, respectiv împrejurările legate de starea de fapt și de drept care sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ și paguba iminentă definită de art. 2 lit. ș) din același act normativ, fiind reprezentată de prejudiciul material, viitor și previzibil sau, după caz, perturbarea previzibilă gravă a funcționării unei autorității publice sau a unui serviciu public.

Îndeplinirea celor două condiții este supusă aprecierii judecătorului, care are de efectuat o analiză sumară a aparenței dreptului, pe baza circumstanțelor de fapt și de drept ale cauzei; pentru admiterea cererii, acestea trebuie să ofere indicii suficiente de răsturnare a prezumției de legalitate a actului administrativ și să facă verosimilă iminența producerii unei pagube în cazul particular supus evaluării.

Îndoiala serioasă asupra legalității actului administrativ trebuie să fie evidentă, să poată fi decelată cu ușurință printr-o cercetare sumară a aparenței dreptului, întrucât în cadrul procedurii suspendării executării, pe calea căreia pot fi dispuse numai măsuri provizorii, nu este permisă prejudecarea fondului litigiului.

În prezenta cauză, în ceea ce privește cazul bine justificat, Înalta Curte reține existența unor elemente ce conturează îndeplinirea acestei condiții. Astfel, prin sentința 169 din 7 octombrie 2019 pronunțată în dosarul nr. x/2019, Curtea de Apel Ploiești a anulat Hotărârea Consiliului de Administrație a Inspectoratului Școlar Județean Buzău nr. 21 din 11.01.2019, avizul conform nr. 163 din 11.01.2019, Hotărârea Consiliului Local nr. 21 din 22.02.2019, O.M.E.N. nr. 3783 din 29.03.2019 și O.M.E.N. nr. 5073/din 30.08.2019.

Pronunțarea unei hotărâri în fond, de anulare a actului administrativ, are aptitudinea de a genera o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ ce face obiectul cererii de suspendare, în sensul art. 2 alin. (1) lit. t) din Legea nr. 554/2004, astfel încât este îndeplinită condiția cazului bine justificat, fiind de prisos analiza celorlalte susțineri și apărări ale părților.

Chiar dacă sentința sus-menționată nu este definitivă în privința soluției referitoare la anularea actelor, împotriva acesteia fiind promovată calea de atac a recursului, totuși această sentință are o putere de lucru judecat relativă și constituie un reper în verificarea aparenței de nelegalitate, întrucât judecătorul fondului a avut posibilitatea administrării și interpretării unor probe și efectuării unei evaluări aprofundate, pe care mecanismul procesual al suspendării de executare nu o îngăduie.

Examinând și cea de a doua condiție prevăzută de lege, Înalta Curte constată că în mod corect prima instanță a reținut că în cauză se perturbă grav inclusiv funcționarea serviciului public pe care școala absorbită îl asigura, prin faptul că procesul de reorganizare presupune transferul elevilor și desfășurarea programului acestora în două schimburi, potrivit Hotărârii ARACIP, deși potrivit Acordului între Guvernul României și Federațiile Sindicale Reprezentative din Învățământ se urmărește dezvoltarea infrastructurii școlare, astfel încât în unitățile de învățământ preuniversitar să se învețe într-un singur schimb până la data de 31.12.2019.

De asemenea, instanța de control judiciar constată că în cauză, prejudiciul are caracter prezumat, având în vedere că în privința actelor atacate a fost răsturnată prezumția de legalitate, prin anularea lor de către instanța învestită cu acțiunea în anulare.

În concluzie, se constată că toate criticile recurenților sunt nefondate, iar considerentele hotărârii reflectă aplicarea adecvată a cadrului normativ incident.

Pentru considerentele expuse, în temeiul dispozițiilor art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 și ale art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge excepțiile tardivității și nulității recursurilor, invocată de intimatul-reclamant și va respinge recursurile declarate, ca nefondate.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepțiile tardivității și nulității recursurilor.

Respinge recursurile formulate de pârâții Inspectoratul Școlar Județean Buzău, Consiliul Local Buzău, Primarul Municipiului Buzău, Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice împotriva sentinței nr. 169 din 7 octombrie 2019 a Curții de Apel Ploiești, secția de contencios administrativ și fiscal cu privire la soluția de suspendare a executării actelor atacate, ca nefondate.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 5 martie 2020.