ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 332/2021

Obiectul acțiunii deduse judecății Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Târgu Mureș, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal la data de 26 martie 2019 sub nr. x/2019, reclamantul A. a solicitat în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Superior al Magistraturii constatarea nelegalității si netemeiniciei examinării si reexaminării psihologice a reclamantului, desfășurate în cadrul concursului de admitere în magistratură organizat în perioada 20 martie - 2 iulie 2018; anularea Hotărârii nr. 783 Bis din data de 24 iulie 2018, emisă de autoritatea pârâtă, prin care reclamantul a fost declarat respins la concursul de admitere în magistratură, organizat în perioada 20 martie - 2 iulie 2018; anularea adresei nr. x/15.11.2018, emisă tardiv de autoritatea pârâtă în soluționarea plângerii prealabile, precum și a oricărei hotărâri anterioare care constituie suport al adresei de refuz; obligarea pârâtului la emiterea unei noi hotărâri prin care să se constate că reclamantul îndeplinește cumulativ condițiile de admitere în magistratură, prescrise de art. 14 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, inclusiv aceea de a fi apt din punct de vedere psihologic; obligarea pârâtului la recunoașterea tuturor drepturilor ce decurg din calitatea reclamantului de candidat declarat admis la concursul de admitere în magistratură, organizat în perioada 20 martie-2 iulie 2018 (emiterea unei hotărâri de Plen, înaintarea către Președintele României a propunerii privind numirea reclamantului în funcția de judecător). Reclamantul a formulat o cerere adițională (modificatoare), solicitând obligarea pârâtului C.S.M la realizarea unei examinări psihologice efective, care să cuprindă testarea psihologică scrisă pe componenta de personalitate și interviul psihologic, cu respectarea prevederilor art. 26 alin. (6) din Regulamentul privind organizarea și desfășurarea concursului de admitere în magistratură, aprobat prin Hotărârea C.S.M. nr. 279/05.04.2012, a Metodologiei privind organizarea și desfășurarea testării psihologice din cadrul concursului de admitere în magistratură, precum și a prevederilor art. 23 alin. (3) din Regulamentul aprobat prin H.C.S.M. nr. 279/05.04.2012 (înregistrarea audio). În ipoteza promovării examinării psihologice, reclamantul a solicitat obligarea pârâtului la emiterea unei noi hotărâri prin care să se constate că acesta îndeplinește cumulativ condițiile de admitere în magistratură, prescrise de art. 14 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, inclusiv aceea de a fi apt din punct de vedere psihologic, precum și recunoașterea tuturor drepturilor ce decurg din calitatea de candidat declarat admis la concursul de admitere în magistratură, organizat în perioada 20 martie - 2 iulie 2018 (emiterea unei hotărâri de Plen, înaintarea către Președintele României a propunerii privind numirea reclamantului în funcția de judecător).

Hotărârea primei instanțe Prin sentința civilă nr. 83 din 25 septembrie 2019 pronunțată de Curtea de Apel Târgu Mureș, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal s-a admis în parte cererea formulată și modificată de către reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Consiliul Superior al Magistraturii. S-a anulat Hotărârea nr. 783 Bis din 24 iulie 2018 emisă de către pârât, precum și adresa nr. x/15.11.2018 emisă în soluționarea plângerii prealabile, ca urmare a constatării nelegalității reexaminării psihologice a reclamantului, desfășurate în cadrul concursului de admitere în magistratură organizat în perioada 20 martie - 2 iulie 2018. A fost obligat pârâtul Consiliul Superior al Magistraturii la realizarea unei reexaminări psihologice efective a reclamantului, care să cuprindă testarea psihologică scrisă pe componenta de personalitate și interviul psihologic, cu respectarea prevederilor art. 26 alin. (6) din Regulamentul privind organizarea și desfășurarea concursului de admitere în magistratură, aprobat prin Hot CSM nr. 279/05.04.2012, a Metodologiei privind organizarea și desfășurarea testării psihologice din cadrul concursului de admitere în magistratură, precum și a prevederilor art. 23 alin. (3) din Regulamentul aprobat prin Hot. CSM nr. 279/05.04.2012 (înregistrarea audio). S-a respins în rest cererea reclamantului.

Calea de atac exercitată în cauză Împotriva sentinței menționate la pct. 2 a formulat recurs pârâtul criticând-o pentru motive de nelegalitate. S-a invocat motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., republicat, cu modificările ulterioare, constând în încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material de către instanța de fond, prin hotărârea pronunțată. A susținut recurentul - pârât că secția pentru judecători a constatat că nu sunt îndeplinite condițiile legale de către candidatul A., pentru a fi declarat admis la concursul de admitere în magistratură organizat în perioada martie - iulie 2018, raportat la dispozițiile art. 33 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind stalului judecătorilor și procurorilor, republicată, cu modificările și completările ulterioare, coroborate cu cele ale art. 14 alin. (2) lit. e) și art. 26 din Regulament, arătând că există norme de drept substanțial speciale, care primează față de dreptul comun. Procedura de testare și reexaminare psihologică a candidaților a fost respectată întocmai, rezultatul obținut de reclamant în urma testării psihologice îndrituind secția pentru judecători să constate că nu sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru ca reclamantul să fie declarat admis în magistratură. Referitor la aprecierea instanței în sensul că au fost respectate parțial de către comisia de reexaminare dispozițiile art. 26 alin. (6) din Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 279/2012, în sensul că probele scrise au măsurat doar cerințele cognitive, fiind omisă măsurarea cerințelor privind profilul de personalitate, s-a arătat că dispozițiile din regulament nu fac o distincție clară în ceea ce privește conținutul testului scris. Aceeași concluzie rezultă și din cuprinsul metodologiei privind organizarea și desfășurarea testării psihologice, conținutul testului fiind lăsat la aprecierea comisiei de specialitate, conținutul testului scris fiind stabilit de către comisia de reexaminare psihologică în conformitate cu dispozițiile art. 26 alin. (6) din Hotărârea Plenului Consiliului Superior al Magistraturii nr. 279/2012 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea și desfășurarea concursului de admitere în magistratură, potrivit cărora reexaminarea psihologică se realizează prin reevaluarea testului scris, aplicarea unui nou test scris și susținerea unui nou interviu. A susținut recurentul că textul de lege permite utilizarea rezultatelor de la testele scrise, aplicate inițial, în cadrul procedurii de reexaminare psihologică, condiția fiind ca acestea să facă obiectul reevaluării în cadrul interviului. Pentru măsurarea criteriului privind profilul de personalitate au fost utilizați 573 de itemi, numărul acestora fiind apreciat ca fiind suficient pentru evaluarea criteriului, aspect care nu justifica aplicarea unui nou test cu același conținut. În ceea ce privește itemii utilizați pentru evaluarea criteriului privind cerințele cognitive, aceștia fiind mai putini, s-a decis suplimentarea lor prin aplicarea unui nou test scris, aspect menit să conducă la creșterea consistenței interne a probei. Reexaminarea a constat în reinterpretarea scorurilor obținute la trăsăturile de personalitate prin coroborarea cu alte informații obținute prin interviul a cărui durată s-a mărit la minim 40 de minute, tocmai pentru a surprinde cât mai fidel trăsăturile de personalitate ale candidatului. Legea nu distinge și nu impune aplicarea unor noi teste în ceea ce privește cerința trăsăturilor de personalitate întrucât scorurile obținute nu sunt asemănătoare testelor de la probele de raționament, care conțin răspunsuri corect/greșit. Nu pot fi anulate scorurile care revelează trăsăturile de personalitate, ci doar reinterpretate, acestea fiind imuabile, în timp ce rezultatele care privesc cerințele cognitive, referitoare la raționamentul logic, pot fi anulate prin rezolvarea unui nou test, așa cum s-a procedat în speță. S-a arătat că pârâtul Consiliul Superior al Magistraturii nu face decât să consfințească în mod formal, prin hotărârile adoptate, rezultatele decise de comisiile de concurs, respectiv de reexaminare sau de soluționare a contestațiilor, neputând cenzura calificativul definitiv acordat de acestea. În ceea ce privește obligația de a înregistra interviul susținut în cadrul testării psihologice, în baza analogiei cu prevederile art. 23 alin. (3) din regulament, (referitor la altă probă a concursului de admitere în magistratură, respectiv interviul), a apreciat recurentul că este nelegală, raportat la legislația specială în domeniu care se aplică strict și cu precădere. Prin dispoziția instanței de fond referitoare la înregistrarea interviului din cadrul testării psihologice se tinde la modificarea textului regulamentar, ceea ce ar excede obiectului cauzei. S-a solicitat admiterea recursului, casarea în parte a sentinței civile nr. 83/2019, pronunțată de Curtea de Apel Târgu Mureș în dosarul, cu consecința respingerii cererii de anulare a Hotărârii secției pentru judecători nr. 783 bis/2018, precum și a celorlalte capete de cerere accesorii, ca neîntemeiate.

Apărările formulate în cauză Intimatul - reclamant a formulat întâmpinare prin care a solicitat, în principal, anularea recursului întrucât motivele invocate nu pot fi încadrate în cazurile de casare, excepție respinsă ședință publică, iar, în subsidiar, a solicitat respingerea recursului ca nefondat. A susținut intimatul - reclamant că prima instanță a făcut o corectă aplicare a dispozițiilor art. 26 alin. (6) din Regulament, care atunci când reglementează procedura de reexaminare nu fac această distincție dintre reevaluarea cerințelor cognitive și cele privind profilului de personalitate. Recurentul - pârât a deturnat scopul reexaminării prin modalitatea concretă de desfășurare a acesteia. In ceea ce privește soluția primei instanțe dată asupra obligativității înregistrării audio a interviului psihologic a arătat că dispozițiile art. 1, art. 23 și art. 26 din Regulament, astfel cum au fost apreciate și de către judecătorul fondului, impun această obligație în sarcina comisiei. Totodată înregistrarea probei se impune și din motive de asigurare a transparenței procedurii, în raport de consecințele pe care nepromovarea acestei probe o are asupra întregii proceduri de concurs.

Soluția instanței de recurs Analizând actele și lucrările dosarului, precum și sentința recurată, în raport de motivele de casare invocate, Înalta Curte constată că recursul declarat de pârâtă este întemeiat în parte, pentru următoarele considerente: Argumente de fapt și de drept relevante Reclamantul A. a participat la concursul de admitere în magistratură organizat în perioada 20 martie - 2 iulie 2018 și a promovat cele trei probe de concurs - verificarea cunoștințelor juridice, proba de verificare a raționamentului logic și proba interviului - fiind declarat admis, rezultatul fiind înscris în lista cu rezultatele definitive la concursul de admitere în magistratură, publicată la data de 26.06.2018. La data de 9 iulie 2018 reclamantul a susținut testul scris la testarea psihologică, iar la data de 14 iulie 2018 a susținut interviul psihologic. Conform listelor afișate la data de 16.07.2018 a fost declarat respins la această testare. Reclamantul a formulat contestație împotriva calificativului primit, în temeiul prevederilor art. 26 alin. (5) din Regulamentul privind organizarea și desfășurarea concursului de admitere în magistratură, aprobat prin Hotărârea CSM nr. 279/05.04.2012. În urma contestației, la data de 19 iulie 2018 a avut loc reexaminarea psihologică prin aplicarea unui nou test și susținerea unui interviu în fața unei comisii constituite din 3 psihologi. În urma afișării rezultatelor reevaluării psihiatrice, reclamantul a fost declarat respins. Consiliul Superior al Magistraturii, secția pentru judecători a adoptat Hotărârea nr. 783/Bis, prin care a constatat că reclamantul nu îndeplinește condițiile cumulative prevăzute de art. 14 alin. (2) din Legea nr. 303/2004, declarându-l respins la concursul de admitere în magistratură. Împotriva acestei hotărâri, reclamantul a formulat plângere prealabilă, răspunsul pârâtului cuprins în Adresa nr. x/15.11.2018 fiind în sensul respingerii ca neîntemeiată a plângerii prealabile. Potrivit dispozițiilor art. 26 din Regulamentul privind organizarea și desfășurarea concursului de admitere în magistratură, aprobat prin Hotărârea CSM nr. 279/05.04.2012: (5) Candidații nemulțumiți de calificativul acordat pot formula, în termen de 48 de ore de la publicarea rezultatelor, contestații, care se transmit prin fax Consiliului Superior al Magistraturii. (6) Contestațiile se soluționează de comisia de reexaminare psihologică, formată din 3 psihologi, alții decât cei care au examinat candidații inițial. Reexaminarea psihologică se realizează prin reevaluarea testului scris, aplicarea unui nou test scris și susținerea unui nou interviu. (7) Calificativul acordat de comisia de reexaminare psihologică este definitiv și se publică în condițiile alin. (4). Potrivit dispozițiilor art. 23 din același Regulament, (1) Cu cel puțin 24 de ore înainte de desfășurarea interviului, comisia de admitere a concursului întocmește lista alfabetică a candidaților, cu precizarea orei la care trebuie să se prezinte grupele de candidați, și dispune publicarea listelor candidaților pe paginile de Internet ale Consiliului Superior al Magistraturii și Institutului Național al Magistraturii. (...) (3) Înregistrarea probelor orale este obligatorie, cel puțin prin mijloacele tehnice audio. (4) Înregistrările se păstrează timp de un an, după care se distrug A susținut recurenta - pârâtă, raportat la dispozițiile art. 26 alin. (7) din regulament, potrivit cărora calificativul acordat de comisia de reexaminare este definitiv, că secțiile Consiliului Superior al Magistraturii nu se pot substitui comisiilor de examinare psihologică și, totodată, nici instanțele judecătorești nu pot cenzura modul în care comisiile de testare și reexaminare psihologică, au evaluat candidații care au susținut concursul, acestea din urmă având competența exclusivă de a evalua cunoștințele necesare pentru promovarea concursului. Asupra limitelor judecății și a învestirii instanței de contencios administrativ din perspectiva dispozițiilor art. 18 ale Legii nr. 554/2004, amintește Înalta Curte, reținând și considerentele Hotărârii nr. 1173/15.05.1998, pronunțate de această instanță, că deciziile comisiilor de confirmare sau atestare a unor aptitudini, însușiri, calități profesionale, din perspectiva modalității de interpretare a rezultatelor testului psihologic nu pot face obiectul unei acțiuni în contencios administrativ, însă instanța de contencios administrativ poate verifica respectarea prevederilor legale referitoare la procedura de concurs și la atribuțiile comisiilor. În același sens sunt și concluziile Curții Constituționale exprimate prin Decizia nr. 480 din 20 aprilie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 383 din 10 iunie 2010 potrivit căreia "Dispozițiile menționate din Constituție sunt însă aplicabile în ceea ce privește legalitatea procedurii de desfășurare a examenului sau concursului respectiv". Reține Înalta Curte că soluția primei instanțe nu se abate de la această jurisprudență, curtea de apel constatând nerespectarea dispozițiilor art. 26 alin. (6) din Regulamentul privind Organizarea și desfășurarea concursului de admitere în magistratură aprobat prin Hot CSM nr. 279/05.04.2012 și a Metodologiei privind organizarea și desfășurarea testării psihologice din cadrul concursului de admitere în magistratură, care reprezintă chiar prevederile de drept substanțial speciale invocate de recurentul - pârât. Astfel, deși există reglementată o procedură de organizare concursului de admitere în profesie, observă Înalta Curte că reexaminarea psihologică scrisă din data de 19 iulie 2018 s-a realizat doar parțial, prin aplicarea exclusiv a testului de verificare a aptitudinilor cognitive, fără a fi aplicat textul cu privire la verificarea cerințelor de personalitate, ceea ce contravine dispozițiilor mai sus redate care prevăd că reexaminarea psihologică se realizează prin reevaluarea testului scris, aplicarea unui nou test scris și susținerea unui nou interviu. În condițiile în care prevederile regulamentare vorbesc despre reevaluarea textului inițial și aplicarea unui nou test scris, asupra tuturor indicatorilor psihocomportamentali în baza cărora se trasează profilul psihologic, se constată că soluția primei instanțe reprezintă o corectă aplicare a normei de drept, observându-se că în procedura de reexaminare nu s-a verificat cel mai important aspect, și anume, îndeplinirea cerințelor privind profilul de personalitate, asta cu atât mai mult cu cât la verificarea abilităților cognitive, intimatul - reclamant obținuse punctaj superior celui necesar pentru a promova. Susținerile recurentului - pârât în sensul că s-a procedat în acest mod întrucât nu pot fi anulate scorurile care revelează trăsăturile de personalitate, ci doar reinterpretate, întrucât sunt imuabile, în timp ce rezultatele care privesc cerințele cognitive, referitoare la raționamentul logic, pot fi anulate prin rezolvarea unui nou test, nu au corespondent legal și regulamentar, iar această interpretare face ca procedura de reexaminare să fie lipsită de efect. Pentru aceste considerente, reținând că în procedura de reexaminare a reclamantului nu au fost respectate dispozițiile art. 26 alin. (6) din Regulamentul privind Organizarea și desfășurarea concursului de admitere în magistratură aprobat prin Hotărârea CSM nr. 279/05.04.2012, se constată că în mod corect prima instanță a dispus reluarea procedurii de examinare psihologică de la momentul la care aceasta a fost viciată, anulând pe cale de consecința și Hotărârea nr. 783 Bis din 24 iulie 2018 emisă de către recurentul -pârât, care reprezintă actul administrativ vătămător în care s-a concretizat decizia comisiei. Recursul este însă întemeiat, și urmează a fi admis, în ceea ce privește modalitatea de interpretare de către prima instanță dispozițiilor regulamentului cu privire la cererea reclamantului de a se proceda la înregistrarea interviului psihologic prin mijloace tehnice audio. Constată Înalta Curte că dispozițiile care reglementează procedura mai sus analizată nu prevăd aceasta obligație privind înregistrarea probei, iar scopul asigurării transparenței, nu poate justifica o soluție prin care instanța de judecată să adauge nepermis la lege. Totodată, prevederile art. 23 alin. (3) din Regulamentul aprobat prin Hot. CSM nr. 279/05.04.2012, care se referă la proba interviului în fața comisiei de examinare din care fac parte un psiholog, un judecător, un procuror, un cadru didactic universitar și un pedagog, nu pot fi transpuse asupra procedurii testării psihologice, ambele conținând reglementări distincte. De asemenea, nu poate fi aplicat în speță nici principiul prevăzut de art. 5 alin. (3) din C. proc. civ., referitor la judecarea pricinilor potrivit dispozițiilor edictate pentru instituția juridică cea mai apropiată, întrucât acesta are în vedere ipoteza în care lipsește o reglementare legală, ceea ce nu este cazul în speță.

Temeiul legal al soluției adoptate în recurs Pentru considerentele expuse, în temeiul prevederilor art. 496 din C. proc. civ., coroborat cu art. 20 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 Înalta Curte va admite recursul, va casa în parte în parte sentința recurată, numai în ceea ce privește înlăturarea dispoziției obligării pârâtului la aplicarea prevederilor art. 23 alin. (3) din Regulamentul aprobat prin Hot. CSM nr. 279/05.04.2012 (înregistrarea audio), urmând să mențină celelalte dispoziții ale sentinței atacate.