ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 319/2022

Ședința publică din data de 20 ianuarie 2022

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin actiunea înregistrată pe rolul Curtii de Apel Bucuresti- sectia a IX-a în data de 14.12.2020, reclamantul A. a chemat in judecata pe paratii Ministerul Afacerilor Interne, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, B. si Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, solicitand instantei ca prin hotararea pe care o va pronunta sa dispună obligarea tuturor pârâților la soluționarea efectivă integrală și punctuală a plângerilor prealabile adresate, constatarea încălcării dispozițiilor privitoare la colectarea și prelucrarea datelor cu caracter personal (GDPR) precum și a celorlalte acte normative în vigoare, fapte de care este responsabil paratul B.; obligarea pârâților, în solidar, la plata unor despăgubiri pentru discriminare în cuantum de 5.000.000 RON; obligarea tuturor pârâților, în solidar, la plata de daune morale pentru lezarea demnității și onoarei a unui cuantum de 5.000.000 RON; obligarea pârâților la plata cheltuielilor de judecată.

Prin sentința nr. 1055 de la 30 iunie 2021 Curtea de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a disjuns capetele de cerere avand ca obiect obligarea pârâtei Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, la solutionarea plângerii reclamantului A. si la acordarea de despagubiri si a dispus formarea unui dosar separate, a admis exceptia necompetenței materiale și teritoriale în privința capetelor de cerere disjunse și a declinat competenta de judecare a acestora în favoarea Tribunalului Mehedinti, a disjuns capetele de cerere având ca obiect constatarea încălcării dispozițiilor privitoare la colectarea si prelucrarea datelor cu caracter personal, precum și a celorlalte acte normative în vigoare, de către pârâții Inspectoratul General pentru Situații de Urgență si obligarea acestora la plata de despăgubiri și a dispus formarea unui dosar separate, a admis exceptia necompetentei materiale în privinta capetelor de cerere disjunse si a declinat competența de judecare a acestora în favoarea Tribunalului Bucuresti, una din secțile civile, a admis exceptia necompetenței teritoriale în privința capetelor de cerere având ca obiect obligarea pârâților Ministerul Afacerilor Interne, si Inspectoratul General pentru Situații de Urgență la solutionarea plângerilor reclamantului A. și la acordarea de despăgubiri si a declinat competența de judecare a acestora în favoarea Curtii de Apel Craiova.

Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 393 din 8 decembrie 2021 a admis excepția necompetenței materiale a instanței, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București, secția a IX a contencios administrativ și fiscal și a constatat ivit conflictul negativ de competență.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra conflictului negativ de competență

Înalta Curte, constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 133 pct. 2, 134 și 135 alin. (1) C. proc. civ., urmează a pronunța regulatorul de competență în raport cu obiectul cauzei, precum și cu dispozițiile legale incidente pricinii.

Prin sentința civilă nr. 1055 din 30 iunie 2021, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, în dosarul nr. x/2020 au fost disjunse capetele de cerere având ca obiect obligarea pârâtei Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, la soluționarea plângerii reclamantului A. și la acordarea de despăgubiri și fost dispusă formarea unui dosar separat.

A fost admisă excepția necompetentei materiale și teritoriale în privința capetelor de cerere disjunse (având ca obiect obligarea pârâtei Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, la soluționarea plângerii reclamantului A. și la acordarea de despăgubiri) și a fost declinată competența de judecare a acestora în favoarea Tribunalului Mehedinti.

Au fost disjunse capetele de cerere având ca obiect constatarea încălcării dispozițiilor privitoare la colectarea și prelucrarea datelor cu caracter personal, precum și a celorlalte acte normative în vigoare, de către pârâții Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și B. și obligarea acestora la plata de despăgubiri și a fost dispusă formarea unui dosar separat.

A fost admisă excepția necompetenței materiale în privința capetelor de cerere disjunse (având ca obiect constatarea încălcării dispozițiilor privitoare la colectarea si prelucrarea datelor cu caracter personal, precum si a celorlalte acte normative în vigoare, de către pârâții Inspectoratul General pentru Situații de Urgență si B. si obligarea acestora la plata de despăgubiri) și a fost declinată competența de judecare a acestora in favoarea Tribunalului București, una din secțiile civile.

A fost admisă excepția necompetentei teritoriale in privința capetelor de cerere având ca obiect obligarea pârâților Ministerul Afacerilor Interne și Inspectoratul General pentru Situații de Urgență la soluționarea plângerilor reclamantului A. și la acordarea de despăgubiri (ce rămân în dosarul de față) și a fost declinată competența de judecare a acestora în favoarea Curtii de Apel Craiova.

Pe rolul Curții de Apel Craiova a fost înregistrat dosarul nr. x/2020, având ca obiect capetele de cerere având ca obiect obligarea pârâților Ministerul Afacerilor Interne și Inspectoratul General pentru Situații de Urgență la soluționarea plângerilor reclamantului A. și la acordarea de despăgubiri.

Instanța de control judiciar constată, că în cauză sunt aplicabile normele cu caracter general de la art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 212/2018, conform cărora "Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul său. Reclamantul autoritate publică, instituție publică sau asimilată acestora se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul pârâtului.".

Potrivit art. 87 din C. civ., prin "domiciliu" se înțelege locul unde persoana fizică declară că are locuința principală, iar "reședința" este locul unde persoana fizică are locuința secundară. Cele două noțiuni nu se suprapun din punct de vedere al evidenței populației, iar dovada fiecăreia se realizează prin mențiuni diferite în actul de identitate.

Art. 91 din același Cod prevede că "Dovada domiciliului și a reședinței se face cu mențiunile cuprinse în cartea de identitate".

Se observă că în C. proc. civ. se regăsește utilizarea alternativă a celor două sintagme, însă doar în scopul asigurării legalității procedurii de citare, respectiv înștiințării corespunzătoare a părților aflate în litigiu, cu privire la existența și obiectul pricinii.

În materia contenciosului administrativ, dispozițiile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, astfel cum au fost modificate prin Legea nr. 212/2018 (intrată în vigoare la data de 30.07.2018, statuează că:

"Reclamantul persoană fizică sau juridică de drept privat se adresează exclusiv instanței de la domiciliul sau sediul său.

Așadar, se constată că legiuitorul nu a utilizat alternativ cele două sintagme, cum se întâmplă în cazul procedurii de citare, textul de lege referindu-se expres la domiciliul reclamantului și nu la reședința acestuia.

Dispozițiile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004 sunt de strictă interpretare și nu se poate deroga de la competența teritorială exclusivă astfel reglementată, așa încât reclamantul trebuie să se adreseze instanței de la domiciliul său, neavând un drept de opțiune între mai multe instanțe.

Cu toate că reclamantul încearcă să aducă argumente, în sensul respingerii excepției necompetenței teritoriale, cu motivarea că reședința sa este stabilită în Municipiul București, considerând că aceasta este locuința statornică, trebuie precizat faptul că locuința statornică astfel cum este definită prin art. 87 C. civ., nu are relevanță în raport de dispozițiile art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004.

Competența de soluționare a cauzei trebuie stabilită având în vedere dispozițiile exprese ale art. 10 alin. (3) din Lege nr. 554/2004, care fac referire la domiciliu, reședința fiind locuința secundară a persoanei fizice, potrivit art. 88 C. civ.

Prin urmare, în privința capetelor de cerere având ca obiect obligarea pârâților Ministerul Afacerilor Interne și Inspectoratul General pentru Situații de Urgență la solutionarea plângerilor reclamantului și la acordarea de despăgubiri, instanta retine că față de rangul autorităților pârâte, respectiv autorități centrale, competența aparține curților de apel, iar față de domiciliul reclamantului, competența aparține Curtii de Apel Craiova-sectia de contencios administrativ.

Pentru considerentele expuse și în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența de soluționare a cauzei privind pe reclamantul A., în contradictoriu cu pârâții Ministerul Afacerilor Interne, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, Inspectoratul General B., Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, precum și petenta C. "D.", în favoarea Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 20 ianuarie 2022.