ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5170/2022

Ședința publică din data de 3 noiembrie 2022

Asupra conflictului negativ de competență de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea adresată Tribunalului Mehedinți la data de 26.04.2022 și înregistrată sub nr. x/2022, reclamanta A., în contradictoriu cu Agenția Națională a Funcționarilor Publici, a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună: obligarea intimatei la plata sumei de 18338 RON reprezentând contravaloarea daunelor materiale ce i-au fost cauzate prin anularea parțială a Ordinului Președintelui Agenției Naționale a Funcționarilor Publici cu numărul 200/2017; obligarea intimatei la plata sumei de 55.000 RON reprezentând contravaloarea daunelor morale ce i-au fost cauzate prin anularea parțială a Ordinului Președintelui Agenției Naționale a Funcționarilor Publici cu numărul 200/2017, precum și obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.

2.1. Hotărârea Tribunalului Mehedinți – secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal

Prin sentința civilă nr. 327/20.06.2022 pronunțată în dosarul nr. x/2022, Tribunalul Mehedinți – secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței materiale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Craiova – secția de contencios administrativ și fiscal.

Pentru a dispune astfel, Tribunalul Mehedinți a reținut că reclamanta a solicitat despăgubiri ca urmare a anulării Ordinului Președintelui Agenției Naționale a Funcționarilor Publici nr. 200/2017 și a avut în vedere prevederile art. 1 alin. (1) din H.G. nr. 1000/2006, art. 10 și 19 din Legea nr. 554/2004. Întrucât pârâta este autoritate publică centrală, iar litigiul în cauză derivă din anularea unui act administrativ emis de aceasta, act ce a fost anulat de Curtea de Apel Craiova, Tribunalul Mehedinți a admis excepția necompetenței sale materiale.

2.2. Hotărârea Curții de Apel Craiova – secția contencios administrativ și fiscal

Prin sentința civilă nr. 226/15.09.2022, Curtea de Apel Craiova – secția contencios administrativ și fiscal a admis excepția necompetenței materiale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Mehedinți– secția contencios administrativ și fiscal. A constatat existența conflictului negativ de competență și a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție în vederea soluționării acestuia.

În considerentele acestei sentințe s-a reținut că prezenta cauză are ca obiect raportul de serviciu al funcționarului public, iar în acest context competența materială de soluționare a cauzei se stabilește conform art. 536 din Codul administrativ.

II. Decizia ÎCCJ pronunțată în regulator de competență.

Înalta Curte de Casație și Justiție sesizată cu stabilirea regulatorului de competență, în conformitate cu dispozițiile art. 135 din C. proc. civ., republicat, analizând obiectul cauzei deduse judecății și dispozițiile legale incidente, va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Mehedinți – secția contencios administrativ și fiscal, pentru considerentele ce urmează:

Înalta Curte constată că în cauză ne aflăm în fața unui conflict negativ de competență tipic, întrucât dispozițiile art. 133 pct. 2 din C. proc. civ., republicat, dispun că există conflict de competență când două sau mai multe instanțe și-au declinat reciproc competența de a judeca același proces.

Problema de drept care a generat conflictul negativ de competență privește norma de drept aplicabilă situației deduse judecății, din perspectiva competenței materiale de soluționare a cauzei.

Reclamanta A. a învestit instanța de contencios administrativ cu o acțiune prin care a solicitat să se dispună obligarea intimatei Agenția Națională a Funcționarilor Publici la plata sumei de 18338 RON reprezentând contravaloarea daunelor materiale și a sumei de 55.000 RON reprezentând contravaloarea daunelor morale ce i-au fost cauzate prin anularea parțială a Ordinului Președintelui Agenției Naționale a Funcționarilor Publici cu numărul 200/2017, precum și obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecată.

Reclamanta are calitatea de consilier juridic, fiind angajată la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Mehedinți din data de 01.10.2007, iar în perioada 2013-2016, a exercitat funcția de conducere de Șef Birou Juridic și Contencios în această instituție. A precizat că din această calitate a participat la concursul pentru ocuparea funcției publice de conducere vacante de Director Executiv Adjunct din cadrul Direcției Generale de Asistență Socială și de Copilului Mehedinți, concurs ce a fost organizat de către A.N.F.P. în perioada 30.03.2017-04.04.2017. Atât condițiile de participare la concurs, cât și condițiile de desfășurare a acestuia au fost aprobate prin Ordinul Președintelui Agenției Naționale a Funcționarilor Publici cu numărul 200/2017, prin același ordin fiind aprobată constituirea comisiei de concurs precum și a comisiei de soluționare a contestațiilor.

Reclamanta a arătat că, după parcurgerea etapei interviului, a fost declarată admisă, iar după validarea rezultatului concursului, începând cu data de 10.04.2017, a fost încadrată pe funcția de Director Executiv Adjunct al D.G.A.S.P.C. Mehedinți, cu un salariu lunar în cuantum de 6498 RON la care se adaugă un spor de 975 RON pentru condiții deosebite de muncă și un spor pentru condiții vătămătoare de 650 RON, potrivit Dispoziției nr. 654/10.04.2017 a D.G.A.S.P.C. Mehedinți.

Urmare a contestării Ordinului nr. 200/2017 al Președintelui Agenției Naționale a Funcționarilor Publici de către un candidat respins în urma derulării concursului, Curtea de Apel Craiova, prin sentința nr. 683/13.12.2017, a admis în parte acțiunea, dispunând anularea art. 2 și 3 din Ordinului Președintelui ANFP nr. 200 din 2017, articole care se referă la componența comisiilor de concurs și de soluționare a contestațiilor, iar Înalta Curte de Casație și Justitie prin decizia nr. 2563/20.04.2021, a confirmat sentința Curții de Apel.

Tribunalul Mehedinți, urmare a acestei soluții, a anulat actele și operațiunile administrative ocazionate de organizarea și desfășurarea concursului, acte întocmite ulterior emiterii Ordinului A.N.F.P. nr. 200/2017, prin sentința nr. 518/25.06.2021 pronunțată în dosarul nr. x/2017, hotărâre rămasă definitivă prin decizia nr. 2494/2021 a Curții de Apel Craiova.

Urmare a acestor soluții, Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului Mehedinți a emis Dispoziția nr. 2193/28.10.2021, prin care reclamanta a fost trecută din funcția de conducere de Director Executiv Adjunct, în funcția de consilier juridic la Compartimentul Siguranță în Muncă, fapt ce i-a produs reclamantei un prejudiciu material și moral, a cărui reparare o solicită în prezenta cauză. Reclamanta a invocat, în esență, că pârâta, prin emiterea unui act administrativ nelegal, respectiv Ordinul 200/2017, i-a lezat dreptul de acces la o funcție publică de conducere și principiul egalității în drepturi a cetățenilor.

Cererea de chemare în judecată a fost întemeiată în drept pe dispozițiile art. 19 din Legea nr. 554/2004, art. 573, 577 din Codul administrativ, art. 453 din C. proc. civ.

Înalta Curte reține că, la data intrării în vigoare a O.U.G. nr. 57/2019 privind Codul administrativ, prin art. 597 alin. (2) au fost abrogate parțial prevederile Legii nr. 188/1999, inclusiv dispozițiile art. 109 din acest act normativ referitoare la competența instanțelor în soluționarea litigiilor privind raportul de serviciu al funcționarului public.

De la același moment al intrării în vigoare a O.U.G. nr. 57/2019 au devenit însă aplicabile dispozițiile art. 536 din același act normativ, potrivit cărora:

"Cauzele care au ca obiect raportul de serviciu al funcționarului public sunt de competența secției de contencios administrativ și fiscal a tribunalului, cu excepția situațiilor pentru care este stabilită expres prin lege competența altor instanțe."

Având în vedere temeiul de drept al cererii de chemare în judecată, respectiv dispozițiile art. 19 din Legea nr. 554/2004, precum și dispozițiile art. 536 din Codul administrativ, Înalta Curte reține că, în cauză, este competentă material să soluționeze prezenta cauză secția de contencios administrativ și fiscal a tribunalului.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 135 alin. (1) și (4) din C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Tribunalului Mehedinți – secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Stabilește competența soluționării cauzei privind pe reclamanta A. și pe pârâta Agenția Națională a Funcționarilor Publici, în favoarea Tribunalului Mehedinți – secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Soluția va fi pusă la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.

Pronunțată astăzi, 3 noiembrie 2022.