ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 271/2022

Ședința publică din data de 20 ianuarie 2022 Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Cadrul procesual Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data 9.07.2021 pe rolul Curții de Apel Ploiești, secția de contencios administrativ și fiscal, petentul A. a solicitat, în contradictoriu cu intimatul Serviciul Public Finanțe Locale Ploiești, strămutarea cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2021, aflat pe rolul Tribunalului Prahova, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, având ca obiect comunicare informații de interes public.

2. Soluția instanței de fond Prin încheierea din 5 august 2021, pronunțate de Curtea de Apel Ploiești, secția de contencios administrativ și fiscal, s-a respins cererea formulată de petentul A., în contradictoriu cu intimatul Serviciul Public Finanțe Locale Ploiești, privind strămutarea cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2021, aflat pe rolul Tribunalului Prahova, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca neîntemeiată. 3. Cererea de recurs Împotriva încheierii din 5 august 2021, pronunțate de Curtea de Apel Ploiești, secția de contencios administrativ și fiscal, a formulat recurs petentul A., solicitând înaintarea dosarului nr. x/2021 de la Tribunalul Prahova, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal la Tribunalul Dâmbovița.

Susține că prin cererea de strămutare a arătat motivele în susținerea acestei cereri și că are dreptul legal de a i se strămuta dosarul la o instanță în care are încredere că va avea parte de o judecată dreaptă, imparțială și legală. 4. Apărările intimatului Deși a fost legal citat, intimatul nu a formulat întâmpinare. II. Soluția instanței de recurs 2.1. Analizând recursul declarat de către A., Înalta Curte constată că acesta este inadmisibil pentru următoarele considerente: În speță, recurentul a supus cenzurii Înaltei Curți, în calea de atac a recursului, o încheiere pronunțată cu privire la cererea de strămutare formulată de recurent, în procedura prevăzută de art. 140 și următoarele C. proc.

civ. Prin încheierea atacată, Curtea de Apel Ploiești, secția de contencios administrativ și fiscal a respins, ca neîntemeiată, cererea formulată de petentul A. privind strămutarea cauzei ce formează obiectul dosarului nr. x/2021, aflat pe rolul Tribunalului Prahova, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal. Potrivit dispozițiilor art. 144 alin. (1) și (2) C. proc. civ.: "(1) Cererea de strămutare se judecă de urgență, în camera de consiliu, cu citarea părților din proces. (2) Încheierea asupra strămutării se dă fără motivare și este definitivă." Astfel, recurentul a declarat recurs împotriva unei încheieri care este definitivă. Înalta Curte are în vedere că sfera hotărârilor supuse căii de atac a recursului este determinată, cu caracter general, de dispozițiile art. 483 C. proc.

civ. Din interpretarea acestor prevederi legale rezultă că pot face obiect al recursului doar hotărârile primei instanțe, când sunt date fără drept de apel, sau hotărârile instanței de apel, fiind delimitată astfel, expres și limitativ, categoria hotărârilor judecătorești supuse acestei căi de atac. În aceste condiții, constatând că recurentul A. a formulat recurs împotriva unei încheieri care nu face parte din categoria hotărârilor care, potrivit art. 483 alin. (1) din C. proc. civ., pot fi atacate cu recurs, fiind definitivă, urmează a respinge recursul, ca inadmisibil. Potrivit art. 457 alin. (1) C. proc.

civ., "hotărârea judecătorească este supusă numai căilor de atac prevăzute de lege, în condițiile și termenele stabilite de aceasta", iar art. 483 alin. (1) arată că sunt supuse recursului "hotărârile date în apel, cele date, potrivit legii, fără drept de apel, precum și alte hotărâri în cazurile prevăzute de lege." Din cuprinsul textelor de lege menționate anterior rezultă că părțile pot uza doar de căile de atac prevăzute de lege, iar exercitarea unei căi de atac împotriva unei hotărâri judecătorești pentru care C. proc. civ. sau legea specială nu prevede o astfel de posibilitate, reprezintă un demers inadmisibil, indiferent de criticile învederate de partea care a formulat calea de atac. 2.2.

Temeiul legal al soluției adoptate în recurs. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 din C. proc. civ., coroborat cu art. 144 alin. (2) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul declarat de A. împotriva încheierii din 5 august 2021, pronunțate de Curtea de Apel Ploiești, secția de contencios administrativ și fiscal, ca inadmisibil.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Respinge recursul declarat de A. împotriva încheierii din 5 august 2021, pronunțate de Curtea de Apel Ploiești, secția de contencios administrativ și fiscal, ca inadmisibil. Definitivă. Soluția va fi pusă la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței. Pronunțată astăzi, 20 ianuarie 2022.