ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5596/2021

Ședința publică din data de 16 noiembrie 2021

Deliberând asupra excepției de necompetență materială, invocată din oficiu, analizând actele și lucrările dosarului, constată următoarele:

La data de 26.10.2021 s-a înregistrat pe rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție, secția contencios administrativ și fiscal, sub nr. x/2021, cererea prin care petenta A. S.R.L. solicită strămutarea dosarului nr. x/2021 aflat pe rolul Tribunalului Dâmbovița, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, pentru motive de bănuială legitimă.

Prin Rezoluția Președintelui Completului învestit cu soluționarea cererii ce face obiectul dosarului de față nr. x/2021 s-a stabilit primul termen pentru judecata cererii de strămutare la data de 16.11.2021.

Verificându-și din oficiu competența de soluționare a prezentei cereri privind strămutarea judecării cauzei ce face obiectul dosarului nr. x/2021, conform art. 131 alin. (1) C. proc. civ., raportat la motivele invocate de parte în susținerea cererii ce a fost formulată în cadrul dosarului de față, respectiv "motive de bănuială legitimă", Înalta Curte constată că, în cauză, sunt incidente dispozițiile art. 142 alin. (1) C. proc. civ. conform cărora "Cererea de strămutare întemeiată pe motiv de bănuială legitimă este de competența curții de apel, dacă instanța de la care se cere strămutarea este o judecătorie sau un tribunal din circumscripția acesteia. Dacă strămutarea se cere de la curtea de apel, competența de soluționare revine Înaltei Curți de Casație și Justiție. În cazul cererilor de strămutare întemeiate pe motivul de bănuială legitimă vizând calitatea părții de judecător la o instanță din circumscripția curții de apel competente, precum și a celor vizând calitatea de parte a unei instanțe din circumscripția aceleiași curți, competența de soluționare revine Înaltei Curți de Casație și Justiție. Cererea de strămutare se depune la instanța competentă să o soluționeze, care va înștiința de îndată instanța de la care s-a cerut strămutarea despre formularea cererii de strămutare."

Raportat la aceste dispoziții, constată Înalta Curte că este competentă să soluționeze cererile de strămutare ce vizează dosarele aflate pe rolul curților de apel, sau pe cele ce vizează calitatea unei părți de judecător la o instanță din circumscripția curții de apel competente, respectiv calitatea de parte a unei instanțe din circumscripția aceleiași curți, precum și cererile de strămutare întemeiate pe motive de siguranță pulică.

Ori, în cazul de față, instanța de la care se cere strămutarea este un tribunal, respectiv Tribunalul Dâmbovița, legiuitorul stabilind competența de soluționare a cererii de strămutare ce vizează respectivul dosar în favoarea curții de apel și nu în favoarea Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Este adevărat că, în susținerea cererii de strămutare, în expunerea de motive din cadrul cererii, se invocă și calitatea de " magistrat - judecător în cadrul Judecătoriei Târgoviște" a doamnei B., însă aceasta nu are calitatea de parte în dosar, fiind, deci, terț față de acesta, motiv pentru care nu poate fi atrasă competența Înalta Curți de Casație și Justiție nici raportat la acest aspect.

Așadar, în condițiile în care, în prezenta cauză, instanța de la care se solicită strămutarea este Tribunalul Dâmbovița, nefiind vizată nici calitatea unei părți de judecător la o instanță din circumscripția curții de apel competente, Înalta Curte constată că nu este competentă material să soluționeze prezenta cerere de strămutare, motiv pentru care, admițând excepția necompetenței materiale a Înaltei Curți de Casație și Justiție, urmează a declina competența de soluționare a cererii privind strămutarea dosarului nr. x/2021 aflat pe rolul Tribunalului Dâmbovița, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, în favoarea Curții de Apel Ploiești, secția contencios administrativ și fiscal.

Temeiul legal al soluției adoptată de Înalta Curte de Casație și Justiție

Pentru considerentele mai sus menționate, Înalta Curte, în conformitate cu dispozițiile art. 129 alin. (2), art. 132 alin. (3) și art. 142 alin. (1) C. proc. civ. admite excepția necompetenței materiale a acestei instanțe, invocată din oficiu și, pe cale de consecință urmează a declina competența de soluționare a cererii privind strămutarea dosarului nr. x/2021 aflat pe rolul Tribunalului Dâmbovița, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, în favoarea Curții de Apel Ploiești, secția contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Declină competența de soluționare a cererii formulate de petenta A. S.R.L. privind strămutarea dosarului nr. x/2021 aflat pe rolul Tribunalului Dâmbovița, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, în favoarea Curții de Apel Ploiești, secția contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 16 noiembrie 2021.