ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2556/2021
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2556/2021 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2021)
Ședința publică din data de 20 aprilie 2021 Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1 Obiectul acțiunii Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la Curtea de Apel Iași sub nr. x/2020, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâtul A.N.I. - Inspecția de Integritate, solicitând anularea în parte a Raportului de evaluare nr. x/21.07.2020, întocmit de pârât, prin care se constată existența conflictului de interese cu privire la faptele constând în semnarea prelungirii valabilității Autorizației de construire nr. x din 21.07.2015 în data de 22.07.2017, privind "Construire imobil locuință P+M și împrejmuire teren, racorduri utilități", eliberate pe numele său și emiterea Certificatului fie atestare a edificării construcției nr. 6660/23.10.2018.
2 Soluția instanței de fond Prin sentinta civilă nr. 109 din 16 noiembrie 2020 a Curții de Apel Iași, secția contencios administrativ și fiscal s-a respins cererea formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâtul A.N.I. - Inspecția de Integritate ca neîntemeiată. 3 Recursul Împotriva acestei sentințe a formulat recurs reclamantul A., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie. Prin calea de atac formulată s-a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței atacate și în rejudecare, admiterea contestației și anularea Raportului de evaluare nr. x/21.07.2020, întocmit de pârât 4 Apărările intimatei Prin întâmpinarea depusă la dosar, intimata - pârâtă Agenția Națională de Integritate a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței atacate ca fiind legală și temeinică.
5 Procedura în fața instanței de recurs Prin cererea formulata la data de 20 martie 2021 recurentul reclamant A., prin reprezentantul legal, a precizat că înțelege să renunțe la calea de atac formulată. Intimata - pârâtă și-a exprimat acordul cu privire la cererea de renunțare la judecarea recursului. 6 Considerentele și soluția instanței de recurs Înalta Curte, sesizată cu soluționarea recursului, constată faptul că recurentul - reclamant a formulat cerere de renunțare la judecata recursului, in formă autentică, notarială. Manifestarea de voință, în sensul de a se renunța la judecata recursului, reprezintă o desistare, un act de dispoziție al recurentei, care nu este supus cenzurii instanței de judecată, conform principiului disponibilității care guvernează procesul civil.
Deși sub aspectul formei, recurentul - reclamant și-a intitulat cererea ca fiind o "renunțare la judecarea recursului", Înalta Curte, fiind datoare în virtutea dispozițiilor art. 22 alin. (4) din C. proc. civ., de a da o calificare juridică corectă a actului, în raport de voința reală a părților cu privire la efectele cererii de renunțare, constată că sunt incidente în cauză dispozițiile art. 463 alin. (1) teza a II a din C. proc. civ., care reglementează Achiesarea la hotărâre ca reprezentând renunțarea unei părți la calea de atac pe care o putea folosi ori pe care a exercitat-o deja împotriva tuturor sau a anumitor soluții din respectiva hotărâre. În raport de dispozițiile legale mai sus arătate, Înalta Curte va lua act de cererea recurentului - reclamant A. de renunțare la judecarea recursului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E Ia act de cererea formulată de recurentul-reclamant A. privind renunțarea la judecata recursului formulat împotriva sentinței nr. 109 din 16 noiembrie 2020 a Curții de Apel Iași, secția contencios administrativ și fiscal. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 20 aprilie 2021.
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.