ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2556/2021

Ședința publică din data de 20 aprilie 2021 Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1 Obiectul acțiunii Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la Curtea de Apel Iași sub nr. x/2020, reclamantul A. a chemat în judecată pe pârâtul A.N.I. - Inspecția de Integritate, solicitând anularea în parte a Raportului de evaluare nr. x/21.07.2020, întocmit de pârât, prin care se constată existența conflictului de interese cu privire la faptele constând în semnarea prelungirii valabilității Autorizației de construire nr. x din 21.07.2015 în data de 22.07.2017, privind "Construire imobil locuință P+M și împrejmuire teren, racorduri utilități", eliberate pe numele său și emiterea Certificatului fie atestare a edificării construcției nr. 6660/23.10.2018.

2 Soluția instanței de fond Prin sentinta civilă nr. 109 din 16 noiembrie 2020 a Curții de Apel Iași, secția contencios administrativ și fiscal s-a respins cererea formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâtul A.N.I. - Inspecția de Integritate ca neîntemeiată. 3 Recursul Împotriva acestei sentințe a formulat recurs reclamantul A., criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie. Prin calea de atac formulată s-a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței atacate și în rejudecare, admiterea contestației și anularea Raportului de evaluare nr. x/21.07.2020, întocmit de pârât 4 Apărările intimatei Prin întâmpinarea depusă la dosar, intimata - pârâtă Agenția Națională de Integritate a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței atacate ca fiind legală și temeinică.

5 Procedura în fața instanței de recurs Prin cererea formulata la data de 20 martie 2021 recurentul reclamant A., prin reprezentantul legal, a precizat că înțelege să renunțe la calea de atac formulată. Intimata - pârâtă și-a exprimat acordul cu privire la cererea de renunțare la judecarea recursului. 6 Considerentele și soluția instanței de recurs Înalta Curte, sesizată cu soluționarea recursului, constată faptul că recurentul - reclamant a formulat cerere de renunțare la judecata recursului, in formă autentică, notarială. Manifestarea de voință, în sensul de a se renunța la judecata recursului, reprezintă o desistare, un act de dispoziție al recurentei, care nu este supus cenzurii instanței de judecată, conform principiului disponibilității care guvernează procesul civil.

Deși sub aspectul formei, recurentul - reclamant și-a intitulat cererea ca fiind o "renunțare la judecarea recursului", Înalta Curte, fiind datoare în virtutea dispozițiilor art. 22 alin. (4) din C. proc. civ., de a da o calificare juridică corectă a actului, în raport de voința reală a părților cu privire la efectele cererii de renunțare, constată că sunt incidente în cauză dispozițiile art. 463 alin. (1) teza a II a din C. proc. civ., care reglementează Achiesarea la hotărâre ca reprezentând renunțarea unei părți la calea de atac pe care o putea folosi ori pe care a exercitat-o deja împotriva tuturor sau a anumitor soluții din respectiva hotărâre. În raport de dispozițiile legale mai sus arătate, Înalta Curte va lua act de cererea recurentului - reclamant A. de renunțare la judecarea recursului.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E Ia act de cererea formulată de recurentul-reclamant A. privind renunțarea la judecata recursului formulat împotriva sentinței nr. 109 din 16 noiembrie 2020 a Curții de Apel Iași, secția contencios administrativ și fiscal. Definitivă. Pronunțată în ședință publică, astăzi, 20 aprilie 2021.