ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 08.03.2022

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1355/2022

HOTĂRÂRE
08.03.2022
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1355/2022 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2022)

Ședința publică din data de 8 martie 2022

Asupra conflictului negativ de competență;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a IX a contencios administrativ și fiscal la data de 06.05.2021, sub nr. x/2021, reclamanta A. a chemat în judecată pe pârâta Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei, solicitând instanței ca, prin hotărârea ce o va pronunța, să dispună anularea răspunsului ANRE nr. 42151/16.04.2021 prin care i-a fost respinsă contestația administrativă transmisă pe email la ANRE în data de 14.04.2021, admiterea contestației transmisă pe email la ANRE în data de 14.04.2021 și înregistrată cu nr. x/14.04.2021 formulată împotriva rezultatului selecției dosarelor depuse în vederea ocupării postului vacant de consilier juridic la serviciul contencios din cadrul ANRE, prin care dosarul de concurs i-a fost respins pe motiv că are "contractul individual de muncă desfăcut din motive imputabile, conform declarației pe proprie răspundere depuse la dosar", anularea art. 12 alin. (1) lit. d) din Contractul colectiv de muncă la nivelul ANRE încheiat în data de 04.12.2020, potrivit căruia nu se admite angajarea în ANRE a persoanelor care se încadrează în una dintre următoarele situații: d) persoane care au avut contractul individual de muncă desfăcut din motive imputabile acestora în ultimul an de activitate; anularea anunțului de selecție dosare nr. x/13.04.2021, anularea anunțului de concurs nr. x/29.03.2021, anularea concursului organizat de ANRE pentru ocuparea postului de Consilier juridic la Serviciul contencios din cadrul Direcției generale activități suport; obligarea ANRE la reluarea acestei proceduri de concurs, fără a se solicita drept condiție să nu fi avut contractul individual de muncă desfăcut din motive imputabile; suspendarea actelor administrative vătămătoare antemenționate, cu consecința suspendării procedurii de concurs organizată de ANRE pentru ocuparea postului vacant de consilier juridic, în orice fază s-ar afla aceasta, până la soluționarea definitivă a prezentei cauze; obligarea ANRE la plata tuturor cheltuielilor de judecată.

2.1. Prin sentința civilă nr. 1728/03.06.2019 Curtea de Apel București a admis excepția necompetenței materiale și a dispus declinarea soluționării cererii în favoarea Tribunalului București, reținând că, în raport de natura juridică a actului atacat, data organizării concursului, faptul că reclamanta se consideră afectată de organizarea concursului și de rezultatul concret al concursului, devine incidentă norma de competență edictată în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare.

A mai reținut Curtea faptul că, aspectele legate de disjungere, antamate de către pârâtă cu privire la cererea de anulare a unor prevederi din contractul colectiv de muncă, nu pot fi analizate decât de instanța competentă.

2.2. Prin sentința nr. 7990 din data de 17.12.2021 pronunțată de Tribunalul București, secția a II a contencios administrativ și fiscal s-a admis excepția necompetenței materiale a Tribunalului București, invocată din oficiu.

S-a declinat competența de soluționare a cauzei privind pe reclamanta A., în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei în favoarea Curții de Apel București.

S-a constatat ivit conflictul negativ de competență și s-a înaintat dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție, pentru soluționarea acestui conflict.

A reținut tribunalul că este aplicabilă speței norma specială prevăzută de H.G. nr. 286/2011 pentru aprobarea Regulamentului-cadru privind stabilirea principiilor generale de ocupare a unui post vacant sau temporar vacant corespunzător funcțiilor contractuale și a criteriilor de promovare în grade sau trepte profesionale imediat superioare a personalului contractual din sectorul bugetar plătit din fonduri publice, iar nu norma generală în materie, respectiv O.U.G. nr. 57/2019.

A apreciat instanța că dispozițiile art. 35 din H.G. nr. 286/2011 prevăd o competentă specială în favoarea instanțelor de contencios administrativ în condițiile legii, și întrucât ANRE este o autoritate publică centrală, competența se stabilește în condițiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 în favoarea Curții de Apel București.

Argumente de fapt și de drept relevante.

Înalta Curte, constatând îndeplinite condițiile prevăzute de art. 133 alin. (2), art. 134, art. 135 alin. (1) C. proc. civ., urmează a pronunța regulatorul de competentă în raport cu obiectul cauzei, precum și cu dispozițiile legale incidente cauzei.

Instanța de contencios administrativ a fost învestită cu cererea formulată de reclamantă prin care a solicitat admiterea contestației formulate împotriva rezultatului selecției dosarelor depuse în vederea ocupării postului vacant de consilier juridic la serviciul contencios din cadrul ANRE și anularea art. 12 alin. (1) lit. d) din Contractul colectiv de muncă la nivelul ANRE încheiat în data de 04.12.2020.

În esență, reclamanta reclamă respingerea dosarului la concursul de angajare în funcția de consilier juridic în cadrul pârâtei, pentru motivul neîndeplinirii condiției prevăzute de art. 12 alin. (1) lit. d) din Contractului colectiv de muncă la nivelul ANRE, potrivit căreia nu se admite angajarea în ANRE a persoanelor care se încadrează în una dintre următoarele situații: d) persoane care au avut contractul individual de muncă desfăcut din motive imputabile acestora în ultimul an de activitate.

Cu privire la raportul juridic dedus judecății, constată instanța, că potrivit dispozițiilor art. 126 alin. (2) din Consituția României: Competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege, iar normele care reglementează competența materială procesuală (specializată) sunt de ordine publică întrucât ocrotesc un interes public- buna administrare a actului de justiție, asigurarea respectării drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanelor, asigurarea respectării drepturilor la un proces echitabil.

Competenței materiale procesuale i se subsumează și competența specializată, care este reglementată în cuprinsul Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, precum și în cuprinsul unor legi speciale, cum este Legea 554/2004 a contenciosului administrativ.

Ca ramură distinctă de drept public, dreptul administrativ reglementează o grupare specifică de raporturi sociale, care constituie obiectul activității administrative a statului și al autorităților publice locale.

Exceptând actele administrative, toate celelalte acte ale autorităților administrației publice (cum sunt, de exemplu, cele aferente unor raporturi juridice civile ori de muncă) încheiate în cadrul unor raporturi juridice aparținând altor ramuri de drept, excedează materiei contenciosului administrativ.

Contrar celor reținute de instanțele aflate în conflict, Inalta Curte constată că nu ne aflăm în prezența unui raport de drept administrativ, autoritatea pârâtă neacționând în regim de putere publică, astfel că nu poate fi reținut criteriul poziționării autorității emitente în sistemul autorităților publice, prevăzut de art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004

In ceea ce privește competența specială instituită prin O.U.G. nr. 57/2019 (Codul Administrativ), invocată de curtea de apel, se reține că aceasta are în vedere competența specializată a tribunalului secția de contencios administrativ și fiscal în ceea ce privește raportul de serviciu al funcționarului public, ceea ce nu este cazul în speță, întrucât postul pentru care a fost organizat concursul este unul de personal contractual, respectiv, consilier juridic.

Cu privire la incidența dispozițiilor art. 35 din Regulamentul-cadru privind stabilirea principiilor generale de ocupare a unui post vacant sau temporar vacant corespunzător funcțiilor contractuale și a criteriilor de promovare în grade sau trepte profesionale imediat superioare a personalului contractual din sectorul bugetar plătit din fonduri publice adoptat prin H.G. nr. 286/2011, potrivit cărora "candidatul nemulțumit de modul de soluționare a contestației se poate adresa instanței de contencios administrativ, în condițiile legii", observă Înalta Curte că dispozițiile art. 2 alin. (2) din hotărârea de guvern, exclud aplicarea dispozițiilor regulamentului asupra autorităților publice care prin statute sau alte acte normative specifice domeniului de activitate au o reglementare proprie privind încadrarea și promovarea personalului contractual.

Or, din verificarea actelor dosarului rezultă că examenul a fost organizat în temeiul O.U.G. nr. 33/2007 privind organizarea și funcționarea Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei și a Regulamentului privind organizarea și desfășurarea concursurilor și examenelor în vederea angajării și promovării, aprobat prin Ordinul președintelui ANRE nr. 21/2020, care în cuprinsul său (art. 33) face trimitere la instanța judecătorească competentă.

Având în vedere argumentele expuse în cuprinsul prezentei hotărâri, observând că nicio normă specială nu prevede competența expresă a instanței de contencios administrativ, Înalta Curte constată că raportul juridic dedus judecății se circumscrie domeniului raporturilor de muncă, reglementat de Codul muncii, competența materială aparținând secției specializate în soluționarea litigiilor de muncă a tribunalului de la domiciliul reclamantei.

În temeiul art. 133 alin. (2), art. 135 alin. (1) și (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București, secția a VIII -a conflicte de muncă și asigurări sociale.

Stabilește competența soluționării cauzei privind pe reclamanta A. în contradictoriu cu pârâta Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei în favoarea Tribunalului București, secția a VIII -a conflicte de muncă și asigurări sociale.

Definitivă.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 8 martie 2022.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2022-05-17
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2758/2022
cheltuielile de personal, ori, modul în care s-a emis actul administrativ, raportat la necesitatea organizării unui concurs de recrutare pentru ocuparea posturilor vacante din cadrul autorității publice reclamante, în mod corect a reținut p
ÎCCJ 2022-11-02
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 5099/2022
muncă. Prin urmare, reținând că decizia de eliminare din concurs este un act administrativ în accepțiunea art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 554/2004, având în vedere rangul autorității emitente, care este o autoritate publică centrală
ÎCCJ 2021-01-28
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 406/2021
țiale a fost singura admisă. Mai mult, este de observat că potrivit art. 16 din Regulament proba scrisă nu este singura probă a concursului pentru ocuparea posturilor vacante de conducere și de execuție din cadrul Oficiului Național al Regi
ÎCCJ 2022-02-03
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 644/2022
Ședința publică din data de 03 februarie 2022 Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel București,
ÎCCJ 2023-10-05
0,93
ÎCCJ, Secția a II-a civilă, Decizia nr. 1964/2023
Ședința publică din data de 5 octombrie 2023 Deliberând asupra conflictului negativ de competență, din examinarea actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 6 iunie
Sursă