ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1303/2022

Ședința publică din data de 3 martie 2022

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal la data de 03.05.2019 sub nr. x/2019, reclamanții A., B., C., D. Și E. a chemat în judecată pe pârâta Direcția Națională Anticorupție, solicitând instanței: anularea parțială a Ordinului nr. 11/25.01.2019 al procurorului șef al direcției, și anume numai a art. 1, cu privire la cuantumul drepturilor salariale din acest ordin, ca netemeinic și nelegal, fiind greșite modul de stabilire a drepturilor salariale și cuantumul acestora; obligarea pârâtei la emiterea unui nou ordin în favoarea acestora, prin care să fie stabilit nivelul maxim de salarizare pentru funcția de procuror, cu luarea în considerare a nivelului maxim al indemnizației de încadrare pentru fiecare funcție, grad/treaptă, gradație, vechime în funcție sau în specialitate, care să includă, în cuantumul brut al indemnizației de încadrare și al sporurilor, și o valoare de referință sectorială de 484,169 RON.

Prin sentința nr. 662 din 28 octombrie 2019 a Curții de Apel București, secția a VIII- a contencios administrativ și fiscal s-a respins excepția inadmisibilității acțiunii, s-a admis cererea de chemare în judecată formulată de reclamanții A., B., C., D. Și E., în contradictoriu cu pârâta Direcția Națională Anticorupție, s-a anulat în parte Ordinul nr. 11/25.01.2019 emis de pârâtă. A fost obligată pârâta la emiterea unui nou ordin de salarizare în favoarea reclamanților, cu luarea în considerare a nivelului maxim al indemnizației de încadrare pentru fiecare grad/treaptă, gradație, vechime în funcție sau în specialitate, care să includă în cuantumul brut al indemnizației de încadrare și al sporurilor, și o valoare de referință sectorială de 484,169 RON.

Împotriva sentinței nr. 662 pronunțată de Curtea de Apel București la data de 28 octombrie 2019, în dosarul nr. x/2019, pârâtul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție a declarat recurs, criticând hotărârea recurată pentru nelegalitate.

II. Soluția instanței de recurs

Examinând, cu prioritate, potrivit art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., excepția lipsei de interes în susținerea recursurilor, invocată din oficiu, Înalta Curte constată că excepția este întemeiată, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 32 alin. (1) lit. d), coroborat cu art. 33 din C. proc. civ., orice demers judiciar ("orice cerere") poate fi inițiat și întreținut numai prin justificarea unui interes legitim încălcat, dispoziții aplicabile și în cazul căilor de atac.

Interesul reprezintă folosul practic, material sau moral, pe care îl urmărește cel ce învestește o instanță de judecată cu o cerere (acțiune sau cale de atac), acesta trebuind să fie determinat, legitim, personal, născut și actual. Prin urmare, interesul reprezintă o condiție generală ce trebuie îndeplinită în cadrul oricărui proces civil, pe tot parcursul soluționării unei cauze, atât în faza procesuală a fondului, cât și în căile de atac.

Întrucât cauza de față are drept obiect obligarea pârâtului Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Națională Anticorupție la emiterea unor noi ordine de încadrare salarială, în acord cu prevederile legale invocate de reclamanți, în stabilirea interesului procesual al susținerii recursului se au în vedere și modificările survenite ulterior pronunțării hotărârii atacate, respectiv actele administrative emise în vederea punerii în aplicare a sentinței recurate.

Înalta Curte reține că, pe de o parte, Direcția Naționale Anticorupție a emis Ordinul Procurorului Șef nr. 478 din 24 mai 2018 prin care procurorilor din cadrul D.N.A. li se recunosc începând cu data de 1 mai 2018 drepturi salariale calculate cu o valoare de referință sectorială de 463,5 RON; Ordinul Procurorului Șefnr. 605 din 9 decembrie 2019 prin care procurorilor din cadrul D.N.A. li se recunosc drepturi salariale calculate cu o valoare de referință sectorială de 484,18 RON.

Se mai reține că a fost emis și Ordinul Procurorului Șef nr. 505/12 iunie 2018 prin care au fost recunoscute drepturile salariale retroactiv, începând cu data de 9 aprilie 2015, tuturor procurorilor, inclusiv acelora care la acest moment nu mai funcționează în cadrul Direcția Naționale Anticorupție, dar și-au desfășurat activitatea la D.N.A. în perioada de referință.

În raport de această împrejurare, Înalta Curte reține că, în prezent, nu mai subzistă interesul procesual al susținerii recursului, având în vedere că recurenta - pârâtă și-a îndeplinit obligațiile stabilite prin hotărârea atacată, cu efectul unei recunoașteri implicite a pretențiilor reclamanților. Prin urmare, interesul de a acționa al pârâților nu mai este actual, potrivit art. 33 din C. proc. civ., iar condiția de exercitare a căii de atac referitoare la justificarea unui interes nu este îndeplinită, în sensul art. 32 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ.

Pentru considerentele arătate și în temeiul dispozițiilor art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va admite excepția lipsei de interes în susținerea recursului și va respinge recursul declarat, ca lipsit de interes.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de pârâtul Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție - Direcția Naționlă Anticorupție împotriva sentinței civile nr. 662 din 28 octombrie 2019 a Curții de Apel București, secția a VIII- a contencios administrativ și fiscal, ca lipsit de interes.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 03 martie 2022.