ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 106/2021

Ședința publică din data de 14 ianuarie 2021

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea formulată, reclamantul A. a solicitat în contradictoriu cu pârâții Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) și Primăria municipiului Aiud solicitând anularea în totalitate a Hotărârii nr. 363/14.06.2017, emisă de Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării, ca fiind netemeinică, nelegală și inadmisibilă.

Prin sentința civilă nr. 43/2018 din 28 februarie 2018, Curtea de Apel Alba Iulia, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal a dispus următoarele:

- A respins excepția lipsei calității procesuale pasive a Primăriei municipiului Aiud;

- A respins excepția prescripției aplicării amenzii contravenționale și excepția nulității aplicării tardive a sancțiunii contravenționale invocate de reclamant;

- A respins acțiunea în contencios administrativ formulata de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâții Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării și Primăria municipiului Aiud .

Împotriva sentinței civile a formulat recurs reclamantul A., solicitând admiterea recursului și admiterea contestației formulate

Recurentul a arătat că având în vedere prevederile art. 20 alin. (7) din O.G. nr. 137/2000, cererea nu a fost soluționată în termenul imperativ prevăzut de lege, în termen de 90 de zile, respectiv a fost soluționată în peste 300 de zile, cu mult peste termenul prevăzut mai sus, iar potrivit prevederilor O.G. nr. 2/2001, respectiv a prevederilor articolului 13(1), aplicarea sancțiunii amenzii contravenționale se prescrie în termen de 6 luni de la data săvârșirii faptei, iar potrivit alin. (4) al aceluiași articol, prevede că termenul de prescripție poate fi stabilit prin legi speciale (art. 20, alin. (7) din O.G. nr. 137/2000) și alte termene de prescripție pentru aplicarea sancțiunilor contravenționale.,

Recurentul a susținut că în speță sunt aplicabile prevederile art. 20, alin. (7) din O.G. nr. 137/2000, iar termenul de prescripție este de 90 zile, motiv pentru care solicită anularea Hotărârii atacate ca fiind soluționată tardiv, peste termenul legal.

Un alt motiv de admitere a plângerii constă în comunicarea tardivă a hotărârii, la peste zile 55 zile de la adoptare, respectiv în data de 07.08.2017, față de prevederile art. 20, alin. (8) din O.G. nr. 137/2000, respectiv 30 de zile de la adoptare.

Pe fondul cauzei, solicită în principal, anularea Hotărârii atacate ca fiind netemeinică si ilegală, iar în subsidiar solicită înlocuirea amenzii contravenționale cu avertisment si exonerarea de la celelalte obligații pe care a fost obligat prin Hotărârea atacată.

Intimatul-pârât Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a formulat, de asemenea, întâmpinare, prin care a invocat excepția nulității recursului pentru neîncadrarea criticilor în motivele nelegalitate prevăzute de art. 488 C. proc. civ., pe fond, în subsidiar solicitând respingerea recursului, ca nefondat.

II. Soluția instanței de recurs

Examinând sentința recurată prin prisma criticilor invocate prin cererea de recurs, a apărărilor invocate prin întâmpinări și a dispozițiilor legale incidente în materia suspusă verificării, Înalta Curte constată că recursul este nefondat, pentru considerentele expuse în continuare.

Prin hotărârea nr. 363/14.06.2017, Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a admis petiția Instituției Primarului Municipiului Aiud, prin Primar - B., în contradictoriu cu intimatul - A., în sensul că aspectele sesizate prin petiție intră sub incidența art. 2, alin. (1) și art. 15 din O.G. nr. 137/2002, și s-a aplicat față de persoana reclamată A., petentul din prezentul dosar, amenda contravențională în sumă de 2000 RON, fiind obligată persoana reclamată să publice rezumatul hotărârii menționate, în presa locală, conform art. 26, alin. (2) din O.G. nr. 137/2000.

Împotriva acestei hotărâri, A. a formulat acțiune în anulare, iar instanța de fond a respins acțiunea, reținând că fapta reclamantului constituie contravenție, în condițiile in care sunt întrunite toate elementele răspunderii contravenționale, inclusiv vinovăția, potrivit art. 13 din O.G. nr. 137/2000.

Reclamantul A. a formulat recurs împotriva sentinței pronunțate de Curtea de apel, criticile formulate privind în esență, încălcarea dispozițiilor art. 20 alin. (7) din O.G. nr. 137/2000, în sensul că în cauză a fost depășit termenul de 90 de zile, situație de natură a atrage nulitatea hotărârii atacate.

Din actele și lucrările dosarului rezultă că, într-adevăr, hotărârea Colegiului director al CNCD a fost emisă la mai mult de 90 de zile de la data sesizării, deoarece sesizarea a fost înregistrată la data de 05.08.2016, iar hotărârea a fost emisă la data de 14.06.2017.

Înalta Curte constată că instanța de fond în mod corect a reținut că acest aspect nu are efect asupra legalității hotărârii, întrucât termenul respectiv este unul de recomandare.

Hotărârea este rezultatul final al unei proceduri, iar împrejurarea că respectiva procedură poate avea un parcurs mai îndelungat de 90 de zile nu poate duce la concluzia că trebuie să rămână nefinalizată pentru că nu s-ar mai putea emite o hotărâre, pentru că o astfel de concluzie este împotriva scopului pentru care a fost adoptată O.G. nr. 137/2000.

Pe de altă parte, s-a constatat că sesizarea a fost complexă, vizând mai multe aspecte și a presupus măsuri corespunzătoare de edificare a consiliului asupra aspectelor sesizate, ceea ce a avut drept consecință inevitabilă prelungirea duratei de soluționare a sesizării respective.

De asemenea, în mod corect a reținut prima instanță că termenul de prescripție este de 6 luni și începe să curgă de la data soluționării petiției, de către Consiliu, termen care vizează aplicarea sancțiunii contravenționale, fiind prevăzut la art. 26, alin. (4) din O.G. nr. 137/2000, nefiind fondate susținerile recurentului referitoare la comunicarea hotărârii.

Prin urmare, în mod temeinic s-a apreciat că nu poate fi reținut argumentul de nelegalitate prezentat de recurentul-reclamant referitor la depășirea duratei de emitere a hotărârii.

În ceea ce privește amenda aplicată, Înalta Curte constată că recurentul nu a formulat critici concrete referitoare la acest aspect, motiv pentru care se constată că aceasta a fost bine individualizată de Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării la 2000 RON, prin orientarea spre minimul legal, limitele prevăzute de O.G. nr. 137/2000 fiind între 1.000 RON și 30.000 RON, dacă discriminarea vizează o persoană fizică, respectiv între 2.000 RON și 100.000 RON, dacă discriminarea vizează un grup de persoane sau o comunitate.

De asemenea, Înalta Curte constată că și celelalte critici formulate sunt nefondate, judecătorul fondului apreciind în mod corect, legal, starea de fapt dedusă judecății, hotărârea pronunțată nefiind susceptibilă de criticile formulate, dimpotrivă, aceasta a fost dată cu aplicarea corectă a dispozițiilor legale aplicabile cauzei, după cercetarea atentă a fondului și a probatoriilor administrate.

Prin urmare, instanța constată că susținerile și criticile recurentului sunt neîntemeiate și nu pot fi primite, iar instanța de fond a pronunțat o hotărâre legală, motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., fiind nefondat.

Temeiul legal al soluției instanței de recurs

Pentru toate considerentele expuse la punctul anterior, în temeiul art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge excepția nulității recursului, invocată de intimatul-pârât Consiliul pentru Combaterea Discriminării.

Respinge recursul formulat de reclamantul A. împotriva sentinței nr. 43/2018 din 28 februarie 2018 a Curții de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 14 ianuarie 2021.