ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 104/2021

Circumstanțele cauzei Prin cererea înregistrată sub nr. x/2018 din 9 noiembrie 2018, reclamanta S.C. A. S.R.L. Suceava, în contradictoriu cu pârâții Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord-Est Piatra Neamț, Autoritatea de Management - Programul Operativ Regional și Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice București a solicitat suspendarea executării următoarelor acte administrative: - a rezultatului verificării conformității administrative si eligibilității, emis de ADR Nord-Est cu nr. x/01/30.08.2018, prin care i s-a respins cererea de finanțare. - a scrisorii de răspuns nr. x/19.10.2018, Anexa IV/AM/7 - emisă de AMPOR București și B. - prin care s-a respins contestația împotriva respingerii cererii de finanțare. - anularea ca nelegale a actelor administrative arătate mai sus, adică: a rezultatului verificării conformității administrative și eligibilității; emis de ADR Nord-Est cu nr. x/01/30.08.2018, prin care ni s-a respins cererea noastră de finanțare; a scrisorii de răspuns nr. x/19.10.2018, Anexa IV/AM/7 - emisă de AMPOR București și B. - prin care s-a respins contestația noastră împotriva respingerii cererii de finanțare. - obligarea pârâtelor de a relua prima etapă (S.F.) de analiză și verificare a documentației sale, pentru cererea de finanțare solicitată, admiterea respectivei cereri, ca întrunind toate condițiile legale cuprinse în GHID, și trecerea la faza următoare, până la acordarea finanțării. - obligarea pârâtelor, în solidar, la plata cheltuielilor de judecată.

Hotărârea instanței de fond Prin sentința nr. 9 din 21 ianuarie 2019, Curtea de Apel Suceava, secția a de contencios administrativ și fiscal a respins ca nefondate excepția lipsei calității procesuale pasive, respectiv a inadmisibilității cererii de suspendare. Totodată, a respins ca nefondată cererea formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L. Suceava, în contradictoriu cu pârâții Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord-Est, Autoritatea de Management - Programul Operativ Regional și Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, de suspendare a executării actelor administrative, precum și cea de anulare a acesteia (rezultatul verificării conformității și eligibilității emis de ADR Nord Est cu nr. x/01/30.08.2018, respectiv scrisoarea de răspuns x/19.10.2018).

Recursul exercitat în cauză Împotriva sentinței nr. 9 din 21 ianuarie 2019 pronunțate de Curtea de Apel Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal a declarat recurs reclamanta S.C. A. S.R.L. Suceava, invocând, în drept, dispozițiile art. 488 pct. 8 din C. proc. civ. În esență, recurenta a susținut că a înregistrat pe platforma C. - cererea de finanțare având titlul: - Modernizarea și optimizarea procesului tehnologic de fabricare a stâlpilor din lemn, pentru liniile aeriene - la S.C. A. S.R.L. Suceava, având codul de apel POR/314/1/1, cod proiect 125676, componenta 1 - POR/2017/1/1.1.c/l - Axa prioritară 1. Prin adresa nr. x/30.08.2018, ADR Nord-Est Piatra Neamț i-a respins cererea, considerând că nu a respectat criteriul nr. 5.20 și Criteriul 5.25, iar în urma contestației formulate și aceasta a fost respinsă de către AMPOR București și B.. Arată recurenta că atât actul emis de ADR Nord-Est, cât și cel de respingere a contestației sunt nelegale, ele având aceleași considerații greșite și nereale, depunând de fapt actele ce i-au fost solicitate prin GHID. Întrucât cererea sa a fost respinsă prin adresa nr. x/2018 a primei pârâte, a formulat contestație. A contestat punctul 1 din Rezultatul verificării conformității administrative și eligibilității, criteriul nr. 5.20, care a apreciat în mod eronat că nu a fost depus planul de amplasament pentru imobilele pe care se propune a se realiza investiția în cadrul proiectului. A contestat și punctul 2 din același Rezultat al verificării..., criteriul nr. 5.25, care în mod eronat s-a considerat neatașat la documentația sa. Ulterior, contestația i-a fost respinsă de către celelalte pârâte, prin scrisoarea nr. x/2018, pentru aceleași motive greșite, care dovedesc că, contestația sa nici nu a fost examinată cu atenție. De asemenea, recurenta-reclamantă a susținut că pentru punctul 1 din Rezultatul verificării conformității administrative și eligibilității, societatea noastră a depus următoarele planuri: - plan de situație amplasare construcții propuse în teren - parcela cadastrală nr. x (cu înscrierea numărului de parcelă cadastrală); - plan de situație incintă S.C. A. S.R.L. Suceava (cu înscrisurile de numere de parcele cadastrale), - extras de carte funciară cu anexă, eliberat de ANCPI - Birou de Cadastru și Publicitate Imobiliară Suceava. Deci afirmația pentru criteriul 5.20 "Plan de amplasament pentru imobilele pe care se propune a se realiza investiția în cadrul proiectului, plan în care să fie evidențiat inclusiv numărul cadastral nu a fost depus, este complet eronată. Consideră că persoana care a făcut verificarea a făcut o confuzie între documentația sa la dosarul Studiu de fezabilitate (SF) și documentația necesară la nivelul de DTAC. Astfel, în documentația "Condiții specific de accesarea fondurilor pentru apelul de proiectare nr. POR/2017/1/1.l.c./1-Aaxa prioritară l, Prioritatea de investiții l.l., operațiunea C-investiții pentru IMM-uri pentru implementarea unui rezultat al cercetării-inovării în parteneriat cu D. program regional 2014-2020 "elaborate de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației cunoscut sub denumirea de GHID, publicat la pagina 40, se evidențiata clar ce anexe sunt obligatorii: - Documentele cadastrale și înregistrarea imobilelor în registre (extras de carte funciară din care să rezulte intabularea, precum și încheierea), în termen de valabilitate la data depunerii (emis cu maxim 30 de zile calendaristice înaintea depunerii proiectului). - Plan de amplasament pentru imobilele pe care se propune a se realiza investiția în cadrul proiectului plan în care să fie evidențiate inclusiv numerele cadastrale. Din textul de mai sus nu rezultă că planurile și documentele de la punctele Al, A2 și A3 trebuie să aibă viza de la ANCPI și nici să fie desenată poziția imobilelor pe un plan vizat de ANCPI. În plus, în Hotărârea de Guvern nr. 907 din 26 noiembrie 2016 privind etapele de elaborare și conținutul cadru al documentațiilor tehnico-economice aferente obiectivelor/proiectelor de investiții finanțate din fondurile publice, hotărâre de guvern ce sta la baza oricărei investiții finanțate din fonduri publice, la pagina 15 alineatul B, piese desenate, este trecut planul de situație pentru nivelul de studiu de fezabilitate. Pentru nivelul de PAC aceeași Hotărâre de Guvern nr. 907 din 26 noiembrie 2016 prevede la pagina 26 Secțiunea II. Piese desenate, punctual 1.2. Plan de situație privind amplasarea obiectivelor investiției: - Plan cu reperarea reliefului întocmit în sistem de proiecție stereografic 1970 la scările 1:2000; 1:1000; 1: 500; 1:200 sau 1:100, după caz, vizat de oficiul de cadastru și publicitate imobiliară teritorial pe care se vor reprezenta". Deci și din Hotărârea de Guvern nr. 907/2016 rezultă clar că pentru nivelul SF nu este nevoie nici de viza ANCPI și nici de desene pe planuri vizate de ANCPI. În plus, în GHID, la pagina 45 art. 5.1.1. Conformitate administrative și eligibilitate, este scris: "Prin excepție de la secțiunea 8 din cadrul Ghidului general se pot solicita două clarificări asupra tuturor aspectelor aferente criteriilor incluse în cadrul grilei de verificare a conformității administrative și eligibilității, cu termen de răspuns de maxim 10 zile lucrătoare". Deci, dacă analiza documentației depuse conform cu informațiile din GHID ar fi ridicat semne de suspiciune, pentru clarificare se putea solicita depunerea unor documente/planuri care nu erau solicitate ni mod expres în GHID, în vederea clarificării suspiciunilor. Pentru punctul numărul 2 criteriul 5.25 din Rezultatul verificării conformității administrative și eligibilității, societatea noastră a depus în documentația prezentată decizia etapei de evaluare inițială nr. 104/20.07.2018 eliberată de Agenția pentru Protecția Mediului Suceava din care rezultă clar că: "Proiectul propus nu întră sub incidența articolului 28 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 57/2007", dar pentru obținerea Autorizației de mediu este necesar să se treacă la faza următoare de "Procedură de evaluare a impactului asupra mediului,,.Ținând cont că societatea are implementată tehnologia de fabricație la punctual de lucru din Gura Humorului și deține Autorizația de mediu pentru funcționarea în condiții legale, rezultă că transferul utilajelor în condițiile păstrării aceleiași tehnologii de fabricație și având Avizul de la Agenția de mediu că zona propusă nu se află în condițiile art. 28 din O.U.G. nr. 57/2007, nu ridică nicio problemă din punct de vedere al mediului. Recurenta subliniază că documentația depusă este la nivel de studiu de fezabilitate (SF) urmând ca Avizul final de mediu să fie prezentat în documentația de DTAC în condițiile în care se aprobă proiectul. Totodată, recurenta consideră că la punctul 2, criteriul 5.25. Rezultatul verificării conformității administrative și eligibilității, concluzia analizei precum "La cererea de finanțare nu a fost atașată decizia etapei de încadrare a proiectului în procedura de evaluare a impactului asupra mediului..." este incorectă deoarece a depus Decizia etapei de evaluare inițială nr. 104/20.07.2018 emisă de Agenția pentru Protecția Mediului Suceava deci procedura de evaluare a impactului asupra mediului a fost demarată. În plus, în GHID, la pagina 45 art. 5.1.1. Conformitate administrativă și eligibilitate este scris: "Prin excepție de la secțiunea 8 din cadrul Ghidului general se pot solicita două clarificări asupra tuturor aspectelor aferente criteriilor incluse in cadrul grilei de verificare a conformității administrative și eligibilității,cu termen de răspuns de maxim 10 zile lucrătoare". Deci dacă analiza documentației depuse ar fi ridicat semne de suspiciune pentru clarificare se putea solicita depunerea unor documente pentru clarificare. Consideră că documentele depuse la criteriile 5.20 și 5.25 există la nivel de Studiu de Fezabilitate. Opinează că, dacă aceste documente, conform opiniei evaluatorilor, nu ar fi fost suficiente este nedreptățită deoarece nu i s-au cerut clarificări, care conform GHIDULUI erau legale, încadrându-se în art. 5.1.1, (pagina 45) din GHID unde este explicitat. "Nu se acceptă depunerea de documente suplimentare în urma solicitării de clarificări, cu excepția cazului în care au fost depuse parțial/incomplete sau clarifică necorelările de informații din cererea de finanțare și/sau anexele acesteia sau sunt cerute în mod expres". Mai susține recurenta că actul administrativ, nr. x/19.10.2018 prin care se respinge contestația (scrisoare răspuns contestație), reia aceleași motive de respingere ca și primul act administrativ (rezultatul verificării conformității), în plus, acest ultim act, repetă de mai multe ori, prin citarea unor paragrafe, care nu se aplică în cazul său, situații nereale, pentru că a depus actele solicitate prin GHID. De asemenea, se face trimitere în acest al doilea act administrativ, la legi sau prevederi, care nu sunt cerute în GHID, și anume art. 6 din H.G. nr. 445/2009, sau Ordinul MDP 135/2010, și altele care nefiind menționate în Ghid - nu pot fi adăugate ulterior, și formulate cerințe peste cele din Ghid. Mai arată că la pag. 3 din ultimul act administrativ - nr. x/19.10.2018, la primul aliniat se menționează că actele din documentație, nu pot fi asimilate cu alte acte nedepuse, referirea făcându-se de pârâtă, la faza P.T. în care s-ar afla documentația, ceea ce, denotă și grava confuzie în care se află pârâtele când analizează contestația sa pentru că, conform GHIDULUI și regulilor din cadrul acestuia, nu se află nicidecum în faza P.T., ci în faza S.F - astfel că așa s-ar explica respingerea nelegală a cererii și apoi a contestației, probabil datorită confuziei privitor la faza în care se află cererea sa (faza S.F.) și nicidecum P.T., în care se cer alte documente pentru continuarea procedurii. Precizează că în finalul scrisorii de respingere a contestației, pârâtele nu au nici bunăvoința de a indica în ce mod poate cere anularea acestei" acte, indicând generic că se poate adresa instanțelor, deși în acest caz, este de urmat o procedură complexă, pe calea legii contenciosului administrativ. În fine, recurenta a susținut că față de aceste argumente, arătate în acțiunea inițială, este clar că instanța de fond nu a analizat argumentele reclamantei, așa cum le-am expus și dovedit, iar motivele de respingere a acțiunii în care a atacat pct. 1 și pct. 2 din Rezultatul verificării, nu au legătură cu situația concretă.

Apărările formulate în cauză Intimata-pârâtă Agenția pentru Dezvoltare Regională a depus întâmpinare prin care a invocat excepția nulității recursului.

Considerentele Înaltei Curți asupra recursului Examinând cu prioritate excepția nulității recursului, invocată prin întâmpinare, Înalta Curte o va admite, pentru următoarele considerente: Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ., republicat: "(1) Cererea de recurs va cuprinde următoarele mențiuni: d) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat". Conform art. 489 alin. (1) din C. proc. civ., republicat: "Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazului prevăzut la alin. (3).", iar potrivit art. 489 alin. (2) din C. proc. civ., republicat: "Aceeași sancțiune intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488." Examinând recursul declarat în cauză de reclamanta S.C. A. S.R.L. Suceava, prin raportare la dispozițiile legale enunțate, Înalta Curte constată că cererea de recurs nu cuprinde motivele de nelegalitate pe care recurenta își întemeiază cererea, criticile formulate neputând fi încadrate în motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ., în raport cu soluția pronunțată de prima instanță, deși formal au fost invocate prevederile art. 488 pct. 8 din C. proc. civ. Astfel, prin cererea de recurs nu s-au indicat care sunt criticile pentru care reclamanta a apreciat că sentința recurată ar fi nelegală, sau care sunt normele de drept material încălcate, în esență fiind reluate susținerile din fața instanței de fond, precum și chestiuni de ordin general. Înalta Curte constată că în cuprinsul cererii nu se regăsesc critici propriu-zise la adresa sentinței care face obiectul recursului, ceea ce ar fi presupus indicarea punctuală de către recurentă a motivelor de nelegalitate prin raportare la soluția pronunțată și la argumentele folosite de instanță în fundamentarea acesteia. Modalitatea de motivare a cererii de recurs adoptată de recurentă constă practic în redarea fidelă a susținerilor din cererea de chemare în judecată, nefiind formulate niciun fel de critici raportat la conținutul concret al sentinței atacate, Contrar susținerilor generale ale recurentei potrivit cărora Curtea de apel nu a analizat argumentele formulate prin cererea de chemare în judecată, Înalta Curte constată că prima instanță a analizat toate motivele și toate argumentele invocate de reclamantă. Astfel, sentința recurată cuprinde în motivare argumentele care au format convingerea primei instanțe cu privire la soluția pronunțată, aceste argumente, prezentate într-o manieră concisă și clară, raportându-se în mod necesar, pe de o parte, la susținerile părților și la mijloacele de probă administrate în litigiu, iar pe de altă parte, la prevederile legale aplicabile raportului juridic dedus judecății. De asemenea, cu privire la acest aspect, Înalta Curte observă că susținerile generale ale recurentei, fără a se raporta în concret la argumentele instanței, prin reluarea fidelă în întregime a cererii de chemare în judecată, nu se constituie într-un motiv de nelegalitate a sentinței, această neregularitate sancționându-se cu nulitatea. În condițiile în care dezvoltarea motivelor de recurs nu permite analizarea hotărârii recurate în cadrul niciunui motiv de casare din cele prevăzute de art. 488 din C. proc. civ., această nelegalitate a cererii de recurs este sancționată cu nulitatea căii de atac, în conformitate cu dispozițiile art. 489 alin. (2) C. proc. civ.

Temeiul legal al soluției instanței de recurs Pentru aceste considerente, în temeiul dispozițiilor art. 486 alin. (1) lit. d), art. 487, și art. 489 alin. (1) și alin. (2) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va constata nulitatea recursului formulat de reclamanta S.C. A. S.R.L. Suceava.