ÎCCJ, decizie (scj.ro #188605)

Ședința publică din data de 21 decembrie 2018

Examinând, conform art. 431 din C. proc. pen., admisibilitatea în principiu a contestației în anulare cu judecarea căreia a fost sesizată, reține următoarele aspecte:

I. Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de 20 decembrie 2018, sub nr. x/2018, condamnatul A. a formulat contestație în anulare împotriva deciziei penale nr. 116 din data de 26 iunie 2018 pronunțată în dosarul nr. x/2018, cererea fiind întemeiată pe dispozițiile art. 426 lit. d), art. 430 și art. 431 din C. proc. pen.

II. În motivarea contestației în anulare se arată, în esență, următoarele:

Completul de 5 Judecători P1 care a pronunțat decizia penală nr. 116 din data de 26 iunie 2018 în dosarul nr. x/2018 nu a fost legal constituit deoarece doar 4 membrii au fost desemnați prin tragere la sorți, cel de al 5-lea fiind numit de drept în temeiul Hotărârii nr. 3 a Colegiului de Conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție. Se mai arată că, o componentă esențială a dreptului la un proces echitabil constă în compunerea completului de judecată în condițiile stabilite prin lege. Prin urmare, hotărârile Colegiului de Conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție, începând cu data de 1 februarie 2014 trebuiau să reflecte aceste garanții, însă, în mod contrar loialității față de principiile constituționale s-a menținut practica desemnării unor membri de drept în compunerea completurilor de 5 judecători.

Totodată, se susține că, prin nelegala compunere a Completului de 5 Judecători a fost încălcat art. 21 alin. (3) din Constituție, prin raportare la garanțiile de independență și imparțialitate obiectivă care trebuie să existe în raport de fiecare instanță de judecată.

III. Examinând calea de atac cu care a fost învestită, prin raportare la motivele invocate în scris și la dispozițiile legale care guvernează contestația în anulare, Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul de 5 Judecători reține următoarele:

- inculpatul A. din infracțiunea de dare de mită prevăzută de art. 290 C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 în infracțiunea de cumpărarea de influență prevăzută de art. 292 alin. (1) C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000;

Totodată, în temeiul art. 292 alin. (1) C. pen. raportat la art. 6 din Legea nr. 78/2000 a fost condamnat inculpatul A. , la pedeapsa de 4 (patru) ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de cumpărarea de influență.

În temeiul art. 67 alin. (2) coroborat cu art. 292 alin. (1) C. pen., a fost aplicată aceluiași inculpat pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și d) C. pen., pe o perioadă de 3 ani după executarea pedepsei principale, conform art. 68 alin. (1) lit. c) C. pen.

În temeiul art. 65 C. pen., au fost interzise inculpatului, ca pedeapsă accesorie, drepturile prevăzute de art. 66 alin. (1) lit. a), b) și d) C. pen., pe durata executării pedepsei închisorii, potrivit art. 65 alin. (3) C. pen.

Conform textului de lege mai sus-menționat, pentru a fi admisibilă, contestația în anulare trebuie să îndeplinească cumulativ trei condiții:

- să fie formulată în termenul prevăzut de lege;

- să fie invocate motive dintre cele prevăzute de art. 426 C. proc. pen.

- să fie depuse sau să se invoce dovezi care sunt la dosar.

În ce privește prima condiție de admisibilitate, potrivit art. 428 alin. (1) C. proc. pen., contestația în anulare întemeiată pe pentru motivele prevăzute la art. 426 lit. a) și c) - h) din același cod poate fi introdusă în termen de 30 de zile de la data comunicării deciziei instanței de apel.

În cauză, așa cum rezultă din actele dosarului, hotărârea contestată a fost pronunțată la data de 26 iunie 2016. Totodată, se constată că introducerea contestației în anulare (la data de 20 decembrie 2018) s-a realizat înainte de data comunicării hotărârii ce se contestă, prin urmare, cu respectarea termenului stabilit de alin. (1) al art. 428 C. proc. pen.

În ce privește cea de-a doua condiție de admisibilitate, Completul de 5 Judecători reține că, așa cum rezultă din motivele scrise ale contestației, contestatorul condamnat și-a întemeiat în drept calea extraordinară de atac formulată pe cazul de contestație prevăzut de art. 426 alin. (1) lit. d) teza a I-a C. proc. pen., potrivit căruia împotriva unei hotărâri penale definitive se poate face contestație în anulare când instanța nu a fost compusă potrivit legii.

Concret, cu referire la art. 426 alin. (1) lit. d) teza a I-a din C. proc. pen. contestatorul condamnat invocă împrejurarea că desemnarea completului de judecată care a pronunțat hotărârea contestată s-a realizat cu încălcarea dispozițiilor art. 32 din Legea nr. 304/2004, prin nerespectarea rigorilor impuse de textul menționat referitoare la tragerea la sorți a tuturor membrilor acestui complet.

În acest sens contestatorul condamnat a făcut trimitere la decizia Curții Constituționale nr. 685 din data de 7 noiembrie 2018, care a constatat existența unui conflict juridic de natură constituțională între Parlament, pe de o parte, și Înalta Curte de Casație și Justiție, pe de altă parte, generat de hotărârile Colegiului de conducere a Înaltei Curți de Casație și Justiție, începând cu Hotărârea nr. 3/2014, potrivit cărora au fost desemnați prin tragere la sorți doar 4 din cei 5 membri ai Completurilor de 5 judecători.

Înalta Curte, Completul de 5 Judecători apreciază că există o concordanță aparentă între cazurile de contestație invocate, motivele pe care se sprijină și dovezile indicate.

Măsura în care susținerile contestatorului și dovezile la care se referă probează greșita compunere a instanței în accepția legii, urmează a fi stabilită în etapa judecății propriu-zise a contestației în anulare.

În raport de toate aspectele anterior expuse, rezultă că împrejurările de fapt și de drept susținute de către contestatorul condamnat în cadrul contestației în anulare formulate se circumscriu, de principiu, cazului de contestație în anulare menționat de art. 426 alin. (1) lit. d) teza I C. proc. pen.

Reținând, totodată, că și cea de a treia condiție de admisibilitate a contestației în anulare este îndeplinită în cauză, întrucât contestatorul condamnat invocă în dovedire înscrisuri care se află la dosar, Completul de 5 Judecători constată că sunt întrunite cumulativ toate condițiile prevăzute de art. 431 alin. (2) C. proc. pen. pentru admisibilitatea în principiu a contestației în anulare formulate de condamnatul A., sens în care aceasta va fi admisă în principiu, urmând a se fixa termen pentru soluționarea, pe fond, a acestei căi extraordinare de atac.

"Până la soluționarea contestației în anulare, instanța sesizată, luând concluziile procurorului, poate suspenda executarea hotărârii a cărei anulare se cere".

Din economia textelor de lege ce reglementează calea extraordinară de atac analizată, inclusiv din situarea sediului materiei (art. 430 C. proc. pen.) anterior dispozițiilor referitoare la soluționarea admisibilității în principiu a contestației (431 și următoarele C. proc. pen.), rezultă că o cerere de suspendare a executării pedepsei aplicate prin hotărârea contestată poate fi analizată în etapa procedurală în care se află cauza.

În acest context, Completul de 5 Judecători apreciază că, în raport de împrejurările de fapt și de drept invocate în cererea formulată, văzând contextul generat de necesitatea analizării în concret, în speță, a efectelor deciziei Curții Constituționale nr. 685 din data de 7 noiembrie 2018 a Curții Constituționale a României, în cauză se impune, în temeiul dispozițiilor art. 430 C. proc. pen., suspendarea executării pedepsei aplicate contestatorului condamnat prin sentința penală nr. 42 din data de 26 ianuarie 2017 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în dosarul nr. x/2015, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 116 din data de 26 iunie 2018, pronunțată de Completul de 5 Judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție în dosarul nr. x/2017, până la soluționarea definitivă a contestației în anulare.

Potrivit dispozițiilor art. 275 alin. (6) C. proc. pen., onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru contestatorul condamnat, până la prezentarea apărătorului ales, în sumă de 100 de RON, se suportă din fondul Ministerului Justiției.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

I. Admite în principiu contestația în anulare formulată de condamnatul A. împotriva deciziei penale nr. 116 din data de 26 iunie 2018, pronunțată de Completul de 5 Judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție în dosarul nr. x/2017.

În baza art. 275 alin. (6) din C. proc. pen., onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, până la prezentarea apărătorului ales, în sumă de 100 RON se suportă din fondul Ministerului Justiției.

Fixează termen pentru soluționarea contestației în anulare la data de 14 ianuarie 2019, Sala Secțiilor Unite, pentru când se va cita contestatorul condamnat

II. Dispune suspendarea executării deciziei penale nr. 116 din data de 26 iunie 2018, pronunțată de Completul de 5 Judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție în dosarul nr. x/2017, până la soluționarea definitivă a contestației în anulare, în ceea ce îi privește pe condamnatul A..

Dispune punerea de îndată în libertate a contestatorului A. de sub puterea mandatului de executare a pedepsei emis în baza sentinței penale nr. 42 din data de 26 ianuarie 2017 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, secția penală, în dosarul nr. x/2015, rămasă definitivă prin decizia penală nr. 116 din data de 26 iunie 2018, pronunțată de Completul de 5 Judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție în dosarul nr. x/2017, dacă nu este arestat în altă cauză.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 21 decembrie 2018.