ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 04.10.2021

ÎCCJ, Decizia nr. 308/2021

HOTĂRÂRE
04.10.2021
CAMERĂ
other
Citează această cauză
ÎCCJ, Decizia nr. 308/2021 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2021)

Ședința publică din data de 4 octombrie 2021

Deliberând asupra cauzei de față, în baza actelor și lucrărilor reține următoarele:

Prin aceeași încheiere, în temeiul art. 289 alin. (9) din C. proc. pen., s-a dispus trimiterea plângerii formulate de petentul A. împotriva doamnei Procuror General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava, B., sub aspectul comiterii infracțiunilor de abuz în serviciu, prevăzută de art. 297 alin. (1) din C. pen., și favorizare a făptuitorului, prevăzută de art. 269 din C. pen., spre competentă soluționare, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție București, secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție.

Împotriva încheierii penale nr. 79 din data de 12 noiembrie 2019, pronunțată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel Suceava în dosarul nr. x/2018, petentul A. a formulat cerere de revizuire.

Împotriva încheierii penale nr. 155 din data de 20 decembrie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, A. a formulat din nou cerere de revizuire.

Împotriva sentinței penale nr. 4 din data de 10 ianuarie 2020, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, în dosarul nr. x/2019, revizuentul A. a declarat o cale de atac intitulată "recurs-cale de atac odată cu fondul cauzei, cerere de revizuire în materie penală a cauzei".

Pentru a dispune astfel, secția penală a instanței supreme a reținut că, potrivit dispozițiilor art. 459 alin. (7) din C. proc. pen., sentința prin care este respinsă cererea de revizuire, după analiza admisibilității în principiu, este supusă aceleiași căi de atac ca și hotărârea la care se referă revizuirea.

Prin urmare, s-a constatat că revizuentul a declarat cale de atac împotriva unei sentințe prin care a fost respinsă, după analiza admisibilității în principiu, o cerere de revizuire formulată împotriva unei încheieri prin care a fost respinsă o altă cerere de revizuire, încheiere care nu era supusă niciunei căi de atac, astfel că nici sentința prin care a fost soluționată calea de atac nu este supusă niciunei căi de atac.

Astfel fiind, instanța supremă a apreciat că revizuentul a învestit Înalta Curte de Casație și Justiție cu soluționarea unei căi de atac care nu întrunește cerințele textului legal menționat și, ca atare, nu este admisibilă, potrivit dreptului comun.

Împotriva acestei decizii, petentul A. a formulat contestație.

Pentru a dispune astfel, instanța a reținut, în esență, că potrivit art. 425

1

din C. proc. pen., calea de atac a contestației se poate exercita numai atunci când legea o prevede expres, dispozițiile prezentului articol fiind aplicabile când legea nu prevede altfel.

De asemenea, că potrivit art. 550 alin. (1) raportat la art. 551 alin. (1) pct. 1 din C. proc. pen., hotărârile penale pentru care legislația procesual penală nu a prevăzut calea ordinară de atac a contestației sau a apelului rămân definitive la data pronunțării lor și devin executorii la data la care au rămas definitive, ele neputând fi atacate ulterior.

Raportând dispozițiile legale incidente la cauza dedusă judecății, Completul de 5 Judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție a reținut că petentul a exercitat calea de atac a contestației împotriva deciziei penale nr. 138 din data de 25 februarie 2018, pronunțate de secția penală a Înaltei Curți de Casație și Justiție în dosarul nr. x/2019, hotărâre definitivă și nesusceptibilă a fi reformată prin exercitarea unei căi ordinare de atac, în condiții nereglementate de C. proc. pen.

Împotriva deciziei penale nr. 224 din data de 16 noiembrie 2020, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul de 5 Judecători în dosarul nr. x/2020, a formulat contestație în anulare contestatorul A..

Pentru a dispune astfel, Completul de 5 Judecători al instanței supreme a reținut că, examinând în principiu contestația în anulare, în conformitate cu dispozițiile art. 431 din C. proc. pen., se constată că aceasta este inadmisibilă și va fi respinsă ca atare.

Prin raportare la dispozițiile legale incidente în cauză, s-au arătat următoarele: contestația în anulare este o cale extraordinară de atac care poate fi exercitată în cazurile strict și limitativ prevăzute de lege, în scopul anulării unei hotărâri definitive prin care se soluționează fondul cauzei, adică acele hotărâri prin care s-a rezolvat raportul juridic de drept substanțial, pronunțându-se o soluție de condamnare sau achitare ori de încetare a procesului penal, indiferent dacă judecata în primă instanță sau în calea ordinară de atac este consecința rejudecării cauzei ca urmare a admiterii unei căi extraordinare de atac, pronunțate cu încălcarea normelor procesual-penale.

Analizând cererea de contestație în anulare formulată în cauză, Înalta Curte - Completul de 5 Judecători a constatat că nu este incident niciunul din cazurile prevăzute de lege, contestatorul înțelegând să formuleze contestație în anulare împotriva unei decizii pronunțate în calea de atac a apelului declarat împotriva unei decizii prin care a fost respinsă, ca inadmisibilă, calea de atac declarată de revizuentul A. împotriva sentinței penale nr. 4 din data de 10 ianuarie 2020, hotărârea atacată nefiind una supusă contestației în anulare.

Pe cale de consecință, nefiind îndeplinite cumulativ condițiile prevăzute de dispozițiile art. 431 alin. (2) din C. proc. pen., Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul de 5 Judecători a respins, ca inadmisibilă, contestația în anulare formulată de contestatorul A. împotriva deciziei penale nr. 224 din data de 16 noiembrie 2020, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul de 5 Judecători în dosarul nr. x/2020.

Înalta Curte de Casație și Justiție, Completul de 5 Judecători, examinând cu prioritate admisibilitatea căii de atac promovate în prezenta cauză, prin raportare la actele și lucrările dosarului, constată că aceasta este inadmisibilă și va fi respinsă ca atare, pentru considerentele următoare:

Dându-se eficiență principiului legalității căilor de atac consfințit prin art. 129 din Constituția României, precum și principiului privind liberul acces la justiție statuat prin art. 21 din legea fundamentală, respectiv exigențelor determinate prin art. 13 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, legea procesual penală a stabilit un sistem coerent al căilor de atac, același pentru persoane aflate în situații identice.

Admisibilitatea căilor de atac este condiționată de exercitarea acestora potrivit dispozițiilor procesual penale, prin care au fost reglementate hotărârile susceptibile a fi supuse examinării, căile de atac și ierarhia acestora, termenele de declarare și motivele pentru care pot fi exercitate.

Conform dispozițiilor art. 425

1

din C. proc. pen., admisibilitatea căii de atac a contestației este condiționată de exercitarea acesteia potrivit dispozițiilor legii procesual penale, prin care au fost reglementate hotărârile susceptibile a fi supuse examinării, termenele de declarare și motivele pentru care se poate cere reformarea hotărârii atacate.

În mod concret, potrivit dispozițiilor art. 425

1

alin. (1) din C. proc. pen., "calea de atac a contestației se poate exercita numai atunci când legea o prevede expres, prevederile prezentului articol fiind aplicabile când legea nu prevede altfel".

Raportând dispozițiile legale incidente la cauza dedusă judecății, Completul de 5 Judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție constată că A. a exercitat calea de atac a contestației împotriva unei hotărâri definitive prin care a fost respinsă, ca inadmisibilă, contestația în anulare formulată de petent împotriva deciziei penale nr. 224 din data de 16 noiembrie 2020, pronunțate de Completul de 5 Judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție, în dosarul nr. x/2020 prin care a fost respinsă o altă contestație formulată de același petent.

Prin urmare, se constată că petentul A. a exercitat calea de atac a contestației împotriva unei hotărâri definitive, nesusceptibile de a face obiectul unei căi de atac ordinare sau extraordinare, aspect de natură a încălca coerența sistemului căilor de atac reglementate de lege.

Inadmisibilitatea reprezintă o sancțiune procedurală care intervine atunci când părțile implicate în proces efectuează un act pe care legea nu îl prevede sau îl exclude, precum și în situația când se încearcă exercitarea unui drept epuizat pe o altă cale procesuală ori chiar printr-un act neprocesual.

Or, recunoașterea unei căi de atac în alte situații decât cele prevăzute de lege constituie o încălcare a principiului legalității, respectiv a principiului unicității căilor de atac și a dispozițiilor ce stabilesc tipul de hotărâri susceptibile a fi atacate și, din acest motiv, constituie o soluție inadmisibilă în ordinea de drept.

Față de considerentele ce preced, Completul de 5 Judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție, în temeiul art. 425

1

alin. (7) pct. 1 lit. a) teza a II-a din C. proc. pen., va respinge, ca inadmisibilă, contestația formulată de contestatorul A. împotriva deciziei penale nr. 37 din data de 25 ianuarie 2021, pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul de 5 Judecători în dosarul nr. x/2020.

În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., va obliga contestatorul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Respinge, ca inadmisibilă, contestația formulată de contestatorul A. împotriva deciziei penale nr. 37 din data de 25 ianuarie 2021 pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul de 5 Judecători în dosarul nr. x/2020.

În baza art. 275 alin. (2) din C. proc. pen., obligă contestatorul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 4 octombrie 2021.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2020-11-16
0,98
ÎCCJ, Decizia nr. 224/2020
Asupra contestației de față, În baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin Încheierea penală nr. 79 din data de 12 noiembrie 2019, pronunțată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel Suceava în Do
ÎCCJ 2020-02-25
0,98
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 138/2020
Deliberând, asupra cauzei penale de față, în baza actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin Încheierea penală nr. 79 din data de 12.11.2019, pronunțată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel Suceava
ÎCCJ 2020-06-19
0,98
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 360/2020
Deliberând asupra cauzei de față, În baza actelor și lucrărilor dosarului, constată următoarele: Prin Încheierea nr. 155 din data de 20 decembrie 2019 pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția penală, în temeiul art. 459 alin. (5) și ali
ÎCCJ 2020-09-15
0,96
ÎCCJ, Secția penală
pronunțată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel Suceava în Dosarul nr. x/2019. Analizând în principiu cererea de revizuire formulată, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel Suceava a constatat
ÎCCJ 2021-04-14
0,96
ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 367/2021
u din data de 25 mai 2018 a Judecătoriei Vatra Domei, această plângere a fost respinsă ca inadmisibilă, întrucât acesta nu a justificat calitatea de persoană căreia i s-a adus o vătămare a intereselor legitime și ca atare nu justifică în co
Sursă