ÎCCJ, Secția penală, Decizia nr. 138/2020

Deliberând, asupra cauzei penale de față, în baza actelor și lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin Încheierea penală nr. 79 din data de 12.11.2019, pronunțată de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel Suceava în Dosarul nr. x/2018, în temeiul art. 341 alin. (6) lit. a) teza a II-a C. proc. pen., s-a respins, ca inadmisibilă, plângerea formulată de petentul A. împotriva Ordonanței nr. 86/II/2/2018 din data de 04.07.2018 a Procurorului General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava și a Ordonanței nr. 100/P/2018 din data de 19.06.2018 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava.

Prin aceeași încheiere, în temeiul art. 289 alin. (9) C. proc. pen., s-a dispus trimiterea plângerii formulate de petentul A. împotriva doamnei Procuror General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava, B., sub aspectul comiterii infracțiunilor de abuz în serviciu, prev. de art. 297 alin. (1) C. pen., și favorizare a făptuitorului, prev. de art. 269 C. pen., spre competentă soluționare, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție București, secția pentru investigarea infracțiunilor din justiție.

Prin Încheierea penală nr. 155 din 20.12.2019 a Curții de apel Suceava, în temeiul art. 459 alin. (5), (7) teza a II-a C. proc. pen., a fost respinsă, ca inadmisibilă, cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva Încheierii penale nr. 79 din data de 12.11.2018, pronunțate de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Curții de Apel Suceava în Dosar nr. x/2018.

Prin Sentința penală nr. 4 din data de 10 ianuarie 2020, pronunțată în Dosarul nr. x/2019, Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, în baza art. 459 C. proc. pen., a respins cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva Încheierii penale nr. 155 din 20.12.2019 a Curții de Apel Suceava, definitivă, ca inadmisibilă.

Pentru a pronunța această soluție, examinând admisibilitatea în principiu a cereri de revizuire formulată, prin raportare la dispozițiile art. 452 C. proc. pen., judecătorul de cameră preliminară a constatat că aceasta este inadmisibilă.

S-a arătat că hotărârea judecătorească atacată prin această cale extraordinară de atac este o încheiere definitivă prin care a fost soluționată, prin respingere ca inadmisibilă, o altă revizuire îndreptată la rândul ei împotriva unei încheieri prin care au fost soluționate plângerile formulate de petentul A. împotriva Ordonanței nr. 86/II/2/2018 din data de 04.07.2018 a Procurorului General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava și a Ordonanței nr. 100/P/2018 din data de 19.06.2018 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Suceava.

Din economia dispozițiilor art. 452 și 453 C. proc. pen., rezultă caracterul revizuirii de cale extraordinară de atac, prin folosirea căreia se pot înlătura erorile judiciare cu privire la faptele reținute printr-o hotărâre judecătorească definitivă, datorită necunoașterii de către instanțe a unor împrejurări de care depindea adoptarea unei hotărâri conforme cu legea și adevărul.

Concomitent, din aceleași dispoziții rezultă că revizuirea are rolul de a atrage anularea hotărârilor în care judecata s-a bazat pe o eroare de fapt și de a reabilita judecătorește pe cei condamnați pe nedrept.

Fiind o cale extraordinară de atac, revizuirea poate privi exclusiv hotărârile determinate de art. 452 C. proc. pen. (respectiv prin care s-a soluționat latura penală sau civilă a unei cauze), și numai pentru cauzele prevăzute de art. 453 din același cod, singurele apte a provoca o reexaminare în fapt a cauzei penale.

O altă interpretare, în sensul extinderii acestei căi de atac, la alte situații privitoare la eventuala nerespectare a unor condiții formale de desfășurare a judecății sau a unor raționamente jurisdicționale pretins eronate, este exclusă în raport cu dispozițiile procesuale menționate și cu principiul statuat prin art. 129 din Constituția României, potrivit căruia părțile interesate, care își legitimează calitatea procesuală, pot exercita căile de atac, numai în condițiile legii.

Drept urmare, coroborarea acestor dispoziții legale impune concluzia condiționării examinării temeiniciei hotărârii atacate, de exercitarea revizuirii în condițiile legii și a inadmisibilității controlului judiciar, cu consecința respingerii cererii pentru acest motiv, în situația exprimării de către partea interesată, a simplei nemulțumiri a acesteia, cu privire la hotărârea a cărei retractare se cere, fie a afirmării generice a nelegalității și netemeiniciei acesteia.

În cauză, revizuentul a formulat cererea solicitând revizuirea unei hotărâri ce nu îndeplinește condițiile art. 452 C. proc. pen., cu referire între altele, că aceasta trebuie să conțină o rezolvare a fondului, în sensul examinării problemei existenței faptei și vinovăției inculpatului, finalizată printr-o soluție de condamnare, de renunțare la aplicarea pedepsei, amânarea aplicării pedepsei sau de încetare a procesului penal.

Or, admiterea unei căi de atac în condiții neprevăzute de legea procesuală, constituie o încălcare a principiului legalității acestora și, din acest motiv, apare ca o soluție inadmisibilă în ordinea de drept. În același sens este și Decizia nr. 17/19.03.2007 prin care a fost soluționat un recurs în interesul legii în această materie, în condițiile vechiul C. proc. pen., soluție care însă își păstrează deplina valabilitate și în cadrul actualei legislații.

În consecință, în baza art. 459 C. proc. pen., Curtea de Apel Suceava a respins cererea de revizuire formulată de revizuentul A. împotriva Încheierii penale nr. 155 din 20.12.2019 a Curții de Apel Suceava, definitivă, ca inadmisibilă.

Împotriva Sentinței penale nr. 4 din data de 10 ianuarie 2020, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. x/2019, revizuentul A. a declarat o cale de atac intitulată "recurs-cale de atac odată cu fondul cauzei, cerere de revizuire în materie penală a cauzei", în cuprinsul acestei cereri revizuentul exprimându-și nemulțumirea față de soluționarea anumitor cauze, penale și civile, pe care le-a avut pe rolul instanțelor judecătorești.

Examinând calea de atac promovată, Înalta Curte constată că aceasta este inadmisibilă pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare.

Dând eficiență principiilor legalității căilor de atac și liberului acces la justiție, reglementate de dispozițiile art. 129 și art. 21 din Constituție, precum și exigențelor determinate prin art. 3 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale, legea procesual penală a stabilit un sistem coerent al căilor de atac, admisibilitatea acestora fiind condiționată de exercitarea lor potrivit legii, în termenele și pentru motivele reglementate de normele incidente în materie.

Potrivit dispozițiilor art. 459 alin. (7) C. proc. pen., sentința prin care este respinsă cererea de revizuire, după analiza admisibilității în principiu, este supusă aceleiași căi de atac ca și hotărârea la care se referă revizuirea.

Înalta Curte constată că revizuentul a declarat o cale de atac împotriva unei sentințe prin care a fost respinsă, după analiza admisibilității în principiu, o cerere de revizuire formulată împotriva unei încheieri prin care a fost respinsă o altă cerere de revizuire, încheiere care nu era supusă niciunei căi de atac, astfel că nici sentința care face obiectul prezentei cauze nu este supusă niciunei căi de atac.

Astfel fiind, se constată că revizuentul a învestit Înalta Curte de Casație și Justiție cu soluționarea unei căi de atac care nu întrunește cerințele textului legal menționat și, ca atare, nu este admisibilă, potrivit dreptului comun.

În aceste condiții, recunoașterea unei căi de atac în situații neprevăzute de legea procesuală penală, constituie o încălcare a principiului legalității căilor de atac și, din acest motiv, apare ca o soluție inadmisibilă în ordinea de drept.

Pentru considerentele expuse anterior, Înalta Curte va respinge, ca inadmisibilă, calea de atac declarată de revizuentul A. împotriva Sentinței penale nr. 4 din data de 10 ianuarie 2020, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. x/2019.

Conform art. 275 alin. (2) C. proc. pen., revizuentul va fi obligat la plata sumei de 200 RON cheltuieli judiciare către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge, ca inadmisibilă, calea de atac declarată de revizuentul A. împotriva Sentinței penale nr. 4 din data de 10 ianuarie 2020, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția penală și pentru cauze cu minori, în Dosarul nr. x/2019.

Obligă revizuentul la plata sumei de 200 RON, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 25 februarie 2020.

GGC - NN