ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3345/2021

Cererea de chemare în judecată Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Brașov, secția de contencios administrativ și fiscal, reclamanta A. prin B. prin mandatar Centrul European pentru drepturile Copiilor cu Dizabilități a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Educației Naționale și Inspectoratul Școlar Județean Covasna, obligarea pârâților la alocarea profesorului de sprijin la nivelul Școlii Gimnaziale "C." Întorsura Buzăului, pentru respectarea drepturilor minorei A., și daune morale în cuantum de 10.000 de RON, pentru nealocarea profesorului de sprijin din 2016 până în prezent.

Hotărârea primei instanțe Curtea de Apel Brașov, secția de contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 99 din 11 octombrie 2019, a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților Ministerul Educației Naționale și Inspectoratul Școlar Județean Covasna și, în consecință, a respins acțiunea formulată de reclamantă B. în contradictoriu cu pârâții menționați pentru lipsa calității procesuale pasive.

Calea de atac exercitată Împotriva acestei hotărâri a declarat recurs reclamanta A. prin B. prin mandatar Centrul European pentru Drepturile Copiilor cu Dizabilități, invocând motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. În motivarea cererii de recurs, recurenta reclamantă a arătat în esență că, s-a adresat instanței cu cererea de a obliga Ministerul Educației Naționale și Inspectoratul Școlar Județean Covasna să aloce un profesor de sprijin pentru A., elevă cu cerințe educaționale speciale în Școala Gimnazială "C.", și să plătească acesteia daune morale în cuantum de 10.000 RON, întrucât profesorul de sprijin este un drept al său conferit de Certificatul său de Orientare Școlară și Profesională nr. 122/2016 (act administrativ individual), pe care autoritățile educaționale au refuzat nejustificat să-l respecte din 2016 până în 2019. În acest sens, a atașat dosarului cauzei dovezi cu înscrisuri constând în corespondența dintre mama elevei și Centrul European pentru Drepturile Copiilor cu Dizabilități, pe de o parte, și școală, CJRAE, Inspectoratul Școlar Județean Covasna și Ministerul Educației Naționale, pe de altă parte, prin care acestea din urmă refuză să aloce un profesor de sprijin pentru eleva A., invocând lipsa posturilor la nivel județean. Autoritățile locale (CJRAE și Inspectoratul Școlar Județean Covasna) au indicat Ministerul Educației Naționale drept responsabil decizional cu alocarea profesorului de sprijin, care, însă, nu a răspuns solicitărilor repetate. Recurenta a arătat faptul că, instanța a aplicat greșit normele de drept material, pentru următoarele considerente: - Nu a solicitat numirea unui profesor de sprijin, ci alocarea unui profesor de sprijin pentru eleva A., în contextul în care ISJ și CJRAE Covasna au menționat în repetate rânduri că nu există posturi suficiente la nivelul județului. - Existența sau lipsa numărului suficient de posturi de profesor de sprijin este consecința deciziilor Ministerului Educației Naționale și a Inspectoratului Școlar Covasna. Conform Legii 1/2011, art. 51 alin. (1), "Copiii, elevii și tinerii cu cerințe educaționale speciale, integrați în învățământul de masă, beneficiază de suport educațional prin cadre didactice de sprijin și itinerante, de la caz la caz. Organizarea serviciilor de sprijin educațional se face de către CJRAE/CMBRAE si se reglementează prin metodologii specifice elaborate de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului si Sportului." - Alocarea unui profesor de sprijin nu se realizează prin actul de numire de la nivelul școlii. - Ministerul Educației Naționale, așa cum a arătat și Inspectoratul Școlar Județean Covasna, are atribuții decizionale în ceea ce privește numărul de posturi maxim alocate pentru județ pentru fiecare an școlar. Pentru anul școlar 2018-2019, prin OMEN 4884/2018, MEN a alocat 154 de posturi pentru învățământul special și CJRAE. Diminuarea numărului de posturi de la învățământul de masă pentru a aloca un profesor de sprijin pentru eleva A. este de natura unui compromis temporar, iar alocarea cu titlu generic a acestuia pentru Școala Gimnazială C. din întorsura Buzăului nu presupune în mod direct că, acesta va lucra cu eleva A., dat fiind că există mai mulți elevi cu cerințe educaționale speciale în scoală. Mai mult decât atât, alocarea acestui post de profesor de sprijin prin diminuarea numărului de posturi de la învățământul de masă indică o puternică incertitudine în organizarea resurselor financiare de către ISJ Covasna/Ministerul Educației Naționale pentru posturile de profesor de sprijin, raportat la numărul de copii cu cerințe educaționale speciale din județ si nevoile acestora, ceea ce creează potențialul repetitivității invocării lipsei de resurse ca justificare pentru o viitoare desființare a acestui post, la următoarea planificare bugetară/de posturi. - În răspunsurile școlii și ale ISJ Covasna, numărul insuficient de posturi de profesor de sprijin alocate de MEN este cauza continuu indicată pentru inexistenta unui profesor pentru elevă, nu refuzul de numire din partea școlii. - Din punct de vedere administrativ, numirea unui profesor este exclusiv actul intern administrativ de organizare în cadrul școlii, însă numirea nu poate surveni decât ulterior alocării unui post, care să fie ocupat în conformitate cu prevederile legale. Astfel, consideră că, există identitate între persoanele juridice de drept public (MEN și ISJ Covasna) chemate în judecată si titularul obligației raportului juridic dedus judecății. Conform legii (Legea 1/2011, OMEN 4884/2018), Ministerul Educației Naționale decide alocarea de posturi de profesor de sprijin în județe si numărul profesorilor, iar cauza inexistentei unui profesor de sprijin pentru A. a fost numărul insuficient de posturi, În ceea ce privește daunele morale solicitate, recurenta consideră că, neglijența ISJ Covasna/Ministerului Educației Naționale în abordarea problemei lipsei profesorului de sprijin pentru A. reprezintă grave atingeri aduse demnității sale umane, întrucât au pavat calea către eșecul educațional și distrugerea potențialului său uman de evoluție, eleva parcurgând fără suport primii ani formativi, care sunt esențiali din punct de vedere cognitiv și psiho-emoțional și pot determina întregul parcurs școlar. În concluzie, a solicitat să caseze sentința curții de Apel Brașov și să oblige părțile intimate la alocarea unui profesor de sprijin pentru eleva A., atât timp cât cerințele educaționale ale elevei vor persista, și la plata daunelor morale în valoarea de 10.000 RON. În drept, cererea de recurs a fost întemeiată pe prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., ale Convenției ONU privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilități (ratificată prin Legea 221/2010), ale Legii 448/2006, ale Legii Educației Naționale 1/2011, ale Ordinului 1985/2016 și ale Ordinului 4884/2018.

Apărările formulate în cauză Legal citat, intimatul intimatul-pârât Inspectoratul Școlar Județean Covasna a formulat întâmpinare, prin care a invocat tardivitatea recursului, iar pe fond, a solicitat respingerea recursului. Intimatul a arătat că, prin sentința civilă nr. 99/11 octombrie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Brașov în dosarul nr. x/2018: s-a admis excepția lipsei calității procesuale pasive, excepție invocată de M.E.N. (M.E.C. - cu noua denumire) și I.ȘJ. Covasna și s-a respins acțiunea formulată în contradictoriu cu M.E.N. (M.E.C. - cu noua denumire) și I.ȘJ. Covasna pentru lipsa calității procesuale pasive. Cu privire la tardivitatea recursului, intimatul a arătat că, potrivit datelor publicate de Curtea de Apel Brașov, recursul în această cauză a fost înregistrat la 20 noiembrie 2019 și la 25 noiembrie 2019). Sentința civilă nr. 99/11 octombrie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Brașov a fost redactată în data 28 octombrie 2019 și a ajuns în posesia noastră în data 31 octombrie 2019 f data poștei de pe plic din mun. Brașov este din 30 octombrie 2019, iar din mun. Sf. Gheorghe este din 31 octombrie 2019). În aceste condiții, din datele pe care le are rezultă că termenul de recurs de 15 zile a fost depășit în această cauza, recursul fiind tardiv. Cu privire la fondul recursului, intimatul a arătat că, hotărârea primei instanțe este legală, este temeinică. Solicită menținerea sentinței civile nr. 99/11 octombrie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Brașov și respingerea recursului înaintat (deși se invocă ca motiv de recurs încălcarea și aplicarea greșită a normelor de drept material - art. 488 alin. (8) C. proc. civ. -nu se arată cu exactitate care anume norme de drept material au fost aplicate greșit sau încălcate de prima instanță). M.E.N. și inspectoratele școlare nu au competența, atribuția de a desemna, aloca un profesor de sprijin pentru un elev. M.E.N. stabilește numărul posturilor pentru învățământul preuniversitar (pentru fiecare județ în parte) - așa cum rezultă din înscrisurile depuse la dosar (ex. adresa M.E.N./D.G.M.R.U. nr. 338'64/14.06.2017, aflată la dosarul cauzei). În funcție de numărul de posturi stabilite de M.E.N., inspectoratele școlare repartizează posturile unităților școlare. După aceste etape urmează ocuparea posturilor de către profesori. După ocuparea posturilor, conform normelor în vigoare (ex. metodologia de mobilitate de personal didactic), unitățile școlare care au încheiat contracte individuale de muncă cu profesorii desemnează/alocă profesorii de sprijin pentru elevi. Desemnarea/alocarea profesorului de sprijin presupune: - posturi stabilite de M.E.N; - posturi repartizate de inspectorate școlare unităților școlare; - posturi ocupate de profesori la școli {practic existența profesorilor pe* i posturi - persoanelor), În raport strict cu obiectul acțiunii (alocarea profesorului de sprijin - practic alocarea unei persoane care are deja calitatea de cadru didactic) M.E.N. și I.Ș.J. Covasna nu pot avea calitate procesuală pasivă. Strict din formularea acțiunii rezultă obligarea M.E.N./I.Ș.J. Covasna la o acțiune, activitate care intră în competența școlii (alocarea, desemnarea unei persoane care are calitate de profesor de sprijin pentru o anumită elevă). Numărul posturilor din învățământul preuniversitar de stat pentru fiecare județ (inclusiv jud. Covasna) se stabilește de M.E.N. Ex. - prin adresa M.E.N. (D.G.M.R.U. nr. 33864/14.06.2017), aflată la dosarul cauzei, i s-a comunicat numărul maxim de posturi din învățământul preuniversitar (pentru jud. Covasna) finanțat prin bugetul consiliului județean (învățământul special) și prin bugetele locale,(învățământul de masă), din sume defalcate din T.V.A. în anul școlar 2017-2018. În privința daunelor morale în cuantum de 10000 RON, intimatul pârât a arătat că, ținând cont de starea de fapt prezentată, de anumite dificultăți întâmpinate în organizarea/funcționarea învățământului special și de demersurile realizate (solicitare de suplimentare de posturi pentru învățământul special, se impune respingerea acestui capăt de cerere. Din moment ce s-au făcut eforturi, s-a acordat sprijin educațional elevei și s-a realizat un curriculum adaptat, program de intervenție personalizat, plan de servicii individualizat pentru eleva A., solicitarea de daune în cuantum de 10000 RON nu este justificată. În drept, întâmpinarea a fost întemeiată pe prevederile art. 205 și urm. noul C. proc. civ. art. 20 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare; O.M.E.C.T.S. nr. 5574/2011 (Metodologia privind organizarea serviciilor de sprijin educațional pentru copiii, elevii și tinerii cu cerințe educaționale speciale integrați în învățământul de masă).

Considerentele Înaltei Curți asupra recursului Examinând sentința prin prisma motivelor de recurs invocate, a susținerilor părților, a dispozițiilor legale incidente, se rețin următoarele: Recurenta reclamantă și-a întemeiat recursul pe motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.- când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material. Cu privire la criticile invocate prin cererea de recurs, Înalta Curte reține că sunt întemeiate, pentru următoarele motive: Intimatul pârât Ministerul Educației Naționale, are atribuții decizionale în ceea ce privește repartizarea numărului maxim de posturi pe județe, pentru fiecare an școlar, pentru unitățile de învățământ preuniversitar de stat, inclusiv învățământ special. Din adresa nr. x/18.01.2019, dosar nr. x/2018 al Curții de Apel București, reiese că, intimatul pârât ISJ Covasna s-a adresat către Ministerul Educației Naționale, pentru asigurarea calității serviciilor destinate copiilor cu CES la standardele corespunzătoare, în conformitate cu reglementările legislative în vigoare, în vederea suplimentării la nivelul județului a posturilor existente. Totodată, Curtea reține că, în răspunsurile școlii - Școala Gimnazială "C." Întorsura Buzăului - și cele ale ISJ Covasna, dosar nr. x/2018 al Curții de Apel București, se invocă numărul insuficient de posturi de profesor de sprijin alocate de MEN, aceasta fiind cauza continuu indicată de cele două instituții, pentru inexistența unui profesor pentru eleva A., și nu refuzul de numire din partea școlii. Înalta Curte constată că, din punct de vedere administrativ, numirea unui profesor este exclusiv actul intern administrativ de organizare în cadrul școlii, însă, contrar apărărilor intimaților pârâți, numirea nu poate surveni decât ulterior alocării unui post, care să fie ocupat în conformitate cu prevederile legale. Așa fiind, Înalta Curte reține că, există identitate între persoanele juridice de drept public - intimații pârâți în cauză, - MEN și ISJ Covasna și titularul obligației raportului juridic dedus judecății. Astfel, reiese că, instanța de fond nu a făcut o corectă interpretare și aplicare a textelor de lege incidente în cauză, respectiv, a prevederilor art. 48-56 din Legea nr. 1/2011, referitoare la Învățământul special și special integrat. În ceea ce privește calitatea procesuală pasivă a intimatului pârâtMinisterul Educației și Cercetării (fost Ministerul Educației Naționale) au relevanță următoarele prevederi legale: ART. 49 din Legea nr. 1/2011: "(1) Învățământul special se organizează în unități de învățământ special. (2) Învățământul special integrat se organizează în învățământul de masă, prin cuprinderea fiecărui preșcolar și elev cu dizabilități sau cerințe educaționale speciale în grupe, clase sau formațiuni de studiu din învățământul de masă. (2^1) Prin excepție de la prevederile alin. (2), în învățământul de masă se pot organiza grupe/clase speciale cu elevi cu dizabilități, cu avizul inspectoratului școlar județean, respectiv al Inspectoratului Școlar al Municipiului București, în conformitate cu normele metodologice aprobate prin ordin al ministrului educației naționale și cercetării științifice. (2^2) Efectivele formațiunilor de studiu din învățământul special și special integrat sunt stabilite de Ministerul Educației Naționale și Cercetării Științifice, în funcție de tipul și gradul dizabilității. (3) Conținuturile învățământului special și special integrat, demersurile didactice, precum și pregătirea și formarea personalului care își desfășoară activitatea în domeniul educației copiilor cu cerințe educaționale speciale sunt stabilite prin metodologii elaborate de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului". ART. 50 alin. (1) din Legea nr. 1/2011: "(1) Evaluarea, asistența psihoeducațională, orientarea școlară și orientarea profesională a copiilor, a elevilor și a tinerilor cu cerințe educaționale speciale se realizează de către centrele județene de resurse și de asistență educațională, denumite în continuare CJRAE, respectiv de Centrul Municipiului București de Resurse și Asistență Educațională, denumit în continuare CMBRAE, prin serviciile de evaluare și de orientare școlară și profesională, pe baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, acordându-se prioritate integrării în învățământul de masă. CJRAE cuprind și centrele logopedice interșcolare." ART. 51 din Legea nr. 1/2011: "(1) Copiii, elevii și tinerii cu cerințe educaționale speciale, integrați în învățământul de masă, beneficiază de suport educațional prin cadre didactice de sprijin și itinerante, de la caz la caz. Organizarea serviciilor de sprijin educațional se face de către CJRAE/CMBRAE și se reglementează prin metodologii specifice elaborate de Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului." În ceea ce privește calitatea procesuală pasivă a intimatului pârât Inspectoratul Școlar Județean Covasna, Înalta Curte, consideră relevante, următoarele texte de lege: Art. 95 alin. (1) din Legea nr. 1/2011 "Inspectoratele școlare județene și Inspectoratul Școlar al Municipiului București sunt servicii publice deconcentrate ale Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, cu personalitate juridică, având în principal următoarele atribuții: a) aplică politicile și strategiile Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului la nivel județean, respectiv al municipiului București; ……. b) monitorizează activitățile de constituire și de vacantare a posturilor didactice/catedrelor din unitățile de învățământ preuniversitar de stat și particular, organizează concursul național de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate din învățământul preuniversitar de stat și monitorizează concursurile de ocupare a posturilor didactice/catedrelor vacante/rezervate organizate de unitățile de învățământ preuniversitar particular". Din interpretarea sistematică și teleologică a textelor de lege mai sus arătate reiese că, intimații pârâți au calitate procesuală pasivă în cauză, prin prisma atribuțiilor conferite de prevederile art. 94 din Legea nr. 1/2011 cu privire la intimatul pârât MEC și art. 95 din Legea nr. 1/2011 a educației naționale cu privire la intimatul pârât Inspectoratul Școlar Județean Covasna. Curtea reține că, potrivit art. 55 C. proc. civ. "Sunt părți reclamantul și pârâtul, precum și, în condițiile legii, terțele persoane care intervin voluntar sau forțat în proces", iar calitatea procesuală presupune existența unei identități între persoana reclamantului și persoana care este titular al dreptului subiectiv în raportul juridic dedus judecății -calitatea procesuală activă- și între persoana pârâtului și cel obligat în acel raport juridic- calitatea procesuală pasivă-. Interpretarea textelor de lege incidente în cauză, de către prima instanță, în sens contrar scopului avut în vedere de legiuitor, a condus, în mod eronat, la admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâților Inspectoratul Școlar Județean Covasna și Ministerul Educației și Cercetării (fost Ministerul Educației Naționale), Înalta Curte, reținând cu privire la aceștia, așa cum s-a arătat mai sus, că, există identitate între persoanele juridice de drept public -MEC și ISJ Covasna- chemate în judecată si titularul obligației raportului juridic dedus judecății, și astfel acestea au calitate procesuală pasivă în cauză.

Temeiul legal al soluției adoptate în recurs Înalta Curte reținând că, sentința recurată este afectată de motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ. și că, prima instanță nu a intrat în judecata fondului cauzei, în conformitate cu prevederile art. 20 din Legea nr. 554/2004 și art. 497 C. proc. civ. va admite recursul, va casa sentința atacată și va trimite cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.