Decizia nr. 3344/2021 — ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal — recurs

Cererea de chemare în judecată Prin cererea înregistrată pe rolul Curții de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal, reclamanta A. S.R.L. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Administrația pentru Contribuabili Mijlocii constituită Ia nivelul Regiunii Cluj, pe calea ordonanței președințiale, suspendarea executării Deciziei de impunere xnr. 60/31.03.2017, emisă de pârâtă, până la soluționarea definitivă a litigiului care formează obiectul Dosarului nr. x/2017

Hotărârea primei instanțe Curtea de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal, prin sentința nr. 105 din 19 aprilie 2019, a respins excepțiile de inadmisibilitate și de autoritate de lucru judecat invocate prin întâmpinare. Totodată, a admis cererea de ordonanță președințială formulată de reclamanta și a dispus suspendarea Deciziei de impunere xnr. 60/31.03.2017, emise de Administrația pentru Contribuabili Mijlocii constituită la nivelul regiunii Cluj, până la soluționarea în mod definitiv a Dosarului nr. x/2017, obligând pârâta să plătească reclamantei suma de 50 de RON, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Calea de atac exercitată Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Cluj-Napoca în nume propriu și pentru Administrația pentru Contribuabili Mijlocii Cluj, invocând motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 3, 7 și 8 din C. proc. civ. În motivarea căii de atac, recurenta a reluat situația de fapt expusă în apărările formulate în fața primei instanțe, susținând, în esență, că hotărârea atacată a fost dată cu încălcarea competenței de ordine publică a alei instanțe, au fost depășite atribuțiile puterii judecătorești, pentru că suspendarea unui act administrativ nu se poate dispune pe calea ordonanței președințiale. De asemenea, a apreciat că prin hotărârea atacată s-a încălcat autoritatea de lucru judecat întrucât, anterior, au mai fost înregistrate alte două acțiuni având ca obiect suspendarea executării aceluiași act administrativ, întemeiate pe art. 14, respectiv art. 15 din Legea nr. 554/2004 (dosarele nr. x/2017 și nr. y/2019 Totodată, a considerat că, în cauză, au fost încălcate și aplicate greșit normele de drept material, întrucât nu au fost îndeplinite condițiile prevăzute de lege pentru suspendarea executării actului administrativ fiscal. În concluzie, a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței atacate și, pe fond, respingerea cererii de ordonanță președințială, în principal, ca inadmisibilă, iar în subsidiar ca neîntemeiată.

Apărarea intimatei-reclamante Prin întâmpinare, intimata-reclamantă A. S.R.L. a solicitat, în principal, anularea recursului ca fiind introdusă de o persoană fără calitate procesuală activă și respectiv anularea recursului pentru lipsa calității ca fiind introdus fără calitate de reprezentant, iar în subsidiar a cerut respingerea recursului ca nefondat.

Procedura derulată în recurs Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, prin Decizia nr. 2965/30.06.2020, pronunțată în Dosarul nr. x/2020, a respins recursul formulat de reclamanta A. S.R.L. împotriva încheierii de îndreptare eroare materială din data de 10 februarie 2020 și a încheierii de îndreptare eroare materială din data de 5 martie 2020 pronunțate de Curtea de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal, în Dosarul nr. x/2019, ca nefondat. Prin încheierea din 12 noiembrie 2020, Înalta Curte a dispus, printre altă măsuri, și suspendarea judecata prezentului recurs până la soluționarea definitivă a Dosarului nr. x/2019 al Curții de Apel Cluj. Prin cererea înregistrată la data de 4 martie 2021, intimata-reclamantă A. S.R.L. a solicitat repunerea cauzei pe rol, având în vedere soluționarea dosarului în raport cu care s-a dispus suspendarea judecății cauzei, cât și a dosarului având ca obiect anularea actului administrativ care formează obiectul prezentei pricini. II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului Examinând cu prioritate, în temeiul art. 248 alin. (1) raportat la art. 32 din C. proc. civ., excepția lipsei de interes a recursului, Înalta Curte constată că este întemeiată. 1. Argumente de fapt și de drept relevante Intimata-reclamantă a învestit instanța de contencios administrativ cu o cerere de ordonanță președințială vizând suspendarea executării Deciziei de impunere xnr. 60/31.03.2017, emisă de pârâtă, până la soluționarea definitivă a litigiului care formează obiectul Dosarului nr. x/2017 Curtea de Apel Cluj a admis cererea formulată de reclamantă, dispunând suspendarea Deciziei de impunere xnr. 60/31.03.2017, emise de Administrația pentru Contribuabili Mijlocii constituită la nivelul regiunii Cluj, până la soluționarea în mod definitiv a Dosarului nr. x/2017 Înalta Curte reține că, prin sentința nr. 11 din 14 ianuarie 2021, pronunțată în Dosarul nr. x/2019, Curtea de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal a admis acțiunea formulată de reclamanta A. S.R.L. și a dispus suspendarea Deciziei de impunere xnr. 60/31.03.2017, emise de Administrația pentru Contribuabili Mijlocii constituită la nivelul regiunii Cluj, până la soluționarea definitivă a acțiunii în anulare, obligând pârâta la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 150 RON, reprezentând contravaloarea taxelor judiciare de timbru, în favoarea reclamantei. Totodată, prin sentința nr. 213 din 14 septembrie 2018, pronunțată în Dosarul nr. x/2017, Curtea de Apel Cluj, secția a III-a contencios adminsitrativ și fiscal a admis acțiunea formulată de reclamanta A. S.R.L., a anulat pct. 1 din decizia de soluționare a contestației fiscale nr. 391/26.10.2017, a anulat parțial Decizia de impunere nr. xnr. 60/31.03.2017, respectiv pentru suma de 13.525.277 RON, și a obligat pârâtele în solidar să plătească reclamantei suma de 58.352,56 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată, respingând cererea pentru cheltuielile de judecată în ceea ce privește suma de 10.829 RON, onorariu expert asistent, și 50 RON taxă judiciară de timbru. De asemenea, prin Decizia nr. 1084 din 24 februarie 2021, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal a respins excepția lipsei dovezii calității de reprezentant a semnatarului recursului formulat de pârâta Agenția Națională de Administrare Fiscală și excepția lipsei calității procesuale active în recurs a pârâtei Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Cluj-Napoca. Prin aceeași decizie, a respins, ca nefondate, recursurile formulate de pârâta Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Cluj-Napoca, în nume propriu și pentru Administrația pentru Contribuabili Mijlocii constituită la nivelul regiunii Cluj, și de pârâta Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală de Soluționare a Contestațiilor împotriva sentinței nr. 213 din 14 septembrie 2018 a Curții de Apel Cluj, secția a III-a contencios administrativ și fiscal și recursul incident formulat de reclamanta A. S.R.L. împotriva aceleiași sentințe, precum și cererea recurentei-reclamante de obligare a recurentelor-pârâte la plata cheltuielilor de judecată în recurs. Astfel, se constată că acțiunea în anulare a actului administrativ a cărui suspendare se solicită în prezentul demers judiciar a fost soluționată în mod definitiv, situație în care se pune problema subzistenței interesului în promovarea căii de atac exercitate. Potrivit art. 32 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ., una din condițiile necesare pentru existența dreptului la acțiune este cea privind interesul de a promova acțiunea, condiție generală care vizează orice cerere formulată în justiție și care se impune a fi îndeplinită în cadrul oricărui proces civil, pe tot parcursul soluționării cauzei, atât la momentul introducerii cererii de chemare în judecată, cât și la momentul exercitării căilor de atac. Interesul este definit ca fiind folosul practic urmărit de cel care a pus în mișcare acțiunea, respectiv oricare dintre formele procedurale ce intră în conținutul acesteia. Conform art. 33 din C. proc. civ., interesul trebuie să fie determinat, legitim, personal, născut și actual. Prin urmare, instanța de control judiciar constată că recurenta nu mai justifică un interes în soluționarea prezentei căi de atac, în condițiile în care, prin Decizia nr. 1084 din 24 februarie 2021, a fost soluționată definitiv acțiunea privind anularea actului administrativ a cărui suspendare se solicită în cauza dedusă judecății. 2. Temeiul legal al soluției adoptate Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul formulat, ca lipsit de interes, ținând seama, totodată, de prevederile art. 499 teza a doua din același cod.