ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3262/2021

Ședința publică din data de 27 mai 2021

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, la data de 25 august 2020, sub nr. x/2020, reclamanta A. și Audiovizual din Romania - Asociația Română de Gestiune a Operelor din Audiovizual (U.P.F.A.R. - A.R.G.O.A.), în contradictoriu cu pârâtul Oficiul Român pentru Drepturile de Autor (O.R.D.A.), a solicitat suspendarea Deciziei nr. 96/28.07.2020 a Directorului General al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor, până la pronunțarea instanței de fond în acțiunea în anulare, precum și obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată.

Prin sentința civilă nr. 834 din 23 septembrie 2020, Curtea de Apel București, secția a VIII - a contencios administrativ și fiscal a respins cererea formulată de reclamantul U.P.F.A.R. - A.R.G.O.A, în contradictoriu cu pârâtul O.R.D.A., ca neîntemeiată.

Împotriva sentinței civile nr. 834 din 23 septembrie 2020, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII - a contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs reclamanta A. și Audiovizual din România - Asociația Română de Gestiune a Operelor din Audiovizual, fără să indice un temei în drept, a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței recurate și, în rejudecare, admiterea cererii de chemare în judecată și suspendarea executării Deciziei nr. 96/28.07.2020 a Directorului General al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor, până la pronunțarea instanței de fond în acțiunea în anulare.

Recurenta-reclamantă a arătat, în esență, că instanța de fond a aplicat în mod greșit dispozițiile art. 14 din Legea nr. 554/2004, având în vedere că împrejurările de fapt și de drept învederate prin cererea de chemare în judecată sunt de natură să creeze o îndoială serioasă în privința legalității actului administrativ contestat și constituie un caz bine justificat.

Totodată, a apreciat că în mod nelegal prima instanță nu a mai procedat la analizarea întrunirii condiției existenței pagubei iminentă, constatând doar că nu este îndeplinită în cauză condiția cazului bine justificat.

4.1. Prin întâmpinarea înregistrată la dosarul cauzei la data de 03 februarie 2021, intimata-pârâtă a solicitat respingerea recursului, ca neîntemeiat, apreciind că în mod corect a constatat instanța de fond că în cauză nu este îndeplinită condiția cazului bine justificat pentru a se putea dispune suspendarea executării Deciziei nr. 96/28.07.2020 a Directorului General al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor.

Prin notele de ședință înregistrate la dosarul cauzei la data de 24 mai 2021, intimatul-pârât Oficiul Român pentru Drepturile de Autor a susținut că recurenta - reclamantă a executat benevol și integral obligațiile dispuse prin Decizia nr. 96/28.07.2020 a Directorului General al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor, motiv pentru care a solicitat respingerea recursului, ca rămas fără obiect.

II. Soluția instanței de recurs

Examinând, cu prioritate, potrivit art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., excepția lipsei de interes în susținerea recursului, invocată din oficiu, Înalta Curte constată că excepția este întemeiată, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 32 alin. (1) lit. d), coroborat cu art. 33 din C. proc. civ., orice demers judiciar ("orice cerere") poate fi inițiat și întreținut numai prin justificarea unui interes legitim încălcat, dispoziții aplicabile și în cazul căilor de atac.

Interesul reprezintă folosul practic, material sau moral, pe care îl urmărește cel ce învestește o instanță de judecată cu o cerere (acțiune sau cale de atac), acesta trebuind să fie determinat, legitim, personal, născut și actual. Prin urmare, interesul reprezintă o condiție generală ce trebuie îndeplinită în cadrul oricărui proces civil, pe tot parcursul soluționării unei cauze, atât în faza procesuală a fondului, cât și în căile de atac.

Totodată, interesul trebuie să fie determinat, această condiție vizând stabilirea folosului practic ce poate fi realizat de parte în concret în eventualitatea admiterii formei procedurale exercitate, fiind echivalentă cu cerința existenței interesului însuși.

Întrucât cauza de față are drept obiect suspendarea executării Deciziei nr. 96/28.07.2020 a Directorului General al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor, în stabilirea interesului procesual al susținerii recursului se au în vedere și modificările survenite ulterior pronunțării hotărârii atacate, respectiv conduita părților în raport de actul administrativ a cărui suspendare se solicită în cauză.

Înalta Curte reține că, potrivit înscrisurilor de la dosar, recurenta-reclamantă A. și Audiovizual din România - Asociația Română de Gestiune a Operelor din Audiovizual a îndeplinit măsurile dispuse prin art. 1 punctele 1 și 2 din Decizia nr. 96/28.07.2020 a Directorului General al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor, aspect necontestat în cauză.

Așadar, eventuala admitere a prezentului demers judiciar nu ar determina dobândirea de către reclamantă a unui folos personal concret, anume suspendarea executării măsurilor dispuse prin Decizia nr. 96/28.07.2020 a Directorului General al Oficiului Român pentru Drepturile de Autor.

În raport de această împrejurare, Înalta Curte reține că, în prezent, nu mai subzistă interesul procesual al susținerii recursursului, având în vedere că recurenta-reclamantă, ulterior pronunțării sentinței recurate, și-a îndeplinit obligațiile stabilite prin decizia administrativă a cărei suspendare se solicită în cauză. Prin urmare, interesul de a acționa al acesteia nu mai este actual, potrivit art. 33 din C. proc. civ., iar condiția de exercitare a căii de atac referitoare la justificarea unui interes nu este îndeplinită, în sensul art. 32 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ.

Pentru considerentele arătate și în temeiul dispozițiilor art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va admite excepția lipsei de interes în susținerea recursului și va respinge recursul declarat de reclamanta A. și Audiovizual din România - Asociația Română de Gestiune a Operelor din Audiovizual, ca lipsit de interes.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepția lipsei de interes în susținerea recursului, invocată din oficiu.

Respinge recursul declarat de reclamanta A. și Audiovizual din România - Asociația Română de Gestiune a Operelor din Audiovizual împotriva sentinței civile nr. 834 din 23 septembrie 2020 a Curții de Apel București, secția a VIII - a contencios administrativ și fiscal, ca lipsit de interes.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 27 mai 2021.