ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 27.05.2021

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3260/2021

HOTĂRÂRE
27.05.2021
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3260/2021 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2021)

Ședința publică din data de 27 mai 2021

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin contestația înregistrată pe rolul Tribunalului Suceava, secția contencios administrativ și fiscal la data de 31 mai 2018, sub nr. x/2018/a1, reclamantul A., în contradictoriu cu pârâtul Instituția Prefectului Județului Suceava, prin Prefectul județului Suceava și intervenientul B., a solicitat anularea Ordinului nr. 130 din 23 mai 2018, emis de Instituția Prefectului Județului Suceava, prin Prefectul județului Suceava, cu obligarea la plata cheltuielilor de judecată.

Prin încheierea de ședință din 18 octombrie 2018, Tribunalul Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal a dispus amendarea intervenientului B. cu amenda judiciară în sumă de 100 RON și a respins ca inadmisibilă cererea de intervenție voluntară formulată de terțul B..

Împotriva acestei încheieri a promovat apel intervenientul B. prin care a invocat prevederile art. 503-508 și art. 509-513 din C. proc. civ., art. 13 din Legea contenciosului administrativ, prevederile art. 13, Secțiunea a 3 a, art. 13

1

și art. 13

2

din Legea nr. 78/2000 privind infracțiunile asimilate infracțiunilor de corupție, raportat la art. 297 alin. (1) privind abuzul în serviciu și art. 257 privind traficul de influență C. pen.

La termenul de judecată din 03 decembrie 2018, Curtea de Apel Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal, în raport de prevederile art. 457 alin. (4) C. proc. civ., coroborate cu dispozițiile art. 20 din Legea nr. 554/2004, a recalificat calea de atac formulată în cauză ca fiind recurs.

Prin decizia civilă nr. 1 din 08 ianuarie 2019, Curtea de Apel Suceava, secția contencios administrativ și fiscal a respins ca nefondat recursul declarat de intervenientul B. împotriva încheierii de ședință din 18 octombrie 2018, pronunțată de Tribunalul Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal în dosarul nr. x/2018, în contradictoriu cu intimatul - reclamant A. și intimata - pârâtă Instituția Prefectului, prin Prefectul Județului Suceava.

Împotriva deciziei nr. 1 din 08 ianuarie 2019, pronunțată de Curtea de Apel Suceava, secția contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs intervenientul B., solicitând admiterea recursului, astfel cum a fost formulat.

4.1. Prin întâmpinarea înregistrată la dosarul cauzei la data de 12 martie 2019, intimatul - reclamant A. a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

Examinând, cu prioritate, excepția nulității recursului pentru lipsa semnăturii, invocată din oficiu, Înalta Curte constată că aceasta este întemeiată, pentru următoarele considerente:

Potrivit dispozițiilor generale în materia depunerii cererilor adresate instanțelor de judecată, respectiv a dispozițiilor art. 148 C. proc. civ.:

"Orice cerere adresată instanțelor judecătorești trebuie să fie formulată în scris și să cuprindă…, precum și semnătura".

În același sens, dispozițiile art. 196 alin. (1) C. proc. civ., ce reglementează condițiile de formă aplicabile acțiunilor introductive, incidente în privința oricăror cereri adresate instanțelor, arată că:

"Cererea de chemare în judecată care nu cuprinde numele și prenumele sau, după caz, denumirea oricăreia dintre părți, obiectul cererii, motivele de fapt ale acesteia ori semnătura părții sau a reprezentantului acesteia este nulă".

Potrivit art. 268 C. proc. civ., având denumirea marginală "Rolul semnăturii":

"(1) Semnătura unui înscris face deplină credință, până la proba contrară, despre existența consimțământului părții care l-a semnat cu privire la conținutul acestuia. Dacă semnătura aparține unui funcționar public, ea conferă autenticitate acelui înscris, în condițiile legii. (2) Când semnătura este electronică, aceasta nu este valabilă decât dacă este reprodusă în condițiile prevăzute de lege".

Totodată, conform art. 486 alin. (1) lit. e) din C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde semnătura părții sau, după caz, a mandatarului părții, a reprezentantului legal al părții sau consilierului juridic, iar alin. (3) al aceluiași articol stabilește că această cerință este prevăzută sub sancțiunea nulității.

Prin urmare, întrucât semnătura are rolul de a atesta voința părții cu privire la conținutul înscrisului pe care l-a semnat, ea trebuie să fie aplicată pe toate actele înregistrate la dosarul instanței de judecată, chiar și în ipoteza depunerii cererilor prin mijloace de comunicare la distanță, potrivit art. 148 alin. (2) din C. proc. civ.

Analizând actele dosarului, Înalta Curte constată că intervenientul B. a transmis cererea de recurs prin poștă electronică, fiind înregistrată la data de 09 ianuarie 2019, cererea de recurs nefiind semnată.

Prin citația comunicată recurentului - intervenient B. la data de 02 aprilie 2021, conform dovezii de înmânare aflate la dosar, Înalta Curte a adus la cunoștința părții obligația depunerii unui exemplar original al cererii de recurs care să cuprindă semnătura olografă a recurentului-intervenient, obligație pe care acesta nu a îndeplinit-o până la termenul de judecată fixat pentru data de 27 mai 2021.

Consecința lipsei semnăturii părții din cuprinsul cererii de recurs este prevăzută de dispozițiile art. 486 alin. (3) din C. proc. civ., sancțiunea fiind nulitatea recursului.

Pentru considerentele expuse, în temeiul dispozițiilor art. 486 alin. (1) lit. e) și (3) din C. proc. civ., Înalta Curte va admite excepția nulității recursului, invocată din oficiu și va constata nul recursul declarat de intervenientul B. împotriva deciziei nr. 1 din 08 ianuarie 2019 a Curții de Apel Suceava, secția contencios administrativ și fiscal.

Admite excepția nulității recursului, invocată din oficiu.

Constată nul recursul declarat de intervenientul B. împotriva deciziei nr. 1 din 08 ianuarie 2019 a Curții de Apel Suceava, secția contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 27 mai 2021.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2021-05-20
0,96
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3020/2021
Ședința publică din data de 20 mai 2021 Asupra recursului de față, Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Circumstanțele cauzei Prin cererea adresată Tribunalului Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal la
ÎCCJ 2022-09-14
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3913/2022
Ședința publică din data de 14 septembrie 2022 Asupra recursului de față, Din examinarea lucrărilor din dosar constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Cadrul procesual 1.1. Prin cererea înregistrată pe rolul Tribunalului Suceava, s
ÎCCJ 2021-05-13
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2908/2021
Ședința publică din data de 13 mai 2021 Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Circumstanțele cauzei 1. Obiectul acțiunii Prin încheierea din 17.04.2018 pronunțată de Judecătoria Vatra Dornei î
ÎCCJ 2021-01-19
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 184/2021
Ședința publică din data de 19 ianuarie 2021 Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei 1. Obiectul cererii de chemare în judecată Prin cererea înregistrată pe rolul Curții
ÎCCJ 2021-06-15
0,94
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3643/2021
Ședința publică din data de 15 iunie 2021 Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: I. Circumstanțele cauzei Prin cererea înregistrată pe rolul Judecătoriei Vatra Dornei la data de 13.04.2017, sub
Sursă