ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3231/2021

Ședința publică din data de 27 mai 2021

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată la data de 3 iulie 2019 pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, sub nr. x/2019, urmare a declinării de competență dispuse prin sentința civilă nr. 5521/29.05.2019, pronunțată de Judecătoria Sector 3 București, secția civilă, reclamanta A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Secretarul General al Camerei Deputaților, obligarea acestuia la emiterea răspunsului la petiția nr. 3058/26.07.2018 și obligarea la plata daunelor morale pentru încălcarea dreptului de petiționare.

Prin încheierea din 15 mai 2020, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, în temeiul art. 242 alin. (1) C. proc. civ., s-a dispus suspendarea judecării cauzei privind cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta A., în contradictoriu cu pârâtul Secretar General Camera Deputaților și petenta-intervenientă Curtea de Conturi, reținându-se că reclamanta A. nu și-a îndeplinit obligațiile stabilite în sarcina sa prin încheierea de ședință din data de 27.09.2019, respectiv nu a indicat temeiul de drept al cererii de introducere în cauză a Curții de Conturi și nu a evaluat capătul de cerere privind daunele morale.

Împotriva încheierii din 15 mai 2020 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a declarat recurs reclamanta A., solicitând admiterea recursului și repunerea pe rol a cauzei, care a fost suspendată fără drept în data de 15.06.2020, în stare de urgență.

Recurenta-reclamantă prezintă starea de fapt din speță, precizând că a răspuns prin note scrise la întâmpinarea pârâtei Camera Deputaților, motiv pentru care consideră că suspendarea judecării cauzei s-a făcut în mod nejustificat.

De asemenea, recurenta-reclamantă analizează noțiunile de venituri din alte surse și obligația de întreținere, susținând că a suferit prejudicii morale decurgând din nesiguranța plății drepturilor ce i se cuvin.

Intimatul-pârât Parlamentul României - Camera Deputaților a formulat întâmpinare, prin care invocă excepția nulității recursului, apreciind că argumentele invocate prin cererea de recurs nu se circumscriu motivelor de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

II. Soluția instanței de recurs

Analizând actele și lucrările dosarului, încheierea recurată în raport cu criticile formulate prin cererea de recurs, Înalta Curte constată că recursul este nul.

2.1. Argumentele de fapt și de drept relevante.

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ.:

"(1) Cererea de recurs va cuprinde următoarele mențiuni:

d) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat".

Articolul 487 alin. (1) din C. proc. civ. prevede că:

"Recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile și în recurs."

Conform art. 489 alin. (1) din C. proc. civ.:

"Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazului prevăzut la alin. (3)", iar potrivit art. 489 alin. (2) din C. proc. civ.:

"Aceeași sancțiune intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488."

În acest sens, Înalta Curte constată că potrivit art. 483 alin. (3) din C. proc. civ.:

"Recursul urmărește să supună Înaltei Curți de Casație și Justiție examinarea, în condițiile legii, a conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile", legiuitorul înțelegând să încadreze calea de atac a recursului în rândul căilor extraordinare de atac, obiectul său fiind acela al verificării aspectelor de nelegalitate indicate în mod expres și limitativ de dispozițiile art. 488 C. proc. civ.

În speță, examinând cererea de recurs formulată de către reclamanta A., Înalta Curte constată că acesta nu îndeplinește cerințele de formă prevăzute de art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ., întrucât nu sunt formulate critici concrete cu privire la raționamentul sau la soluția pronunțată de către prima instanță și nici nu sunt aduse argumente care să combată considerentele instanței de fond.

Recurenta-reclamantă a reluat anumite aspecte de fapt ale cauzei și a făcut o expunere teoretică a unor texte de lege pe care le-a apreciat a fi incidente în cauză, fără a aduce încheierii recurate nicio critică care să poată fi subsumată motivelor de nelegalitate prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ., în condițiile în care doar aceste aspecte pot fi analizate pe calea recursului.

Dincolo de acest aspect, se constată că recurenta-reclamantă A. este în eroare cu privire la motivul pentru care judecata cauzei a fost suspendată, aceasta considerând că motivul ce a stat la baza suspendării este reprezentat de Decretul Președintelui României cu privire la instituirea stării de urgență. Or, prin încheierea din 15 mai 2020 s-a dispus suspendarea judecării cauzei pe motiv că reclamanta nu și-a îndeplinit obligațiile stabilite în sarcina sa prin încheierea de ședință din data de 27.09.2019, respectiv nu a indicat temeiul de drept al cererii de introducere în cauză a Curții de Conturi și nu a evaluat capătul de cerere privind daunele morale.

Prin urmare, recurenta-reclamantă nu a formulat niciun fel de critici cu privire la aspectele reținute de către prima instanță drept considerente ale încheierii recurate și nu a arătat argumentele concrete pentru care apreciază că soluția primei instanțe este greșită.

Or, această neregularitate a cererii de recurs este sancționată cu nulitatea.

Recursul nu reprezintă o cale devolutivă de atac, instanța de recurs fiind învestită cu analiza conformității hotărârii recurate în raport cu dispozițiile legale incidente, prin prisma motivelor de casare expuse de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

Întrucât recurenta-reclamantă nu s-a conformat exigențelor cerute de lege și nu a formulat critici care să permită încadrarea motivelor de recurs în vreunul dintre cazurile expres și limitativ prevăzute de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va constata nul recursul de față.

În privința notelor scrise depuse de către recurenta-reclamantă în fața instanței de recurs, acestea vor putea fi valorificate într-o eventuală repunere pe rol a cauzei și nu în recurs.

2.2. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte va constată nul recursul formulat de A. împotriva încheierii din 15 mai 2020 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nul recursul formulat de A. împotriva încheierii din 15 mai 2020 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Soluția va fi pusă la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.

Pronunțată astăzi, 27 mai 2021.