ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3213/2021

Ședința publică din data de 26 mai 2021

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel Alba Iulia, secția contencios administrativ și fiscal, la data de 11.05.2018, sub număr dosar nr. x/2018, reclamanta Eparhia Reformată din Ardeal, în contradictoriu cu pârâta Comisia Specială de Retrocedare a unor Bunuri Imobile care au aparținut Cultelor Religioase din România, a solicitat ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună:

- anularea Deciziei nr. 7767/28.02.2018 emise de către pârâtă și

- restituirea în natură a imobilului situat în Ciumbrud, jud. Alba, înscris inițial în cartea funciară nr. x, nr. top x, în prezent înscris în CF x jud. Alba - teren în suprafață de 11.567 mp, nr. cad x nr. top x clădire liceu, nr. x nr. top x clădire internat.

Prin sentința civilă nr. 236/2018 din 13 noiembrie 2018 pronunțată de Curtea de Apel Alba Iulia, secția contencios administrativ și fiscal a admis în parte acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta Eparhia Reformată din Ardeal, în contradictoriu cu pârâta Comisia Specială de Retrocedare a unor Bunuri Imobile care au Aparținut Cultelor Religioase din România și, în consecință:

A fost anulată Decizia nr. 7767/28.02.2018 emisă de către pârâtă.

A fost obligată pârâta să procedeze la soluționarea pe fond a cererilor formulate de reclamantă privind retrocedare în natură sau prin măsuri reparatorii a imobilului înscris inițial în CF x a localității Ciumbrud, nr. top x transcris în CF x Aiud, cu destinația de clădire liceu și clădire internat și teren în suprafață de 11.567 mp.

A fost respinsă în rest acțiunea.

Împotriva hotărârii pronunțate de instanța de fond a formulat recurs pârâta Comisia Specială de Retrocedare, întemeiat pe motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., prin care a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii recurate, respingerea acțiunii.

În motivarea recursului, a arătat că instanța de fond a interpretat și aplicat în mod eronat prevederile art. 1 alin. (9) teza finală, art. 4 alin. (5) din O.U.G. nr. 94/2000 și art. 32 și 33 din Decretul-lege nr. 115/1938, atunci când a apreciat că Eparhia Reformată din Ardeal are vocația restituirii imobilului în cauză în nume propriu, respectiv în calitate de fost proprietar.

A menționat recurenta că, potrivit art. 1 alin. (1) din O.U.G. nr. 94/2000, printre condițiile ce trebuie îndeplinite pentru ca un imobil să poată fi restituit în natură este și cea ca imobilul solicitat să fi fost proprietatea unui cult religios.

În dosarul aferent cererilor de retrocedare nr. x/04.03.2003 și nr. y/23.01.2006, soluționate prin Decizia nr. 7767/28.02.2018, există copia cărții funciare nr. x a localității Ciumbrud din care reiese faptul că proprietarul inițial al imobilului solicitat a fost Colegiul Reformat "A." din Aiud, iar nu Eparhia Reformată din Ardeal.

Având în vedere dispozițiile art. 32 și 22 din Decretul-lege nr. 115/1938, raportat la înscrierile din cartea funciară nr. x a localității Ciumbrud, se poate aprecia că, atât timp cât în această carte funciară există mențiunea că imobilul solicitat este proprietatea Colegiului Reformat "A." din Aiud, imobilul respectiv, în lipsa altor mențiuni privind rectificarea înscrierilor din cartea funciară, se afla în proprietatea Colegiului Reformat "A." din Aiud și la momentul preluării abuzive.

A mai arătat recurenta că interpretarea coroborată a înscrisurilor, astfel cum a fost realizată de instanța de fond, nu este în măsură să răstoarne prezumția absolută a dreptului de proprietate ce reiese din cartea funciară, iar dacă reclamanta ar fi fost proprietara imobilului în cauză, ar fi putut solicita rectificarea înscrierii în cartea funciară și intabularea dreptului său de proprietate asupra imobilului.

Recurenta a apreciat că instanța de fond a interpretat și aplicat în mod greșit prevederile art. 4 alin. (5) din O.U.G. nr. 94/2000 reținând că, potrivit Decretului nr. 94/2000, decret în temeiul căruia a fost preluat imobilul solicitat, școlile confesionale aparțineau unităților de cult. Astfel, proba contrară la care face referire articolul menționat o reprezintă însăși cartea funciară.

În ceea ce privește faptul că instanța de fond a reținut puterea lucrului judecat a deciziei nr. 4684/2010 pronunțată de către Înalta Curte de Casație și Justiție în dosarul nr. x/2008, a arătat că aceasta a analizat decizia menționată comparativ cu decizia nr. 2727/07.12.2006 a Curții de Apel Cluj, fără a face nicio mențiune cu privire la sentința civilă nr. 208/30.03.2005 a Tribunalului Alba, având în vedere faptul că aceasta era anterioară deciziei nr. 4684/2010.

Referitor la faptul că instanța de fond a obligat pârâta să soluționeze pe fond cererile de retrocedare depuse de către reclamantă, prin retrocedare în natură sau prin măsuri reparatorii, a arătat recurenta că în dosarul aferent cererilor de retrocedare nu există informații actuale privind situația juridică și locativă a imobilului solicitat.

Intimata-reclamantă a formulat întâmpinare, solicitând respingerea recursului ca nefondat.

În motivare, intimata a arătat că instanța de fond a interpretat și aplicat în mod corect prevederile O.U.G. nr. 94/2000 și a reținut că Eparhia Reformată din Ardeal, parte a Bisericii Reformate din România, are vocația de a fi beneficiara restituirii de către stat, conform O.U.G. nr. 94/2000, a bunurilor care au aparținut acestor părți componente locale ale cultului, care nu mai există în prezent, așa cum era și cazul colegiului în cauză.

Imobilul în discuție a fost pentru prima oară intabulat în anul 1934 pe numele Colegiul Reformat A. din Aiud, iar modalitatea de intabulare era una uzuală în perioada respectivă, o astfel de înscriere reflectând pe de o parte proprietarul, care era Biserica Reformată, cât și destinația specifică a imobilului: Colegiul A., adică exclusiv scopul educațional vizat.

A mai arătat intimata că prevederile art. 32 și 33 din Decretul-lege nr. 115/1938 nu sunt aplicabile intabulării dreptului de proprietate, întrucât intabularea datează din 27.04.1934, iar punerea în aplicare a decretului a avut loc începând din 12.07.1947, astfel că recurenta invocă în mod retroactiv o lege civilă.

În textul ordinului Ministrului Justiției nr. 2207/1909 completat prin ordinul 19407/1911, se arată că clădirile școlilor reformate reprezintă proprietatea incontestabilă a bisericii reformate și cererile de rectificare a cărților funciare, prin care înscrierea pe numele școlii se solicită a fi rectificată pe numele bisericii trebuie admise, fiind întemeiate.

A apreciat intimata că faptul că nu au fost rectificate cărțile funciare se datorează exclusiv faptului că dreptul de proprietate al bisericii nu a fost niciodată contestat înainte de naționalizare, fiind recunoscut în perioada interbelică inclusiv de către Statul Român.

A mai arătat intimata că problema litigioasă a făcut deja obiectul analizei instanțelor judecătorești și a fost tranșată inclusiv de Înalta Curte de Casație și Justiție (decizia nr. 4684/02.11.2010, pronunțată în dosarul nr. x/2008), precum și faptul că practica administrativă a autorității pârâte a creat o expectativă legitimă la justa soluționare a cererii de retrocedare.

II. Soluția instanței de recurs

Analizând actele și lucrările dosarului, sentința recurată în raport cu motivul de casare invocat, Înalta Curte constată că recursul este fondat.

Așa cum s-a menționat la pct. I.1 din decizia de față, intimata Eparhia Reformată din Ardeal a învestit instanța de contencios administrativ cu acțiunea având ca obiect anularea Deciziei nr. 7767/28.02.2018 prin care intimata Comisia Specială de Retrocedare a unor Bunuri Imobile care au aparținut Cultelor Religioase din România i-a respins cererile nr. x/04.03.2003 și nr. y/23.01.2006, formulate în temeiul prevederilor O.U.G. nr. 94/2000, aprobată prin Legea nr. 501/2002, prin care a solicitat restituirea în natură a imobilului situat în Ciumbrud, jud. Alba, înscris inițial în cartea funciară nr. x, nr. top x, în prezent înscris în CF x a localității Ciumbrud, jud. Alba, imobil compus din teren în suprafață de 11.567 mp, nr. cadastral x nr. topo x, 63 clădire liceu, nr. cadastral x 2 nr. topo x, 63 - clădire internat.

Prima instanță a admis în parte acțiunea reclamantei, a anulat în parte decizia contestată în cauză și a obligat pârâta să procedeze la soluționarea pe fond a cererilor formulate de reclamantă privind retrocedarea în natură sau prin măsuri reparatorii a imobilului anterior nominalizat.

Pentru a pronunța această soluție, instanța a avut în vedere, în esență, următoarele argumente juridice:

Prin decizia nr. 4684/2010 pronunțată în dosarul nr. x/2008, Înalta Curte a confirmat raționamentul instanței de fond, în sensul că Eparhia Reformată din Ardeal este îndreptățită la restituirea bunului în cauză, nu în calitate de continuator în drepturi a fostului proprietar, ci în nume propriu, respectiv în calitate de fost proprietar.

Situația juridică a imobilului retrocedat în dosarul nr. x/2008 este identică cu aceea a imobilului din prezentul dosar, astfel încât această soluție va fi valorificată cu titlu de practică judiciară.

Nu poate fi reținută puterea lucrului judecat a Deciziei nr. 2727/R/2006 pronunțate de Curtea de Apel Cluj în dosarul nr. x/2006, întrucât acțiunea dedusă judecății a avut ca obiect constatarea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare încheiat între pârâți, având ca obiect imobilul aparținând Colegiului Reformat din Cluj, iar ca temei juridic Legea nr. 112/1995.

Înalta Curte nu poate împărtăși soluția primei instanțe.

Cu titlul prealabil, instanța de control judiciar constată că Eparhia Reformată din Ardeal a adresat Comisiei Speciale de Retrocedare a unor Bunuri Imobile care au aparținut Cultelor Religioase din România cererea înregistrată sub nr. x din 27.02.2003 prin care i-a solicitat retrocedarea imobilului situat în Cluj-Napoca, str. x, imobil compus din teren în suprafață de 500 mp și construcție, înscris inițial în CF x Cluj, nr. topo x.

În condițiile în care Eparhia Reformată din Ardeal a luat act de susținerea Primăriei municipiului Cluj-Napoca că apartamentul nr. x situat în imobilul anterior arătat a fost vândut, a formulat acțiune în constatarea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare, acțiune admisă prin sentința civilă nr. 8924/2005 pronunțată de Judecătoria Cluj-Napoca în dosarul nr. x/2004.

Apelul declarat de pârâți împotriva sentinței mai sus arătate a fost admis prin decizia civilă nr. 279/A/31.03.2006 pronunțată de Tribunalul Cluj în dosarul nr. x/2005. Această soluție a fost menținută de Curtea de Apel Cluj, secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie, prin decizia civilă nr. 2727/R/07.12.2006 pronunțată în dosarul nr. x/2006.

În cauza de față, nu se pune în discuție excepția autorității de lucru judecat reglementată de dispozițiile art. 431 C. proc. civ. (pentru a fi verificată tripla identitate de părți, obiect și cauză), ci se are în vedere efectul pozitiv al puterii de lucru judecat, statuat de prevederile art. 430 C. proc. civ., efect care se impune a fi reținut și în prezenta speță, în raport de dezlegarea dată prin decizia civilă nr. 2727/R/07.12.2006 pronunțată în dosarul nr. x/2006.

Atât în considerentele deciziei civile nr. 2727/R/07.12.2006, cât și în cele ale deciziei civile nr. 2727/R/07.12.2006 s-a analizat calitatea procesuală activă a Eparhiei Reformate din Ardeal și s-a arătat că aceasta nu o justifică din perspectiva faptului că nu este proprietara bunului imobil în privința căruia solicită constatarea nulității absolute a contractului de vânzare-cumpărare și nici nu are calitatea de succesor în drepturi al fostului proprietar, ipoteze cerute de art. 1 din O.U.G. nr. 94/2000, aprobată prin Legea nr. 501/2002.

Contrar celor statuate de prima instanță, considerentele avute în vedere de cele două instanțe, de apel și de recurs, pot fi reținute și în cauza de față pe aspectul calității intimatei Eparhia Reformată din Ardeal de fostă proprietară a imobilului pentru care a formulat cererile întemeiate pe prevederile O.U.G. nr. 94/2000.

Din conținutul celor două decizii mai sus enunțate și, în special, din cel al deciziei civile nr. 2727/R/07.12.2006 rezultă că instanțele au încercat să stabilească dacă Eparhia Reformată din Ardeal, în profita faptului că în cartea funciară este menționat dreptul de proprietate al unității de învățământ Colegiul Reformat din Ardeal, are totuși calitatea de proprietar asupra imobilului pe care solicită să-i fie restituit.

În speța de față, în justificarea calității de persoană îndreptățită, intimata Eparhia Reformată din Ardeal a invocat argumente fondate pe dreptul ecleziastic, dreptul maghiar și dreptul roman.

Este de observat faptul că aceleași motive au fost dezvoltate și în cauza finalizată prin decizia civilă nr. 2727/R/07.12.2006. Prin urmare, o analiză similară a fost făcută și de către Curtea de Apel Cluj, secția civilă, de muncă și asigurări sociale, pentru minori și familie care a concluzionat în sensul că Eparhia Reformată din Ardeal nu justifică calitatea de proprietară a imobilului de dus judecății.

În atare situație, efectul pozitiv al puterii de lucru judecat în raport de decizia civilă nr. 2727/R/07.12.2006 se impune a fi reținut în cauza de față.

Totodată, este apreciată relevantă și practica Înaltei Curți de Casație și Justiție în spețe similare (decizia nr. 1893/2018 pronunțată în dosar nr. x/2016, decizia nr. 1101/2020 pronunțată în dosar nr. x/2016, decizia nr. 4113/2019 pronunțată în dosar x/2016).

În consecință, instanța de control judiciar apreciază că este fondat motivul de casare reglementat de prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul formulat de Comisia Specială de Retrocedare împotriva sentinței nr. 236/2018 din 13 noiembrie 2018 pronunțate de Curtea de Apel Alba Iulia, secția contencios administrativ și fiscal.

Va casa sentința atacată și, rejudecând cauza, va respinge acțiunea ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursul formulat de Comisia Specială de Retrocedare împotriva sentinței nr. 236/2018 din 13 noiembrie 2018 pronunțate de Curtea de Apel Alba Iulia, secția contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința atacată și, rejudecând cauza:

Respinge acțiunea ca neîntemeiată.

Definitivă.

Soluția va fi pusă la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.

Pronunțată astăzi, 26 mai 2021.