ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3168/2021

Ședința publică din data de 26 mai 2021

Asupra recursurilor de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, la data de 4 decembrie 2013, sub nr. x/2013, urmare declinării competenței de soluționare a cauzei prin sentința civilă nr. 5584/14.11.2013 pronunțată de Tribunalul București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, reclamanta S.C. A. S.R.L. în contradictoriu cu pârâții Ministerul Economiei și Direcția Generală "Organism Intermediar" pentru Programul Operațional Sectorial "Creșterea Competitivității Economice" din cadrul Ministerului Educației Naționale a solicitat:

- să se constate că datoria pârâtei Autoritatea de management pentru Programul Operațional Sectorial "Creșterea Competitivității Economice" din Ministerul Economiei față de reclamantă, în sumă de 79595,95 RON rezultată din executarea contractului de finanțare nr. x/03.11.2009 încheiat de reclamantă, în calitate de beneficiar cu Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică, în calitatea acesteia de Organism Intermediar, în numele și pentru Ministerul Economiei, desemnat prin lege Autoritate de Management pentru Programul Operațional "Creșterea Competitivității Economice";

- anularea actului administrativ reprezentat de decizia Directorului general al Direcției generale "Organism Intermediar" din cadrul Autorității Naționale pentru Cercetare Științifică, cuprinsă în adresa nr. x/11.01.2013, prin care s-a respins notificarea reclamantei de rectificare bugetară nr. 201/22.09.2011, înregistrată la această direcție sub nr. x/23.09.2011;

- obligarea pârâtei Autoritatea de management pentru Programul Operațional Sectorial "Creșterea competitivității Economice" din Ministerul Economiei, să achite reclamantei suma de 79.595,95 RON cu titlu de rambursare a cotei parte din cheltuielile eligibile efectuate de către beneficiar, în baza contractului menționat;

- obligarea la plata cheltuielilor de judecată.

Prin sentința civilă nr. 1566 din 20 mai 2014, Curtea de Apel București a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Economiei, a respins excepția inadmisibilității și a admis excepția tardivității, respingând acțiunea formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L., ca tardiv formulată.

Prin decizia civilă nr. 446 din 23 februarie 2016, Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal a admis recursul declarat de reclamanta S.C. A. S.R.L. împotriva sentinței civile nr. 1566 din 20 mai 2014 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, a casat în parte sentința recurată și a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe, menținând celelalte dispoziții ale sentinței recurate privind soluționarea excepțiilor lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Economiei și inadmisibilității.

În rejudecare, cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, la data de 31.05.2016, sub nr. x/2013*.

Prin sentința civilă nr. 5185 din 28 decembrie 2017, Curtea de Apel București a hotărât următoarele:

- a admis în parte cererea de majorare a onorariului, a stabilit onorariu definitiv 4.000 RON și a obligat reclamanta la plata sumei de 2.000 RON, reprezentând diferență onorariu expert;

- a admis cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta S.C. A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâții Ministerul Fondurilor Europene prin Ministerul Finanțelor Publice și Ministerul Cercetării și Inovării, astfel cum a fost precizată;

- a anulat decizia de respingere a Notificării de rectificare bugetară;

- a obligat pârâtul Ministerul Fondurilor Europene la plata sumei de 41.993,21 RON și 30.668,10 RON - total 72.661,31 RON către reclamantă.

Împotriva sentinței menționate la pct. I.2 au declarat recurs atât pârâtul Ministerul Fondurilor Europene, cât și pârâtul Ministerul Cercetării și Inovării.

3.1. Prin recursul formulat de pârâtul Ministerul Fondurilor Europene (în prezent, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene), întemeiat pe art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., s-a solicitat casarea sentinței atacate și, în rejudecare, respingerea cererii de chemare în judecată, ca neîntemeiată.

În cadrul evaluării legalității sentinței civile nr. 5185/28.12.2017, recurentul pârât apreciază că se impun a fi reținute următoarele împrejurări de fapt și de drept, specifice cauzei:

Intimata-reclamantă S.C. A. S.R.L. a derulat în baza contractului de finanțare POS CCE nr. 80/03.11.2009 proiectul intitulat "Sprijin pentru start-up în vederea dezvoltării inovative a produselor audio tactile de acces la educație și cunoaștere pentru persoanele cu dizabilitați majore de vedere", aceste având calitatea de beneficiar al acestui contract.

Conform art. 20 din contract, sunt considerate parte integrantă a contractului de finanțare nr. x/03.11.2009, printre altele, și Rapoartele de progres, Măsurile de informare și publicitate (potrivit cărora beneficiarul este responsabil pentru implementarea activităților de informare și publicitate conform celor declarate în cererea de finanțare), precum și Cererea de Finanțare în care sunt detaliate activitățile care sunt obligatoriu a fi derulate de către beneficiar așa cum au fost ele modificate prin actul adițional nr. x/2011.

Contractul de finanțare nr. x/03.11.2009 a fost în vigoare până la data de 02.11.2011, dată de la care s-a încheiat perioada de implementare a proiectului, orice cheltuială efectuată de către intimata-reclamantă fiind suportată de aceasta.

După această dată, intimatei-reclamante îi reveneau, cu prioritate, obligațiile prevăzute de art. 2 pct. 5, art. 8 lit. a) pct. 9, pct. 25, pct. 28, pct. 30 din contractul de finanțare nr. x/03.11.2009.

Raportul de progres reprezintă documentul standard de monitorizare ce prezintă progresul fizic al proiectului, care se depune pentru fiecare 3 luni și odată cu fiecare Cerere de rambursare și se referă la perioada cuprinsă între ultimul raport de progres și sfârșitul perioadei de referință pentru Cererea de rambursare.

În data de 24.08.2011, intimata-reclamantă a înregistrat la Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică în calitate de Organism Intermediar pentru POSCCE, sub nr. 7 569, Raportul de progres nr. 7, iar în data de 26.09.2013 i-a fost transmisă acesteia Lista de verificare pentru Raportul de progres nr. 7.

Anterior emiterii Listei de verificare pentru Raportul de progres nr. 7, monitorul de proiect a solicitat intimatei printr-un e-mail din data de 13.09.2011, o serie de clarificări, printre care, un aspect viza un eventual transfer al bugetului alocat achiziției de servicii de consultanță de inovare/servicii de CDl.

Intimata reclamantă a fost informată că acest buget nu poate fi redistribuit atât timp cât nu demonstrează că activitățile declarate erau realizate.

Lipsurile identificate de către monitorul de proiect în Lista de verificare a Raportului de progres nr. 7 și care au fost complinite de către intimata-reclamantă după încheierea contractului de finanțare reprezintă lipsuri din cauza cărora nu a fost posibilă aprobarea pentru transferul sumelor de bani de la o linie de finanțare la o alta.

Această solicitare de transfer a venit din partea intimatei-reclamante în data de 23.09.2011, când a înregistrat Notificarea nr. X cu numărul X4/23.09.2011 la Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică, prin care a solicitat o nouă rectificare bugetară, respectiv transferul unor sume de bani de la un capitol de cheltuieli la un altul.

În data de 26.09.2011, intimata-reclamantă a primit Lista de verificare pentru raportul de progres nr. 7 pentru perioada 03.05.2011-02.08.2011 în care a fost informată de faptul că există multe activități pentru care nu se face dovada că acestea au fost încheiate total și că este necesar să se facă dovada livrabilelor aferente cheltuielilor din cadrul bugetului proiectului.

În data de 03.10.2011, privitor la Notificarea nr. X cu numărul X/23.09.2011, intimata-reclamantă a primit un e-mail din partea Autorității Naționale pentru Cercetare Științifică (Ol POSCCE) ce conținea Nota pentru solicitare de clarificări Notificare x/23.09.2011 prin care era informată că transferul de sume de bani de la o linie bugetară la alta se poate realiza doar dacă există o economie certă în linia bugetară din care se solicită transferul și există o necesitate reală/certă în linia bugetară unde se solicită să fie mutați banii, după cum urmează:

În plus, personalul din cadrul proiectului a fost plătit pentru numărul de ore efectiv lucrate în proiect, în baza rapoartelor de activitate lunare întocmite de către aceștia, aferente activităților prevăzute în Cererea de finanțare.

Pentru a putea opera transferul la Capitolul 1 Cheltuieli de personal trebuia identificate, în mod concret, activitățile de cercetare-dezvoltare-inovare ce urmau să fie efectuate de către personalul implicat în proiect.

Aceste cheltuieli cu personalul erau eligibile (în sensul că erau plătite de către Ol POSCEE) doar în măsura în care aceste activități erau derulate pe durata proiectului de cercetare conform art. 14 din Ordinul nr. 387/2008 privind aprobarea schemei de ajutor de minimis, denumită "Ajutor de minimis pentru sprijinirea START-UP-urilor și SPIN-OFF-urilor inovative", aferentă Programului operațional sectorial "Creșterea competitivității economice", axa prioritară 2 "Competitivitate prin cercetare, dezvoltare tehnologică și inovare", domeniul major de intervenție 2.3 "Accesul întreprinderilor la activități de cercetare-dezvoltare și inovare", operațiunea 2.3.1 "Sprijin pentru START-UP-uri le și SPIN-OFF-urile inovative".

Față de Nota pentru solicitare clarificări Notificare x/23.09.2011, intimata-reclamantă S.C. A. S.R.L. a răspuns prin Adresa nr. x/12.10.2011.

Deși termenul pentru răspuns indicat în Nota pentru solicitarea de clarificări a fost de 3 zile lucrătoare, răspunsul din partea intimatei-reclamante a fost dat în data de 12.10.2011, în condițiile în care termenul de finalizare era data de 02.11.2011.

Chiar și cu această ocazie, intimata-reclamantă nu a făcut dovada celor solicitate de către Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică (OI POSCCE).

Încă de la momentul în care intimata-reclamantă a depus cererea de rectificare bugetară, a fost informată că pentru a fi aprobat transferul este nevoie să facă dovada faptului că pentru fiecare dintre capitolele de unde se solicita să fie transferate sumele de bani menționate, trebuie făcută dovada faptului că au fost încheiate toate activitățile corespunzătoare acestor capitole, prin prezentarea livrabilelor, precum și dovada faptului că există economii la aceste capitole de cheltuieli.

Pe de o parte, de la începutul corespondenței cu intimata s-a solicitat prezentarea livrabilelor pentru capitolele de unde se solicita să fie efectuat transferul banilor, iar pe de altă parte, în data de 26.09.2013 i-a fost transmisă reclamantei Lista de verificare pentru Raportul de progres nr. 7 cu aceleași mențiuni. în cele din urmă, reclamanta s-a conformat solicitării ANCS de a depune livrabilele prin adresa nr. x/05.12.2011.

Așa cum rezultă din cele mai sus arătate, instanța de fond nu a avut în vedere că intimatei i s-a solicitat cu fiecare ocazie să prezinte livrabilele, cu toate acestea, intimata-reclamantă nu s-a conformat solicitărilor Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică (Ol POSCCE).

Deși intimata-reclamantă a solicitat ca suma de 79.595,95 de RON să fie declarată o cheltuială eligibilă, instanța de fond trebuia să rețină că toate cheltuielile aferente acestei sume trebuie să corespundă prevederilor art. 14 din Ordinului nr. 387/2008 privind aprobarea schemei de ajutor de minimis denumite "Ajutor de minimis pentru sprijinirea START-UP-urilor și SPIN-OFF-urilor inovative", aferentă Programului operațional sectorial "Creșterea competitivității economice", axa prioritară 2 "Competitivitate prin cercetare, dezvoltare tehnologică și inovare", domeniul major de intervenție 2.3 "Accesul întreprinderilor la activități de cercetare-dezvoltare și inovare", operațiunea 2.3.1 "Sprijin pentru START-UP-urile și SPIN-OFF-urile inovative" care arată care sunt cheltuielile eligibile.

Instanța de fond trebuia sa constate că prin Notificarea de rectificare bugetară nr. 7894/23.09.2011 s-a solicitat transferul către Capitolul 1 Cheltuieli de personal a următoarelor sume: 76.547 de RON de la Cap. 4 Cheltuieli pentru achiziția de servicii pentru cercetare-dezvoltare-inovare; 3.453 de RON de la Cap. 5, Cheltuieli cu achiziția de publicații, abonamente și cotizații, precum și către Cap. 7 Cheltuieli generale de administrație, suma de 5.000 de RON de la Cap. 6 Cheltuieli pentru informare și publicitate pentru proiect.

Astfel, pentru a se transfera cele două sume către Capitolul 1 Cheltuieli de personal, era necesar să se justifice ce tipuri de activități de cercetare-dezvoltare-inovare erau necesare a fi efectuate și în mod corespunzător pentru capitolele 4 și 5 de unde se solicitau să fie transferate sumele, trebuia să se facă dovada faptului că exista o economie certă și totodată, că toate activitățile din cadrul acestor linii bugetare erau în totalitate realizate.

Or, așa cum se observă din Lista de verificare pentru Raportul de progres nr. 7 nu se face dovada acestor aspecte.

În același mod, pentru a se putea transfera suma de 5.000 de RON de la Cap. 6 Cheltuieli pentru informare și publicitate pentru proiect către Cap. 7 Cheltuieli generale de administrație, era necesar să se facă dovada că pe linia bugetară Cap. 6 Cheltuieli pentru informare și publicitate pentru proiect erau încheiate toate activitățile fiind necesar prezentarea livrabilelor aferente. Totodată, pentru Cap. 7 Cheltuieli generale de administrație era necesar să se prezinte care erau cheltuielile necesare a fi efectuate, care să justifice necesitatea transferului.

În mod concret, S.C. A. S.R.L. nu a răspuns la solicitările Autorității Naționale pentru Cercetare Științifică (01 POSCCE).

Așa cum s-a menționat prin adresa nr. x/07.11.2012 nu s-a primit niciun rezultat pentru activitățile 11.1-11.4, 13.1, 13.3, 13.4, 12.1, 12.2, 14.1, 15.1, 15.2, 15.4.

Livrabilele (studiile și rezumatele lor, înregistrările procesate) aferente activităților 11.1, 11.2, 11.3, 13.1 pentru care intimata a prezentat procese-verbale de avizare internă de execuție cu personal propriu au fost depuse pe un CD pe 05 decembrie 2011. Aceste documente trebuiau depuse o dată cu Notificarea nr. x/23.09.2011 și nu la o lună după terminarea contractului, așa cum au fost transmise prin adresa nr. x/05.12.2011.

În acest sens, face trimitere, cu titlul de exemplu, la adresa nr. x/12.10.2011 depusă de către intimata-reclamantă, prin care se justifică necesitatea certă de transfer către Cap. 1 Cheltuieli de personal, faptul că au fost executate suplimentar de către personalul de implementare a unor activități de CDI prevăzute a fi contractate de terți, cheltuieli efectuate anterior depunerii Solicitării de rectificare bugetară.

Deși intimata-reclamantă a susținut că au fost executate în plus față de prevederile Cererii de finanțare noi tipuri de prototipuri de produse AT, instanța de fond trebuia să rețină că, potrivit contractului de finanțare și a cererii de finanțare, se restituie doar cheltuielile efectuate cu acele prototipuri menționate în cererea de finanțare, nu și cantitățile suplimentare efectuate de către intimată, astfel că orice cantitate suplimentară nu ar putea face obiectul contractului de finanțare, fără a modifica, cu acordul părților, contractul de finanțare.

Instanța de fond trebuia să constate și că cele solicitări sunt trei scrisori de intenție a unor potențiali beneficiari ai produselor inovative ale intimatei, dintre care una nu conține semnătură și ștampilă, și, prin urmare, nu au valoarea unor comenzi ferme sau contracte.

Pentru activitățile 11.1, 11.2, 11.3 și 13.1, livrabilele au fost depuse prin adresa nr. x/05.12.2011.

Pentru Cap. 6 Cheltuieli pentru informare și publicitate pentru proiect s-au prezentat doar cifre fără a se depune și documente doveditoare.

Mai mult de atât, intimata-reclamantă avea obligația de a avea un site web funcțional pe toată durata de derulare a proiectul și care să fie menținut funcțional timp de 3 ani după momentul încheierii contractului de finanțare conform art. 8 lit. a) pct. 9 din contractul de finanțare, însă la data de 01.10.2013 precum și la data de 13.07.2012 și 22.11.2012, acest site-ul web al proiectului era nefuncțional.

În raport de aceste împrejurări specifice ale cauzei, din care rezultă cu prisosință conduita intimatei-reclamante de nerespectare a obligației de a demonstra eligibilitatea sumei solicitate prin Notificarea de rectificare bugetară nr. 201/22.09.2011, pretins a fi rezultată din executarea contractului de finanțare nr. x/03.11.2009, solicită să se constate că, în mod greșit, instanța de fond a obligat pârâtul Ministerul Fondurilor Europene să plătească intimatei suma de 72.661,31 RON cu titlu de cheltuieli eligibile rezultate din contractul de finanțare.

Apreciază că, în mod neîntemeiat, instanța de fond a reținut faptul că din adresele de comunicare a răspunsului la cererea reclamantei S.C. A. S.R.L. de aprobare a rectificării bugetare și actele care au stat la baza acestora nu ar rezulta dacă elementele concrete invocate ar fi fost motivate.

Observând întreaga corespondență purtată între intimata-reclamantă și Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică în calitate de Organism Intermediar pentru POSCCE, solicită să se constate că prevederile art. 8 lit. b) alin. (2) din contractul de finanțare au fost respectate, prin informarea constantă a intimatei cu privire la motivele respingerii cererii de rectificare bugetară.

În acest sens, chiar instanța de fond reține prin considerentele sentinței civile nr. 5158/28.12.2017, că, prin raportul de control din 18.04.2012, s-a reținut că "având în vedere că nu a fost aprobată notificarea nr. x/23.09.2011 privind transferul de sume între diferite linii bugetare, nu sunt eligibile la rambursare: suma de 41.993,21 reprezentând depășirea limitei de buget cheltuieli de persona pentru activități de CD. Suma de 30.668,1 RON reprezintă cheltuieli de personal solicitată la rambursare prin CR6-sume se rețin prin deducere din CR 5 și CR 6".

Mai reține instanța de fond prin considerentele aceleiași hotărâri, că "respingerea cererii de rectificare bugetară pe considerentul că necesitatea este justificată (în parte) de realizarea unor activități suplimentare...fără să fie analizată justificarea sub aspectul îndeplinirii condițiilor legale, contractuale și oportunității-exprimării acordului de voință în sensul modificării clauzelor contractuale prin încheierea unui act adițional, într-un termen util, constituie în aprecierea instanței, o analiză formală a cererii".

Apreciază că această concluzie a instanței nu reprezintă un argument al admiterii acțiunii intimatei-reclamante, întrucât intimata a fost informată că solicită la rambursare sume care nu au fost demonstrate a fi eligibile, în conformitate cu prevederile Ordinului nr. 387/2008 privind aprobarea schemei de ajutor de minimis denumite "Ajutor de minimis pentru sprijinirea START-UP-urilor și SPIN-OFF-urilor inovative", însă acest aspect nu a mai fost analizat de instanța de fond, ci instanța și-a justificat argumentele în favoarea admiterii acțiunii pe baza unor concluzii nerelevante cauzei, rezultate în urma efectuării expertizei contabile judiciare.

Ceea ce se impunea a fi reținut în cauză de către instanța de fond era faptul că intimata S.C. A. S.R.L. nu s-a conformat solicitărilor Autorității Naționale pentru Cercetare Științifică (OI POSCCE) și nu a făcut dovezile sumelor disponibile existente la capitolele bugetare de unde urmau să fie transferate, respectiv faptul că nu a justificat în mod temeinic și concret pentru fiecare dintre capitolele bugetare unde se solicitau a fi transferate sumele de bani, că există o necesitate care să corespundă prevederilor cererii și contractului de finanțare.

Contrar concluziei instanței de fond, susține că nu era necesar a fi întocmit vreun act administrativ de constatare a unei nereguli, definită de O.U.G. nr. 66/2011, astfel cum se reține prin considerente, ci se impunea ca instanța să constate netemeinicia susținerilor intimatei, având în vedere că pentru a opera transferul sumelor de la un capitol bugetar la altul, beneficiarul trebuia să facă dovada că:

- există o economie certă în linia bugetară din care se solicită transferul;

- au fost îndeplinite activitățile cu indicarea sumelor cheltuite în linia bugetară de unde se solicită transferul;

- există o necesitate reală în linia unde se solicită transferul, necesitate care să corespundă prevederilor cererii și contractului de finanțare.

În plus, speța de față a vizat legalitatea și temeinicia neaprobării cererii intimatei de rectificare bugetară, sens în care au fost analizate aspectele și documentele care au fost puse la dispoziție pentru soluționarea acestei solicitări, cu mențiunea că întârzierea la formularea răspunsului la cererea de rectificare bugetară a fost cauzată de însăși intimata S.C. A. S.R.L. ca urmare a faptului că nu a furnizat OI POS CCE toate informațiile solicitate în timp util.

Intimata și-a justificat solicitarea de transfer pe faptul că au mai fost executate prototipuri suplimentare față de cererea de finanțare. Această afirmație este susținută și în raportul de expertiză.

În cuprinsul raportului de expertiză se arată și faptul că cheltuielile cu prototipurile suplimentare executate au fost suportate de intimata-reclamantă. Cu toate acestea, aceste prototipuri suplimentare au necesitat personal suplimentar și de aici pretinsa necesitate a rectificării bugetare.

Prin urmare, rezultă că intimata a solicitat indirect cheltuieli suplimentare aferente efectuării în plus a unor prototipuri prin formularea unei cereri de suplimentare pentru cheltuielile de personal (personal suplimentar care să acopere prototipurile suplimentare).

Subliniază însă faptul că potrivit contractului de finanțare și a cererii de finanțare se restituie doar cheltuielile efectuate cu acele prototipuri menționate în cererea de finanțare, nu și cantitățile suplimentare efectuate de către beneficiar. Nicio cantitate suplimentară nu poate face obiectul contractului de finanțare fără a modifica prin act adițional, cu acordul ambelor părți, contractul de finanțare.

Aceste prototipuri executate suplimentar față de cererea de finanțare au generat cheltuieli suplimentare, cheltuieli care au stat la baza solicitării de rectificare bugetară. Orice prototip realizat în plus, adică peste obiectivele stabilite în contract, folosind practic resursele aferente contractului, materiale și umane, duce la o încălcare a cererii de finanțare și implicit a contractului de finanțare, situație ce nu poate constitui temei al obligării instituției noastre la plata sumei pretinse de intimată. Este important de precizat și faptul că și cofinanțarea beneficiarului se raportează tot la aceste obiective stabilite prin contract.

Pentru aceste argumente, apreciază că raționamentul instanței, în sensul că "perioada de implementare se modifică, fiind extinsă perioada pentru care bugetul a fost previzionat de la 15 la 24 luni...dă naștere unei prezumții în sensul necesității unor cheltuieli suplimentare cu personalul", este greșit și nu este fundamentat pe o prevedere legală sau contractuală, ci reprezintă o apreciere eronată a modului în care pot fi solicitate la rambursare cheltuieli suplimentare față de contractul de finanțare și cererea de finanțare.

În ceea ce privește argumentul instanței de fond, în sensul că nu era obligatorie prezentarea livrabilelor pentru aprobarea solicitării de rectificare bugetare, arată faptul că prezentarea acestor livrabile era necesară în vederea stabilirii dacă existau sau nu economii.

Însă instanța de fond nu a observat că în cadrul expertizei efectuate, pe baza căreia și-a fundamentat soluția dată, expertul nu face nicio referire la deficitul pe anumite linii bugetare, care să atragă necesitatea acestei rectificări bugetare și nu face dovada acestui deficit, expertul doar face trimitere la schema de transfer indicată de către beneficiar, fără însă a indica documentele care au stat la baza acestei scheme.

Or, în cauza trebuiau emise documente din care să reiasă aceste economii, respectiv documente aferente cheltuielilor estimate în cererea de finanțare, precum și cheltuielile efectiv realizare în proiect.

Apoi, pentru a transfera de la Capitolul 6, Cheltuieli pentru informare și publicitate pentru proiect, era necesar să se facă dovada realizării activităților de informare și publicitate declarate în cererea de finanțare cu indicarea sumelor cheltuite în acest sens, astfel încât să se poată evidenția suma rămasă la această linie bugetară.

Așa fiind, se poate constata faptul că activitățile nu au fost realizate conform contractului. Astfel, intimata-reclamantă, în calitate de beneficiar, avea obligația de a avea un site web funcțional pe toata durata de derulare a proiectului și care să fie menținut funcțional timp de 3 ani după momentul încheierii contractului de finanțare, conform art. 8

Pe de altă parte, pentru a transfera către Capitolul 7, Cheltuieli generale de administrație era necesară o justificare a nevoilor existente pentru a opera acest transfer, a cheltuielilor necesare a fi efectuate. Or, o asemenea justificare nu a venit din partea intimatei-reclamanta S.C. A. S.R.L.., în calitate de beneficiar al contractului de finanțare.

Rezultă astfel că indicatorii din contract nu au fost respectați.

De asemenea, Raportul final nr. x/17.02.2012 întocmit de către beneficiar a fost emis la 5 luni de la data formulării notificării de solicitare a rectificării bugetare și la 4 luni după finalizarea perioadei de implementare a proiectului pentru care a primit finanțare nerambursabilă din fonduri europene.

Subliniază faptul că rambursarea cheltuielilor declarate eligibile se efectuează doar pe durata de implementare a proiectului respectiv până la data de 02.11.2011, prin depunerea cererii de rambursare cu documentele justificative aferente conform art. 6 alin. (4) din contractul de finanțare. De asemenea, cheltuielile efectuate de către beneficiar trebuie să fie dovedite la data depunerii cererii de rambursare și nu ulterior încheierii perioadei de implementare a proiectului.

Ținând seama de faptul că intimata nu a îndeplinit condițiile pentru aprobarea solicitării sale, pe cale de consecință, nu era posibilă nici încheierea unui act adițional, cum în mod greșit reține instanța de fond.

Deși instanța de fond a admis acțiunea reclamantei și a dispus obligarea pârâtului Ministerul Fondurilor Europene la plata sumei totale de 72.661,31 RON către intimata-reclamantă, în motivarea acestei soluții, instanța de fond nu a stabilit în ce constă eligibilitatea acestei sume, respectiv a celor două sume componente, de 41.993,21 RON și de 30.668,10 RON, în sensul dacă acestea sunt în acord cu prevederile contractului de finanțare, cererii de finanțare și ale Ordinului nr. 387/2008.

3.2. Prin recursul formulat de pârâtul Ministerul Cercetării și Inovării (în prezent, Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării), întemeiat pe art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., s-a solicitat casarea sentinței atacate și, în rejudecare, respingerea cererii de chemare în judecată, ca neîntemeiată.

O primă critică se referă la modul neîntemeiat pentru care a reținut instanța fondului faptul că din adresele de comunicare a răspunsului la cererea reclamantei de aprobare a rectificarea bugetare și actele care au stat la baza acestora, nu rezultă dacă elementele concrete invocate ar fi fost motivate. Se reține astfel ca prim motiv al admiterii cererii de chemare în judecată o nemotivare a actului administrativ și, implicit, o nerespectare a dreptului beneficiarului la apărare.

Apreciază că nu se poate vorbi de o nemotivare a actului administrativ atât timp acesta i s-a comunicat intimatei și atacat de către aceasta, atât în fața autorității emitente cât și în fața instanței de judecată.

Instanța de fond trebuia să analizeze actul în raport de toate argumentele și actele de la dosar, în ce măsură intimata reclamantă este vătămată prin nemotivarea actului administrativ, dacă aceasta avea sau nu cunoștință de motivele avute în vedere de către subscrisa pentru neaprobarea cererii de rectificare bugetară.

Lipsa motivării constituie viciu de ilegalitate pe motiv de formă (nulitate relativă), iar instanța trebuie să analizeze în concret în ce măsură intimata a fost vătămată sau nu.

Apreciază că în cauza de față lipsește vătămarea având în vedere inclusiv toată corespondența purtată cu intimata reclamantă, corespondență ce se regăsește la dosarul cauzei, și care nu a fost contestată. Ba mai mult, contrar celor reținute de instanța fondului, din întreaga corespondență purtată rezultă indubitabil că a analizat în detaliu solicitarea intimatei de rectificare bugetară, formulând și solicitare de clarificări în care îi indicam lipsurile cererii sale.

Împrejurarea că intimata reclamantă nu s-a conformat solicitărilor sale și nu a făcut dovezile sumelor disponibile existente la capitolele bugetare de unde urmau să fie transferate, nu a justificat în mod temeinic și concret pentru fiecare dintre capitolele bugetare unde se solicitau a fi transferate sumele de bani că există o necesitate care să corespundă prevederilor cererii și contractului de finanțare, etc, nu poate fi imputată instituției.

Instanța fondului nu a ținut seama de anumite caracteristici esențiale ale speței duse spre soluționare judecății, și anume că pentru a opera transferul sumelor de la un capitol bugetar la altul, beneficiarul trebuia să facă dovada că (i) există o economie certă în linia bugetară din care se solicită transferul, (ii) că au fost îndeplinite activitățile cu indicarea sumelor cheltuite în linia bugetară de unde se solicită transferul și (iii) că există o necesitate reală în linia unde se solicită transferul, necesitate care să corespundă prevederilor cererii și contractului de finanțare.

Din corespondența dintre părți rezultă că beneficiarul și-a justificat solicitarea de transfer pe faptul că au mai fost executate prototipuri suplimentare față de cererea de finanțare. Această afirmație este susținută și în raportul de expertiză.

În cuprinsul raportului de expertiză se susține faptul că cheltuielile cu prototipurile suplimentare executate au fost suportate de beneficiarul reclamant. Cu toate acestea. aceste prototipuri suplimentare au necesitat personal suplimentar și de aici pretinsa necesitate a rectificării bugetare.

Subliniază însă faptul că potrivit contractului de finanțare si a cererii de finanțare se restituie doar cheltuielile efectuate cu acele prototipuri menționate în cererea de finanțare, nu si cantitățile suplimentare efectuate de către Beneficiar. Nicio cantitate suplimentară nu poate face obiectul contractului de finanțare fără a modifica prin act adițional, cu acordul ambelor părți, contractul de finanțare.

Aceste prototipuri executate suplimentar față de cererea de finanțare au generat cheltuieli suplimentare, cheltuieli care au stat la baza solicitării de rectificare bugetara. Orice prototip realizat în plus, adică peste obiectivele stabilite în contract, folosind practic resursele aferente contractului, materiale și umane, duce la o încălcare a cererii de finanțare și implicit a contractului de finanțare. Este important de precizat și faptul că și Cofinanțarea beneficiarului se raportează tot la aceste obiective stabilite prin contract.

În mod neîntemeiat susține expertul contabil, opinie preluată și de instanța fondului, faptul că nu era obligatorie prezentarea livrabilelor pentru aprobarea solicitării de rectificare bugetare. Contrar oricăror argumente, prezentarea acestor livrabile era necesară în vederea stabilirii dacă existau sau nu economii. De asemenea, expertul nu face nicio referire la deficitul pe anumite linii bugetare, care să atragă necesitatea acestei rectificări bugetare. Expertul nu face dovada acestui deficit ci, face trimitere la schema de transfer indicată de către beneficiar, fără însă a indica documentele care au stat la baza acestei scheme.

Trebuiau emise documente din care să reiasă aceste economii, respectiv documente aferente cheltuielilor estimate în cererea de finanțare, precum și cheltuielile efectiv realizare în proiect.

Pentru toate argumentele prezentate consider că indicatorii din contract nu au fost respectați.

În același timp, Raportul final nr. x/17.02.2012 întocmit de către beneficiar, era emis la 5 luni de la data formulării notificării de solicitare a rectificării bugetare și la 4 luni după finalizarea perioadei de implementare a proiectului.

Subliniază faptul că rambursarea cheltuielilor declarate eligibile se efectuează doar pe durata de implementare a proiectului respectiv până la data de 02.11.2011, prin depunerea cererii de rambursare cu documentele justificative aferente conform art. 6 alin. (4) din contractul de finanțare.

De asemenea, cheltuielile efectuate de către beneficiar trebuie să fie dovedite anterior depunerii cererii de rambursare și nu ulterior, cu atât mai puțin după încheierea perioadei de implementare a proiectului.

Recurentul pârât critică sentința de fond, considerând că aceasta este contradictorie.

Astfel, în ciuda faptul că instanța constată o culpă a sa prin neaprobare a cererii de rectificare bugetară și pentru modalitatea de gestionare a speței de față, se reține faptul că din acte nu ar rezulta îndeplinirea de către beneficiară a condițiilor contractuale pentru cererea de modificare a bugetului proiectului. Cu toate acestea, instant revine și apreciază faptul că neîndeplinirea condițiilor modificării bugetului proiectului fără a mai încheia act adițional, nu poate conduce la respingerea acțiunii, în condițiile în care cererea reclamantei viza rectificarea bugetară deducându-se implicit voința reclamantei de a încheia act adițional, astfel că lipsa acestuia nu poate fi opusă reclamantei.

Or, în condițiile în care beneficiara nu îndeplinește condițiile pentru aprobarea solicitării sale, nu se putea aproba încheierea unui act adițional.

De asemenea, în mod neîntemeiat susține instanța fondului faptul că nu ar fi făcut dovada întocmirii vreunui act administrativ de constatare a vreunei nereguli, definită astfel cum a fost definită de O.U.G. nr. 66/2011. Cu privire la acest aspect, contrar oricăror argumente, împrejurarea că speța de față a vizat legalitatea și temeinicia neaprobării cererii beneficiarului de rectificare bugetară, sens în care a analizat aspectele și documentele ce i-au fost puse la dispoziție pentru soluționarea acestei solicitări. Ba mai mult, întârzierea la formularea răspunsului cererii de rectificare bugetară a fost cauzată de însăși intimată ca urmare a faptului că nu a furnizat toate informațiile solicitate în timp util.

Intimata-reclamantă A. S.R.L. a depus întâmpinare, prin care a invocat excepția nulității recursurilor pentru nemotivare, iar pe fond, a solicitat respingerea recursurilor, ca nefondate.

Excepția nulității recursurilor declarate de pârâții Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene și Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării, invocată prin întâmpinare de intimata-reclamantă A. S.R.L., a fost respinsă pentru argumentele arătate în partea introductivă a încheierii de amânare a pronunțării.

Având în vedere Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 106 din data de 20 septembrie 2018, prin care s-a luat act de hotărârea Plenului judecătorilor secției de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție adoptată la data de 13 septembrie 2018, în sensul că procedura de filtrare a recursurilor reglementată prin dispozițiile art. 493 C. proc. civ. este incompatibilă cu specificul contenciosului administrativ și fiscal, a fost fixat termen pentru soluționarea recursurilor de față, la data de 12.05.2021.

II. Soluția instanței de recurs

Analizând actele și lucrările dosarului, precum și sentința recurată, în raport de motivele de casare invocate, Înalta Curte constată că recursurile declarate de pârâți sunt nefondate, pentru următoarele considerente:

Cum recurentele aduc practic aceleași critici sentinței atacate, Înalta Curte va proceda la analiza criticilor prin prisma ambelor recursuri.

Așa cum a reținut și instanța de fond, obiectul prezentului litigiu îl constituie refuzul nejustificat al Autorității Naționale pentru Cercetare Științifică din cadrul Ministerului Economiei, în calitate de Organism Intermediar, concretizat prin adresa nr. x/02.04.2012, la notificarea nr. x/23.09.2011 de rectificare bugetară solicitată de către intimata reclamantă în calitate de beneficiară a contractului de finanțare nr. x/03.11.2009, pentru acordarea finanțării nerambursabile în vederea implementării proiectului "Sprijin pentru start-up în vederea dezvoltării inovative a produselor audio tactile de acces la educație și cunoaștere pentru persoane cu dizabilități majore de vedere" și obligarea la plata sumei de 76.595,95 RON cu titlu de rambursare a cotei parte din cheltuielile eligibile efectuate de beneficiar.

Pentru implementarea proiectului s-a prevăzut inițial un termen de 15 luni, prelungit ulterior prin acte adiționale, la 24 de luni, perioada de implementare fiind 02.11.2009-02.11.2011.

Prin notificarea nr. x/23.09.2011 intimata reclamantă a solicitat Organismului Intermediar rectificarea bugetară în valoarea de 80.000 RON, a contului Cap I Cheltuieli de personal, determinate de prelungirea duratei de execuție a proiectului cu 9 luni, necesare pentru:

- Acoperirea unui deficit de 46.659 RON la Cap. Cheltuieli de personal aferent CR5 (03.07.2011-17.09.2011)

- Acoperirea sumei de 33.341 RON la Cap. Cheltuieli de personal aferent CR6 finală (18.09.2011-02.11.2011)

- Acoperirea unui supliment necesar de 5000 RON la Cap. 7- "Cheltuieli generale de administrație" CR6 finală.

S-a propus astfel:

- transferul către Cap. I Cheltuieli de personal a sumei de 76.547 RON de la Cap. 4, Cheltuieli pentru achiziția de servicii pentru cercetare - dezvoltare - inovare/tabel 4.1 CF care are un disponibil de 116.657 RON;

- Transferul către același capitol, Cheltuieli de personal, al sumei de 3453 RON de la Cap 5 Cheltuieli cu achiziții de publicații, abonamente si cotizații, care are obiectivele realizate.

- transferul către Cap. 7, Cheltuieli generale de administrație, a sumei de 5000 RON de la Cap. 6 Cheltuieli pentru informare și publicitate pentru proiect/tabel 4.1. CF care are un disponibil de 15.367 RON.

Intimata reclamanta a arătat că a înregistrat economii ale bugetelor donatoare, datorită declarării unor achiziții ca neeligibile, respectiv finalizării parțiale sau totale a unor activități, care au permis execuția de calitate și la timp a activităților de CDI, inițial prevăzute în CF a fi externalizate.

În data de 03.10.2011, Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică (Ol POSCCE) a emis Nota pentru solicitare de clarificări la această Notificare prin care intimate reclamantă era informată că transferul de sume de bani de la o linie bugetară la alta se poate realiza doar dacă există o economie certă în linia bugetară din care se solicită transferul și există o necesitate reală/certă în linia bugetară unde se solicită să fie mutați banii. S-au solicitat precizări cu privire la o necesitate certă, arătându-se că faptul prelungirii duratei de execuție a proiectului nu reprezintă justificarea unei necesități certe. S-a solicitat să fie comunicate care sunt livrabilele obținute în urma activităților de servicii de cercetare-dezvoltare-inovare așa cum sunt acestea declarate în cererea de finanțare.

Intimata reclamantă a răspuns la data de 12.10.2011 .

La data de 02.04.2012, recurenta pârâtă a comunicat reclamantei răspunsul la Notificarea privind transferurile de bani). În această adresă (nr. 6186), se arată că nu se aprobă Notificarea privind transferul de sume întrucât la data depunerii cererii nu există dovada realizării livrabilelor pentru a se putea face transferurile solicitate. Livrabilele au fost depuse de beneficiar pe data de 05.12.2011 (la o luna după terminarea contractului) cu nr. intrare DGOI 8821/05.12.2011. În conformitate cu art. 16 alin. (1) din Contract, "orice modificare și/sau completare la contract se face cu acordul ambelor părți, cu excepția modificărilor determinate de schimbări în legislația națională și europeană", mai ales că aceste transferuri implicau încheierea unui Act Adițional".

Înalta Curte constată, contrar celor reținute mai sus, că potrivit art. 2. alin. (4) din contractul de finanțare, acesta era în termenul de valabilitate la data 05.12.2011.

Conform art. 3 alin. (4) din contractul de finanțare nr. x/03.11.2009, beneficiarul poate solicita, cu avizul OI, modificări ale bugetului proiectului, conform art. 4.1. din CF, fără a se mai încheia act adițional, dacă acestea nu afectează scopul principal al proiectului, iar impactul financiar se limitează la transferul de maxim 10% din suma înscrisă inițial într-o categorie de cheltuieli eligibile în cadrul celorlalte categorii de cheltuieli eligibile, fără a se modifica valoarea totală eligibilă a proiectului .

De asemenea, potrivit art. 8 alin. (6), beneficiarul are obligația de a solicita aprobarea Ol pentru orice modificare intervenită in bugetul previzionat al Proiectului si aprobat prin prezentul Contract, alta decât cea prevăzută la art. 3, alin. (4) si art. 8, alin. (7), cu menționarea motivelor care au condus la aceasta, in vederea încheierii unui act adițional.

Conform alin. (7), pe toata perioada de implementare a proiectului, in situația în care sunt diferențe fata de graficul de rambursare prevăzut in contract, Beneficiarul va supune avizului OI, previziuni privind fluxul financiar, cu 30 zile calendaristice anterior începutului trimestrului pentru care se preconizează modificări.

Așadar, contractul de finanțare conține clauze speciale care, în funcție de situațiile concrete ivite în derularea contractului, permit modificarea în structură, de la un articol bugetar la altul, a previziunilor pe cheltuielile prevăzute în contract, cu obligativitatea nedepășirii finanțării nerambursabile

Față de aceste dispoziții contractuale, Înalta Curte apreciază că Organismul Intermediar trebuia să analizeze Notificarea intimatei reclamante prin prisma dispozițiilor legale de mai sus și în perioada de implementare a proiectului, respectiv, până la data de 02.11.2011 iar faptul că reclamanta a întârziat răspunsul la clarificări cu 7 zile, nu justifică emiterea unui răspuns la Notificarea nr. x/23.09.2011 la peste 5 luni de la data răspunsului.

În ceea ce privește livrabilele în contextul dat de proiectul care se derula, conform raportului de expertiză și precizărilor intimatei reclamante, acestea constau în: modele de cercetare și prototipuri ale produsului cercetării, documente tehnice (schițe, desene, texte de lucru, înregistrări primare de sunet, fotografii) și studii de specialitate, toate fișiere electronice, întocmite de beneficiar în legătură cu produsele rezultate din cercetarea aplicată aferente întregii activități desfășurate. La data Notificării nr. x/23.09.2011, acestea se aflau în diverse stadii de realizare iar prevederile legale de mai sus nu condiționează avizul Organismul Intermediar de transfer dintr-o categorie de cheltuieli eligibile în cadrul altei categorii de cheltuieli eligibile de prezentarea acestora și nici acesta nu arată în cadrul refuzului său, temeiul legal în baza căruia susține că prezentarea lor era obligatorie

Mai mult, având în vedere specificitatea acestui proiect, realizarea de produse audio tactile necesare procesului tiflopedagocic de acces la cunoaștere, educație și divertisment a persoanelor cu dizabilități majore de vedere, în special la copii școlari și preșcolari, chiar și în lista de verificare la Raportul de progres nr. 7 pentru perioada de raportare 02.08.2011-17.09.2011 din 20.09.2011, monitorul de proiect a permis ca acestea să fie depuse până la data depunerii următorului Raport de progres trimestrial.

Așadar, prezentarea livrabilelor în stadiu finit reprezenta o obligație a intimatei reclamante la data finalizării proiectului și nu pe parcursul derulării lui, acestea aflându-se în diverse stadia de lucru la data Notificării nr. x/23.09.2011. De altfel, așa cum rezultă din solicitarea de clarificări, Organismul Intermediar a solicitat intimatei reclamante doar să-i fie comunicate care sunt livrabilele obținute în urma activităților de servicii de cercetare-dezvoltare-inovare așa cum sunt acestea declarate în cererea de finanțare și nicidecum să-i fie puse la dispoziție. Așa cum s-a arătat mai sus, prezentarea tuturor livrabilelor aferente activităților de servicii de cercetare-dezvoltare-inovare așa cum acestea au fost declarate în cererea de finanțare, nici nu putea avea loc înainte de finalizarea proiectului.

Potrivit art. 8 alin. (2) pct. b din contractul de finanțare, Organismul Intermediar are obligația de a informa beneficiarul cu privire la orice decizie luată care poate afecta Proiectul. Lipsa disponibilităților bănești la anumite articole bugetare, salariile, plata chiriei sediului social, ca urmare a neoperării rectificării bugetare a fost în măsură să afecteze finalizarea proiectului.

În speță, recurentele pârâte susțin că la solicitarea de clarificări din 03.10.2011, intimata reclamantă a răspuns cu întârziere, peste cele 3 zile acordate, respectiv, în data de 12.10.2011, făcând abstracție de propria lor culpă, care, ar fi avut posibilitatea să emită un răspuns către beneficiar până la data de 02.11.2011 și nu la 02.04.2011 așa cum au procedat. De altfel, la data de 02.04.2012, proiectul era încheiat cu succes, iar toate livrabilele fuseseră depuse la data de 05.12.2011, în termenul acordat de monitorul de proiect.

Cu referire la motivarea actului de refuz al aprobării rectificării bugetare, Înalta Curte constată că, recurentele pârâte, în toate apărările formulate în fața instanței de fond dar și în prezentele căi de atac, fac trimiteri la ampla corespondență purtată de părți, justificându-și decizia și pentru alte motive decât cele cuprinse în adresa nr. x/02.04.2011.

Având însă în vedere având în vedere modul în care era structurată cererea de rectificare bugetară, emitentul adresei trebuia să analizeze și să motiveze în mod corespunzător fiecare solicitare a intimatei reclamante și să aibă în vedere și răspunsul la clarificările din 12.10.2011.

Critica recurentelor pârâte referitoare la faptul că instanța de fond trebuia să constate că reclamanta nu s-a conformat solicitărilor Autorității Naționale pentru Cercetare Științifică (Ol POSCCE) și nu a făcut dovezile sumelor disponibile existente la capitolele bugetare de unde urmau să fie transferate, respectiv faptul că nu a justificat în mod temeinic și concret pentru fiecare dintre capitolele bugetare unde se solicitau a fi transferate sumele de bani, că există o necesitate care să corespundă prevederilor cererii și contractului de finanțare, este nefondată.

Astfel, instanța de fond nu era obligată să verifice legalitatea refuzului de aprobare a rectificării bugetare prin prisma celor susținute de recurente câtâ vreme, refuzul manifestat prin adresa nr. x/02.04.2011 a avut la bază alte considerente decât cele de mai sus (nu există dovada realizării livrabilelor pentru a se putea face transferurile solicitate).

Înalta Curte nu poate reține nici susținerea potrivit căreia, instanța de fond trebuia să observe că potrivit contractului de finanțare și a cererii de finanțare, se restituie doar cheltuielile efectuate cu prototipurile menționate în cererea de finanțare, nu și cantitățile suplimentare efectuate de către intimată, așa cum își justifică aceasta prin adresa nr. x/12.10.2011 necesitatea certă de transfer către Cap. 1 Cheltuieli de personal. În primul rând, se constată refuzul de aprobare din adresa nr. x/02.04.2011 nu conține o astfel de motivare, așa încât, instanța de fond a analizat refuzul strict prin prisma motivării lui intrinseci și nu a unor aspecte extrinseci acestuia, iar în al doilea rând intimata reclamantă