ÎNAPOI LA REZULTATE Înalta Curte de Casație și Justiție
Sursă originală
ÎCCJ 18.05.2021

ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2921/2021

HOTĂRÂRE
18.05.2021
CAMERĂ
contencios
Citează această cauză
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2921/2021 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2021)

Ședința publică din data de 18 mai 2021

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Cererea de chemare în judecată

Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII a de contencios administrativ și fiscal, la data de 17.06.2017, reclamantul A., a solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și cu pârâta Comisia de concurs stabilită de conducerea IGSU pentru ocuparea postului de adjunct inspector șef la Inspectoratul pentru Situații de Urgență Vâlcea din data de 14.06.2017, ca prin hotărârea ce se va pronunța să se anuleze actul administrativ nr. 12477 din 30.05.2017, respectiv "LISTA candidaților înscriși la concursul organizat în data de 14.06.2017de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, în vederea încadrării postului de adjunct al inspectorului șef la Inspectoratul pentru Situații de Urgență "General Magheru al județului Vâlcea prin recrutare din sursă internă care nu îndeplinesc condițiile de participare la concurs, act administrativ emis de Comisia de concurs din cadrul I.G.S.U. pentru ocuparea postului de adjunct inspector șef la I.S.U. Vâlcea, din data de 14.06.2017 ", numai în privința candidatului A.. De asemenea, solicită și suspendarea actului administrativ până la soluționarea acțiunii în anulare; precum și reorganizarea concursului pentru ocuparea postului de adjunct inspector șef la Inspectoratul pentru Situații de Urgență Vâlcea, deoarece concursul nu a avut loc la data de 14.06.2017, pentru motivul că candidați înscriși la concurs au fost respinși de comisia de concurs, care a emis actul administrativ nr. 12477 din 30.05.2017, prin care nu a aprobat participarea la concurs a următorilor candidaților înscriși la concurs: B., A..

Solicită totodată să se constate că această comisie de concurs a omis să verifice în privința contracandidatului B. care este împuternicit să ocupe această funcție că nu are vechimea în funcții de conducere de 3 ani prevăzută de actele normative în vigoare pentru a ocupa postul scos la concurs, comisia de concurs a omis să constate acest aspect pentru a fi păstrat în funcție tot candidatul B.. Dacă nu se ține concursul B. rămâne împuternicit în funcție, deși nu îndeplinește condiția legală de 3 ani în funcții de conducere, precum și a se recunoaște faptul că A. în calitate de candidat pentru concursul în speță are dreptul și îndeplinește condițiile legale prevăzute de actele normative în vigoare pentru a participa la concursul organizat pentru ocuparea postului de adjunct inspector șef la I.S.U. Vâlcea, deoarece în situația în care ar fi fost declarat admis la concurs, în conformitate cu prevederile art. 73 alin. (1) si alin. (2) din Legea nr. 360 din 2002 privind statutul polițistului, se modifică raportul de serviciu al polițistului prin mutare în interesul serviciului de la o unitate de poliție la o unitate militară, structura de resurse umane competentă ar fi emis act administrativ prin care conform legii s-ar fi transformat gradul profesional de comisar șef de politie, în gradul de colonel.

De asemenea solicită recunoașterea vechimii în specialitatea structurii logistică de aproximativ 3 ani si jumătate a candidatului A., deoarece conform adeverinței depuse la dosar, acesta și-a desfășurat activitatea aproximativ 3 ani și jumătate într-o structură centrală din cadrul aparatului central al MAX, respectiv Direcția Generală Logistică, astfel în conformitate cu prevederile art. 4 lit. g) din OMAX nr. 140 din 2016, coroborat prevederile art. 4 lit. g) din OJVLAX nr. 177 din 2016 vechime în specialitatea structurii reprezintă perioada desfășurată într-un domeniu, prin raportare la natura activităților desfășurate.

Soluția instanței de fond

Prin sentința civilă nr. 2128 pronunțată în data de 04 mai 2018, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a respins excepția de nelegalitate invocată de reclamant, ca fiind neîntemeiată, respingând, ca atare și cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâții Inspectoratul General pentru Situații de Urgență.

Cererea de recurs

Împotriva sentinței civile nr. 2128 din data de 04 mai 2018 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a declarat recurs reclamantul A., încadrând în drept criticile sale în dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Prin recursul său recurentul A. a susținut în esență că, instanța de fond, în pronunțarea hotărârii, a aplicat greșit normele de drept material.

Astfel, recurentul a susținut că instanța de fond a soluționat excepția de nelegalitate fără să fie depuse la dosarul cauzei procesele-verbale nr. x/10.03.2017, x/17.03.2017 și x/30.03.2017, documente care prin încheierea de ședință din data de 21.02.2018, pronunțată în dosarul cauzei, s-a dispus să fie depuse la dosarul cauzei de către pârâtul IGSU (cum este posibil să soliciți documente de la pârâtul IGSU și ulterior să nu verifici dacă documentele au fost depuse la dosar și dacă au fost comunicate reclamantului), neținând cont de aceste procese-verbale nu s-a aflat motivul pentru care a fost modificată fișa postului scos la concurs, astfel a fost pronunțată o soluție netemeinică și nelegală, care nu are la bază probe concludente și pertinente.

- Instanța de fond, la termenul de judecată din 25.04.2018 nu a respectat principiul contradictorialității procesului, deoarece nu a dispus ca înscrisurile depuse de pârâtul IGSU la dosar (fișa postului + alte înscrisuri) să fie comunicate si reclamantului, în copie certificate conform cu originalul, astfel nu a fost respectat dreptul la apărare al reclamantului.

- Instanța de fond prin respingerea excepției de nelegalitate a fișei postului scos la concurs, excepție invocată prin cererea de modificare a acțiunii, la termenul de judecată din 11.12.2017, document înregistrat cu nr. x/18.04.2017, (aflat Ia pagina 169 dosar), emis de pârâtul I.G.S.U. și depus de către acesta la dosarul cauzei la termenul de judecată din data de 25.04.2018, a pronunțat o soluție netemeinică si nelegală.

- Instanța de fond în mod netemeinic și nelegal a unit excepția de nelegalitate cu fondul, astfel a în loc să soluționeze o procedură prevăzută de art. 4 din Legea nr. 554/2004, cu celeritate, a tergiversat soluționarea excepției, încălcând astfel principiul fundamental al procesului civil, respectiv prevederile art. 6 din NCFC, prin care se asigură oricărei persoane dreptul la judecata cauzei sale în mod echitabil în termen optim și previzibil, de către o instanță independentă, imparțială stabilită prin lege.

- Instanța de fond nu a dispus toate măsurile astfel încât să se asigure desfășurarea cu celeritate a judecății, deoarece prin încheierea de ședință din 11.12.2017 a lăsat la aprecierea pârâtului IGSU să depună sau să nu depună fișa postului scos la concurs la dosar, astfel a dat dovadă de imparțialitate, instanța de fond avea obligația legală să dispună pârâtului IGSU să depună cu celeritate fișa postului la dosarul cauzei, astfel s-ar fi respectat principiul celerității judecării cauzei, principiul prevăzut de noul C. proc. civ.

Condițiile prevăzute în fișa postului scos la concurs, precum condiția de vechime în specialitatea structurii prevăzută la pct. 4.2. din fișa postului, definiția vechimi în specialitatea structurii (nefiind cea prevăzută în O.M.A.I, nr. 177/2016), neechivalarea gradelor militare cu cele profesionale din fișa postului scos la concurs, sunt nelegale, deoarece recrutarea din sursă internă nu înseamnă recrutarea din structurile IGSU, ci de la nivelul întregului Minister al Afacerilor Interne, astfel aceste condiții sunt abuzive și contravin prevederilor următoarelor acte normative:

Încalcă dispozițiile ANEXEI nr. 3 art. 32 (2) II din OMAI nr. 177/2016 privind activitatea de resurse umane în unitățile militare ale M.A.I., în sensul că pentru postul scos la concurs poate participa ofițerul care îndeplinește următoarele condiții:

a) vechime în specialitatea studiilor necesare exercitării funcției - 5 ani;

b) vechime în funcții de conducere în unități ale MAI - 3 ani.

"Selecționarea cadrelor militare ART. 32

(1) La concursul pentru ocuparea unui post de conducere vacant poate participa ofițerul care:

a) este declarat "apt medical" și "apt" la evaluarea psihologică organizată în acest scop;

b) nu este cercetat disciplinar, nu se află sub efectul unei sancțiuni disciplinare sau nu este pus la dispoziție în condițiile art. 17 alin. (2) din anexa nr. 7 la ordin;

c) a obținut calificativul de cel puțin "foarte bun" la ultimele două aprecieri anuale de serviciu;

d) îndeplinește condițiile de vechime și studii, conform alin. (2).

(2) Condițiile de vechime necesare participării ofițerilor la concurs sunt:

a) vechime în specialitatea studiilor necesare exercitării funcției - 7 ani;

b) vechime în funcții de conducere în unități ale MAI - 4 ani.

a) vechime în specialitatea studiilor necesare exercitării funcției - 5 ani;

b) vechime în funcții de conducere în unități ale MAI -3 ani."

Nu există vechime în specialitatea structurii, prevăzută în Ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr. 177/2017 pentru ocuparea funcției de adjunct inspector șef, ci numai pentru funcția de șef serviciu, funcția de adjunct inspector șef fiind superioară celei de șef serviciu fiind echivalentă cu director executiv adjunct în serviciile deconcetrate ale ministerelor.

Soluția instanței de fond încalcă prevederile "ANEXA 14 din Ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr. 177/2017

. . . . . . . . . .

. . . . . . . . . .

B Cerințele postului

4.2.

vechime în specialitatea structurii se va completa, exclusiv dacă este prevăzută de reglementările în vigoare ori este indispensabilă profesiei sau ocupației îndeplinirii atribuțiilor postului, îndeplinirii atribuțiilor postului, vechimea în specialitatea structurii (exclusiv pentru funcțiile de șef birou/similar și șef serviciu/similare)

Prevederile legale mai sus menționate precizează: vechimea în specialitatea structurii se trece în fișa postului numai dacă este prevăzută în reglementările în vigoare și este numai pentru funcțiile de șef birou/similare și șef serviciu/similare, (exclusiv pentru funcțiile de șef birou/similare și șef serviciu/similare)

Având în vedere cele mai sus menționate, este evident că pentru funcția de adjunct inspector șef (funcție superioară celei de șef serviciu) nu este prevedere legală de vechime în specialitatea structurii în fișa postului adjunct inspector șef, în anunțul de concurs fiind trecută abuziv vechime în specialitatea structurii.

Chiar dacă nu este prevedere legală de vechime în specialitatea structurii logistică pentru ocuparea postului de adjunct inspector șef, recurentul are vechime în specialitatea structurii logistică mai mult de 3 ani, vechime care în mod abuziv nu i-a fost recunoscută la concurs.

Definiția vechimii în specialitatea structurii de la pct. 1 din subsolul anunțului de concurs nr. 123.847 din 08.05.2017 nu este cea prevăzută de dispozițiile art. 4 lit. g) din Ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr. 177/2017, citez: "g) vechime în specialitatea structurii - perioada desfășurată într-un domeniu, prin raportare la natura activităților desfășurate;"

Interpretarea I.G.S.U. din anunțul de concurs în speță este nelegală, deoarece contravine tuturor actelor normative în domeniu, și se raportează numai structurilor I.G.S.U., interpretarea corectă și legală așa cum au fost emise precizările DGMRU este că vechimea în specialitatea structurii se raportează la nivelul întregului minister, ci nu numai la nivelul I.G.S.U.

Soluția instanței de fond încalcă prevederile art. 16 din Constituția României în vigoare, fiind discriminat de către pârâtul IGSU, care a stabilit condiții nelegale și discriminatorii, pe criterii de vârstă ci nu de competență, preferând în funcția de adjunct inspector șef o persoană mai tânără, fără experiență în funcții de conducere, care nu îndeplinește condiția de vechime în funcții de conducere de 3 ani, condiție prevăzută în actele normative în vigoare pentru ocuparea postului scos la concurs.

Soluția instanței de fond încalcă prevederile art. 12 din Anexa nr. 2 la OMAI nr. 177/2016 privind activitatea de resurse umane în unitățile militare ale M.A.I., deoarece pârâtul I.G.S.U. a stabilit criterii specifice de recrutare, fără respectarea condițiilor și a criteriilor prevăzute de actele normative în vigoare.

Soluția instanței de fond încalcă prevederile art. 19 din OMAI nr. 177/2016, unde este precizată situația legală în care cadrului militar provenit din polițist mutat la instituții militare i se echivalează rezultatul evaluării de serviciu obținut în calitate de polițist.

Soluția instanței de fond încalcă prevederile Anexei 14 pct. 2 lit. B) pct. 4.2. din Ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr. 177/2017. Prevederile legale mai sus menționate precizează: vechimea în specialitatea structurii se trece în fișa postului numai dacă este prevăzută în reglementările în vigoare și este numai pentru funcțiile de șef birou/similare și șef serviciu/similare, (exclusiv pentru funcțiile de șef birou/similare și șef serviciu/similare).

Având în vedere cele mai sus menționate, este evident că pentru funcția de adjunct inspector șef (funcție superioară celei de șef serviciu) nu este prevedere legată de vechime în specialitatea structurii în fișa postului adjunct inspector șef, în anunțul de concurs fiind trecută abuziv vechime în specialitatea structurii.

Soluția instanței de fond încalcă prevederile art. 29 (3) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițiștilor, în sensul că recurentul a făcut dovada faptului că este posesorul atestatului semnului onorific " În serviciul patriei pentru XXV de ani de activitate și rezultate meritorii în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu " (pagina 98 dosar), astfel în calitate de polițist decorat anterior pentru o activitate de 25 de ani în structurile militare ale IGSU, își păstrează toate drepturile dobândite anterior, inclusiv cel de grad military în structure militare ale M.A.I., grad dobândit care nu se pierde ci se echivalează cu cel de comisar șef.

Soluția instanței de fond încalcă prevederile art. 73 alin. (1) și alin. (2) din Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițiștilor Conform înscrisului depus la dosarul cauzei, în copie certificată conform cu originalul "Ordinul ministrului afacerilor interne nr. 11/5301 din 15.12.2013", (pagina 86) act administrativ individual, fac dovada că în urma anunțului de concurs organizat de D.G.L.-M.A.I. recurentul a fost mutat în interesul serviciului de la I.S.U. Vâlcea la M.A.I. - Direcția Generală Logistică, fiind numit în funcția de consilier juridic, cu mențiunea că competența de emitere a actului administrativ de mutare de la I.S.U. Vâlcea la D.G.L., aparține ministrului afacerilor interne, iar competența de numire în funcție în cadrul Direcției Generale Logistice - M.A.I. aparține Directorului Direcției Generale Logistică

Actul administrativ mai sus menționat este un act administrativ în baza căruia a fost numit în funcție în urma susținerii unei selecții, pârâtul I.G.S.U., cu rea credință nu vrea să recunoască faptul că a participat la o selecție transparentă și a fost declarat admis, deși actul administrativ în speță se află și la pârâtul I.G.S.U.

Mai mult în urma mutării în interesul serviciului prin actul administrativ mai sus menționat i s-a echivalat gradul militar de colonel cu gradul de comisar șef de politie, cu menținerea drepturilor câștigate anterior, astfel este legal să se echivaleze și invers (gradul de comisar șef cu gradul de colonel).

Citează din prevederile art. 73 alin. 2 Legea nr. 360/2002 privind Statutul polițiștilor, prevedere legală pe care pârâtul IGSU o încalcă, deoarece toate actele administrative emise pentru concursul în speță contravin acestei prevederi legale de recunoaștere a faptului că gradul de comisar șef se echivalează cu cel de colonel, echivalare înseamnă același grad.

"(2) Echivalarea gradelor privind agenții și ofițerii de politie este valabilă și în cazul încetării raporturilor de serviciu ale polițiștilor, precum și în cazul mutării cadrelor militare sau a polițiștilor între unitățile de politie și celelalte unități ale Ministerului Afacerilor Interne ori în cazul transferului la/de la alte instituții din sistemul de apărare națională, ordine publică și siguranță națională."

Soluția instanței de fond încalcă prevederile art. 18 alin. 3 din O.U.G. nr. 30/2007 privind organizarea și funcționarea M.A.I., aprobată prin Legea nr. 15/2008, în care se menționează faptul că personalul M.A.I. beneficiază de drepturile dobândite anterior, conform legislației în vigoare, deoarece pârâtul I.G.S.U nu-i recunoaște faptul că a avut gradul militar de colonel, grad care s-a echivalat cu cel de comisar șef și nici un act normativ în vigoare nu îi interzice să revină din nou la gradul de colonel care este echivalentul comisarului șef pentru a participa ta concursul în speță.

Având în vedere cele mai sus prezentate, a solicitat admiterea recursului împotriva soluției instanței de fond, în baza înscrisurilor de la dosarul administrativ, deoarece actul administrativ individual fișa postului scos la concurs, îi încalcă interesul legitim și dreptul de a ocupa o funcție publică de conducere, în condițiile în care îndeplinește condițiile legale prevăzute de actele normative în vigoare.

Apărările formulate în cauză

Împotriva recursului promovat de reclamantul A. a formulat întâmpinare intimatul -pârât Inspectoratul General Pentru Situații de Urgență (IGSU), în cadrul căreia a invocat nulitatea recursului, apreciind ca fiind incidente dispozițiile art. 489 alin. (2) C. proc. civ., raportat la faptul că recurentul -reclamant nu a invocat niciunul dintre motivele de casare prevăzute de C. proc. civ.

Pe fondul cauzei, solicită a se constata că motivele recurentului-reclamant nu sunt argumente juridice care să justifice admiterea recursului, motiv pentru care solicită respingerea acestuia, ca nefondat și menținerea, ca temeinică și legală, a soluției pronunțate de Curtea de Apel București.

În Anexa nr. 1 la Ordinul m.a.i. nr. 177/2016 privind activitatea de management resurse umane în unitățile militare ale Ministerului Afacerilor Interne este prevăzută procedura de analiză și întocmire a fișei postului. Tot în anexa mai sus menționată, la art. 4 se prevede că prin ordin al conducătorului instituției se constituie o comisie de analiză a postului în vederea întocmirii sau modificării/completării fișelor posturilor. Comisia are putere deplină de a stabili, în conformitate cu prevederile legale, ce cerințe pot fi atribuite sau nu postului respectiv.

Față de susținerile recurentului - reclamant că instanța de fond a soluționat excepția de nelegalitate fără să fie depuse la dosarul cauzei procesele-verbale nr. x/10.03.2017, nr. x/17.03.2017 și nr. x/30.03.2017, documente care trebuiau depuse ca urmare a dispunerii în acest sens de către instanță în ședința de judecată din data de 21.02.2018, a arătat faptul că documentele în speță au fost depuse de pârât la registratura Curții de Apel București, la data de 20.04.2018, cu adresa din 18.04.2015. De altfel, se poate lesne observa din cuprinsul încheierii de ședință din data de 25.04.2018 (pag. 1) că documentele au fost depuse în termen la registratura instanței.

În ceea ce privește faptul că instanța de fond, la termenul de judecată din data de 25.04.2018, nu ar fi respectat principiul contradictorialității și că în mod netemeinic și nelegal a unit excepția de nelegalitate cu fondul și astfel "a tergiversat soluționarea excepției, încălcând astfel principiul fundamental al procesului civil . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .prin care se asigură oricărei persoane dreptul la judecata cauzei sale în mod echitabil în termen optim și previzibil..", din cuprinsul încheierii de ședință din data de 25.04.2018 se poate observa că afirmațiile recurentului-reclamant nu au nicio susținere. Astfel, cu privire la principiul contradictorialității, a arătat că, la solicitarea reclamantului însuși, instanța de fond a lăsat cauza la a doua strigare pentru a putea lua cunoștință de documentele în cauză. Ba, mai mult decât atât, fiind prezent în sala de judecată de la ora 8:30 nu a avut curiozitatea să consulte dosarul cauzei, motivând că "a avut o conversație urgentă pe mobil". Dacă ar fi apreciat că nu este timp suficient pentru studierea lor, reclamantul ar fi avut posibilitatea să solicite acordarea unui nou termen de judecată.

În ceea ce privește "tergiversarea soluționării excepției" și încălcarea astfel a dreptului la un proces echitabil, în termen optim și previzibil, principiu statuat de art. 6 C. proc. civ., a arătat că toate excepțiile invocate în cauză, precum și fondul cauzei la care a fost unită excepția cu privire la nelegalitatea fișei postului scos la concurs, au fost soluționate de instanța de fond la termenul de judecată din data de 25.04.2018.

Răspunsul la întâmpinare

Recurentul-reclamant A. a formulat Răspuns la întâmpinarea intimatului-pârât Inspectoratul General Pentru Situații de Urgență (IGSU), în cuprinsul căruia solicită admiterea recursului, astfel cum a fost formulat.

Precizează recurentul-reclamant că, în mod eronat intimatul-pârât a considerat că și-a întemeiat recursul împotriva soluției de respingere a excepției de nelegalitate pe dispozițiile art. 488 C. proc. civ., în condițiile în care excepția de nelegalitate are caracter special și este reglementată de prevederile art. 4 (1-3) din Legea nr. 554/2004 privind Legea Contenciosului Administrativ.

Susține astfel că, temeiul de drept pe care își întemeiază recursului îl constituie prevederile art. 4 alin. (2) din Legea nr. 554/2004, menționat, de altfel, în cererea de recurs.

Procedura de soluționare a recursului

Cu privire la examinarea recursului în completul filtru

În cauză, au fost avute în vedere modificările aduse prin Legea nr. 212/2018 dispozițiilor art. 20 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ în sensul că procedura de filtrare a recursurilor, reglementată prin dispozițiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ și fiscal, precum și măsurile luate prin Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 106 din data de 20 septembrie 2018 prin care s-a luat act de hotărârea Plenului judecătorilor secției de contencios administrativ și fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție adoptată la data de 13 septembrie 2018 în sensul că procedura de filtrare a recursurilor, reglementată prin dispozițiile art. 493 C. proc. civ., este incompatibilă cu specificul domeniului contenciosului administrativ și fiscal.

Față de aceste aspecte, în temeiul art. 494, raportat la art. 475 alin. (2) și art. 201 din C. proc. civ., astfel cum au fost completate prin dispozițiile XVII alin. (3), raportat la art. XV din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind C. proc. civ. și dispozițiile art. 109 din Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, prin rezoluție s-a fixat primul termen pentru judecata recursului la data de 18 mai 2021, în ședință publică, cu citarea părților.

Soluția și considerentele Înaltei Curți asupra recursului, potrivit prevederilor art. 496-499 din C. proc. civ.

Analizând actele și lucrările dosarului, precum și sentința recurată, în raport de motivul de casare invocat și de apărările din cuprinsul întâmpinării, Înalta Curte constată că recursul declarat de reclamantul A. este nefondat, pentru următoarele considerente:

Prima instanță a fost învestită de către recurentul-reclamant cu cererea de chemare în judecată având ca obiect anularea actului administrativ nr. 12477 din 30.05.2017-lista candidaților înscriși la concursul organizat în 14.06.2017 de către Inspectoratul General pentru Situații de Urgență în vederea încadrării postului de adjunct al inspectorului șef la Inspectoratul pentru Situații de Urgență General Magheru al județului Vâlcea prin recrutare din sursă internă care nu îndeplinesc condițiile de participare la concurs, act administrativ emis de Comisia de Concurs din cadrul IGSU pentru ocuparea postului de adjunct al inspectorului șef în privința candidatului A.. S-a solicitat, de asemenea, recunoașterea de către instanță a vechimii în specialitatea structurii logistică de aproximativ 3 ani și jumătate a candidatului A., întrucât acesta și-a desfășurat activitatea o perioadă de 3 ani și jumătate într-o structură centrală din cadrul aparatului MAI, astfel încât are vechime în specialitatea structurii prin raportare la natura activităților desfășurat.

Criticile recurentului-reclamant referitoare la încălcarea principiului contradictorialității procesului de către instanța de fond sunt neîntemeiate întrucât, astfel cum reiese din cuprinsul încheierii de dezbateri din ședința publică de la 25.04.2018, judecătorul a dispus lăsarea cauzei la a doua strigare pentru a da posibilitatea recurentului-reclamant să ia cunoștință de conținutul înscrisurilor depuse la dosarul cauzei cu 5 zile înainte de termenul la care a fost dezbătută cauza.

În ceea ce privește susținerile referitoare la greșita măsură adoptată de instanța de fond în privința unirii excepției de nelegalitate cu fondul cauzei, măsură care ar fi dus la tergiversarea soluționării acestei excepții și la încălcarea dispozițiilor art. 6 din C. proc. civ., Înalta Curte le apreciază, de asemenea, ca fiind neîntemeiate, având în vedere pe de-o parte faptul că judecătorul fondului s-a pronunțat atât asupra excepției de nelegalitate odată cu fondul cauzei, iar pe de altă parte ținând cont de împrejurarea că excepția de nelegalitate invocată a fost analizată distinct de fondul cauzei, fără a aduce atingere încălcării principiului soluționării cu celeritate a fondului cauzei.

Criticile recurentului-reclamant vizând fondul soluției pronunțate de către prima instanță referitoare la procedura de ocupare a postului de adjunct al Inspectorului Șef al Inspectoratului pentru Situații de Urgență "General Magheru" al județului Vâlcea sunt de asemenea nefondate, având în vedere cadrul legal existent la momentul organizării concursului din cuprinsul cărora reiese în mod evident că emitenții actelor administrative normative au înțeles să diferențieze categoria militarilor încadrați în MAI și categoria polițiștilor-funcționari publici cu statut special din cadrul MAI.

În acord cu judecătorul fondului, Înalta Curte reține că ordinul MAI nr. 177/2016 a fost emis în temeiul Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare, iar nu în temeiul dispozițiilor Legii nr. 360/2002 privind statutul polițistului. Concluzia care se impune, așadar, este că aceste două acte normative distincte se referă la două profesii distincte și instituie reguli de promovare în profesie diferite.

Înalta Curte va înlătura aprecierile recurentului-reclamant referitoare la încălcarea de către instanța de fond a dispozițiilor art. 19 din OMAI nr. 177/2016, potrivit cărora se impune echivalarea rezultatului evaluării de serviciu obținut în calitate de polițist, în considerarea aspectelor legale anterior menționate, reținând faptul că nu există identitate de statut între categoria militarilor și categoria polițiștilor funcționari publici cu statut special din cadrul MAI care să permită accederea la o procedură similară celei contestate în prezenta cauză.

Totodată, Înalta Curte constată că dispozițiile art. 1 alin. (2) din anexa 2 a Ordinului MAI nr. 177/2016 prevăd în mod expres că recrutarea din sursă internă în vederea ocupării posturilor vacante are drept scop identificarea și atragerea candidaților care corespund cerințelor postului din rândul personalului încadrat în unitatea în care este prevăzut postul sau în alte unități ale MAI.

În consecință, având în vedere anunțul de concurs emis de pârâtul-intimat nr. x din 21.07.2017 prin care nu a fost menționată nicio referire la calitatea de polițist a potențialilor candidați, Înalta Curte consideră că capătul de cerere referitor la anularea anunțului de concurs emis de către pârâtul-intimat a fost soluționat în mod legal de către prima instanță.

De asemenea, criticile recurentului-reclamant referitoare la încălcarea de către instanța de fond a dispozițiilor art. 18 alin. (13) din O.U.G. nr. 30/2007, potrivit cărora "Personalul Ministerului Afacerilor Interne beneficiază de drepturile dobândite anterior, conform legislației în vigoare. Personalul preluat potrivit prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 25/2007 privind stabilirea unor măsuri pentru reorganizarea aparatului de lucru al Guvernului, cu modificările și completările ulterioare, beneficiază de indemnizații și sporuri specifice instituțiilor din sistemul național de apărare, ordine publică și siguranță națională, începând cu data de 1 ianuarie 2008", sunt neîntemeiate, întrucât gradul militar de colonel deținut de către recurentul-reclamant anterior, care ulterior i s-a echivalat cu cel de comisar-șef în structura MAI, nu poate fi echivalat în mod automat pentru participarea la concursul contestat, deoarece recrutarea avută în vedere în cadrul acestei proceduri este una internă, fiind necesar ca recurentul reclamant să facă parte la momentul organizării concursului din structurile militare din cadrul MAI. În consecință, pentru a se asigura îndeplinirea condițiilor legale, recurentul reclamant ar fi fost obligat la inițierea unei proceduri de echivalare a gradului anterior deținut, la încadrarea într-o structură militară din MAI pentru a-și putea echivala gradul deținut anterior și pentru a se înscrie la procedura de concurs contestată în cauză.

Din analiza materialului probator administrat în cauză, Înalta Curte reține că recurentul-reclamant nu a parcurs niciuna dintre aceste etape, astfel încât criticile formulate din această perspectivă- echivalarea gradelor privind agenții și ofițerii de poliție- sunt neîntemeiate.

Temeiul de drept al soluției adoptate în recurs

Apreciind că niciunul dintre motivele invocate de către recurentul-reclamant nu se încadrează în prevederile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., în baza art. 496 C. proc. civ., Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat.

Respinge recursul formulat de reclamantul A. împotriva sentinței civile nr. 2128 din data de 4 mai 2018 pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată prin punerea soluției la dispoziția părților de către grefa instanței, conform art. 402 din C. proc. civ., astăzi, 18 mai 2021.

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
ÎCCJ 2010-05-27
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2811/2010
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin sentința civilă nr. 224/F- Cont din 9 decembrie 2009 Curtea de Apel Pitești, secția contencios administrativ și fiscal, a respins ca neîntemeiată cer
ÎCCJ 2021-06-10
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3612/2021
Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Soluția instanței de fond Prin încheierea din data de 13 ianuarie 2021, Curtea de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal a respins
ÎCCJ 2022-05-26
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3105/2022
Ședința publică din data de 26 mai 2022 Asupra conflictului negativ de competență de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: 1. Obiectul acțiunii și hotărârea primei instanțe sesizate Prin acțiunea înregistrată pe r
ÎCCJ 2020-07-14
0,93
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 3473/2020
Ședința publică din data de 14 iulie 2020 Asupra recursului de față; Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele: Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII a de contencio
ÎCCJ 2020-12-10
0,92
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6670/2020
în judecată autoritatea publică și nu conducătorul acesteia, devenind aplicabile disp. art. 4 alin. (1) și (3) din ordin, când Direcția Generală, prin directorul general, directori generali adjuncți sau personalul desemnat de aceștia, repre
Sursă