ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2494/2021

Ședința publică din data de 15 aprilie 2021

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

Prin cererea înaintată Curții de Apel Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal la data de 6 octombrie 2017 și înregistrată sub nr. x/2017, reclamantul A. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Integritate, anularea raportului de evaluare nr. x/19.09.2017 emis de pârâtă pentru motivul inexistenței unui conflict de interese.

Prin sentința nr. 29 din data de 13 februarie 2018, Curtea de Apel Suceava, secția contencios administrativ și fiscal a respins acțiunea, ca nefondată.

Împotriva sentinței civile nr. 29 din data de 13 februarie 2018 a Curții de Apel Suceva, secția contencios administrativ și fiscal, a declarat recurs reclaamntul A., invocând motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ.

În motivarea căii de atac exercitate, recurentul - reclamant a arătat că participarea sa la dezbaterea și adoptarea HCL nr. 14/2015 și HCL nr. 28/2015 s-a făcut în scopul îndeplinirii obligațiilor prevăzute de lege pentru punerea în valoare a pajiștilor în mod eficient și în interesul colectivității locale.

Adoptarea unei hotărâri a consiliului local pentru îndeplinirea unei obligații impuse de lege exclude existența conflictului de interese al consilierilor locali care au participat la deliberarea și votarea acesteia.

De asemenea, recurentul a susținut că votul său nu a fost decisiv în adoptarea hotărârile anterior menționate, așadar, chiar dacă nu ar fi participat la vot, aceste hotărâri ar fi fost adoptate.

Referitor la HCL nr. 21/23016 privind împuternicirea primarului comunei Blândești pentru verificarea lucrărilor efectuate pe pajiștea aparținând domeniului priviat al comunei Blândești pentru verificarea lucrărilor efectuate pe pajiștea aparținând domeniului privat al comunei Blîndești, în mod eronat s-a reținut că a participat la adoptarea acesteia din moment ce la acea dată avea calitatea de primar și nu de consilier local.

Participarea la deliberarea și adoptarea hotărârii consiliului local prev. de art. 46 din Legea nr. 215/2001, constituie conflict de interese numai pentru consilierii locali, conform art. 77 din Legea nr. 161/2003 și nu pentru primari.

Nu sunt îndeplinite nici cerințele prevăzute de art. 76 din Legea nr. 161/2003 care reglementează conflictul de interese în cazul primarilor.

În cauză HCL nr. 21/2016 nu este un act administrativ emis de primar, nu este o dispoziție emisă de primar, nu este un act juridic încheiat de primar și nu a produs niciun folos material pentru sine, soț ori rude de gradul I.

Prin întâmpinarea formulată, intimata - pârâtă Agenția Națională de Integritate a invocat excepția nulității recursului cu motivarea că recurentul nu a formulat veritabile critici de nelegalitate a sentinței recurate. Pe fond, a solicitat respingerea recursului ca nefondat.

Analizând actele și lucrările dosarului, sentința recurată în raport cu motivele de casare invocate, Înalta Curte constată că recursul este nefondat.

În cauză, reclamantul A. a învestit instanța de contencios administrativ cu o acțiune prin care a solicitat anularea Raportul de evaluare nr. . x/19.09.2017, emis de pârâta Agenția Națională de Integritate.

Prin Raportul de evaluare ce face obiectul prezentului dosar, s-a constatat existența unui conflict de interese în privința reclamantului A., reținându-se că acesta, în calitate de consilier local și primar: a participat și votat H.C.L. nr. 14/25.02.2015 privind aprobarea închirierii pajiștii prin licitație publică, teren în suprafață de 542,58 ha situat în satele Blândești, Cherchejeni, Șoldănești, aparținând domeniului privat al comunei Blândești; a participat și H.C.L. nr. 28/30.04.2015 privind scăderea taxei de participare la licitație privind închirierea pajiștii comunale aparținând comunei Blândești și modificarea punctului 10 în caietul de sarcini; a încheiat cu Consiliul Local al comunei Blândești, județul Botoșani contractul de închiriere nr. x/12.06.2015; a participat la adoptarea H.C.L. nr. 21/08.08.2016 privind împuternicirea primarului comunei Blândești pentru verificarea lucrărilor efectuate pe pajiștea situate în satele Blândești, Cerchejeni, Șoldănești, aparținând domeniului privat al comunei Blândești.

În urma adoptării primelor două hotărârii menționte mai sus, recurentul a încheiat cu Consiliul Local al comunei Blândești, județul Botoșani, contractul de închiriere nr. x/12.06.2015 pentru suprafețe de pajiști aflate în domeniul privat al comunei Blândești.

Referitor la motivul de recurs prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., Înalta Curte constată că o primă critică adusă hotărârii recurate constă în aceea că problema supusă dezbaterii prin primele două hotărâri aflate în discuție era exclusiv de interes general, iar adoptarea acestor hotărâri s-a facut pentru îndeplinirea unei obligații impuse de lege, ceea ce exclude existența unui conflict de interese.

Critica este nefondată.

Potrivit art. 70 din Legea nr. 161/2003:

"Prin conflict de interese se înțelege situația în care persoana ce exercită o demnitate publică sau o funcție publică are un interes personal de natură patrimonială, care ar putea influența îndeplinirea cu obiectivitate a atribuțiilor care îi revin potrivit Constituției și altor acte normative".

În temeiul art. 71 din același act normativ:

"Principiile care stau la baza prevenirii conflictului de interese în exercitarea demnităților publice și funcțiilor publice sunt: imparțialitatea, integritatea, transparența deciziei și supremația interesului public".

În cazul consilierilor locali, dispozițiile art. 46 alin. (1) din Legea administrației publice locale, prevăd că:

"nu poate lua parte la deliberare și la adoptarea hotărârilor consilierul local care, fie personal, fie prin soț, soție, afini sau rude până la gradul al patrulea inclusiv, are un interes patrimonial în problema supusă dezbaterilor consiliului local".

Ca o detaliere a acestei interdicții legale, în art. 77 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali se arată:

"(1) Consilierii județeni și consilierii locali nu pot lua parte la deliberarea și adoptarea de hotărâri dacă au un interes personal în problema supusă dezbaterii.(2) În situațiile prevăzute la alin. (1), consilierii locali și consilierii județeni sunt obligați să anunțe, la începutul dezbaterilor, interesul personal pe care îl au în problema respectivă.(3) Anunțarea interesului personal și abținerea de la vot se consemnează în mod obligatoriu în procesul-verbal al ședinței".

Prin urmare, legiuitorul nu a insittuit vreo excepție de la interdicția de a participa la adoptarea hotărârilor a consilierilor locali în cazul în care interesul este unul general, public al colectivității locale.

Este adevărat că participarea la adoptarea hotărârilor consiliului local este o obligație impusă de lege pentru consilierii locali, însă dispozițiile legale prevăzute în art. 46 alin. (1) din Legea nr. 215/2001 și art. 77 din Legea nr. 161/2003 impun fără excepție atât obligațiile de anunț a interesului persoanal, cât și neparticiparea la deliberare și vot pe chestiunea de interes.

Nefondată este critica referitoare la faptul că votul recurentului nu a fost decisiv în adoptarea celor două hotărâri de Consiliu local, pentru că dispozițiile art. 46 din Legea nr. 215/2001, care impun interdicția participării la vot a consilierului local care are un interes patrimonial în problema supusă dezbaterilor consiliului local sunt imperative, iar legiuitorul nu a reglementat nicio excepție de la această interdicție.

Înalta Curte reține că HCL nr. 14/2015 a fost votată în unanimitate, iar HCL nr. 28/2015 a fost votată cu 8 voturi "pentru" și 3 abțineri, cum de altfel învederează și recurentul-reclamant, deci în cazul în care s-ar fi abținut, nu exista pericolul ca hotărârile să nu fie adoptate și astfel să fie încălcate interesele generale ale locuitorilor UAT Blîndești.

Nu pot fi primite nici susținerile recurentului ce vizează încheierea contractului de închiriere nr. x/20215, întrucât recunoașterea dreptului de a participa la o licitație publică pentru orice persoană fizică sau juridică nu este de natură a înlătura conflictul de interese.

Așa cum a reținut și instanța de fond, încheierea contractului de închiriere nr. x/12.06.2015 reprezintă un aspect de natură a confirma existența conflictului de interese la data discutării și votării celor două hotărâri.

Referitor la HCL nr. 21/2016, Înalta Curte constată că instanța de fond în mod corect a reținut că recurentul în calitate de crescător de animale a beneficiat de măsurile luate de el în cadrul verificărilor efectuate la pajiștea din satele Blîndești, Cerchejenisi Soldănești, ca urmare a împuternicii primite în calitate de primar al comunei Blîndești. Faptul că ulterior a dispus delegarea atribuției respective către viceprimar nu înlătură starea de conflict de interese în care s-a aflat.

De asemenea, este nefondat și argumentul conform căruia nu a existat niciun interes personal care să contravină intereselor generale ale locuitorilor comunei Blîndești, întrucât în concordanță cu jurisprudența sa în interpretarea sintagmei "interes personal", Înalta Curte reține că oricum din dispozițiile art. 75 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, rezultă că, determinant pentru atragerea sancțiunii conflictului de interese, este simplul fapt al posibilității anticipării deciziei autorității - nepunându-se în discuție existența propriu-zisă, materializată a unui beneficiu ori a unui folos.

În acest context, autoritatea pârâtă și instanța de fond au reținut în mod corect faptul că în exercitarea funcțiilor de consilier local și de primar, recurentul avea obligația de a adopta o conduită preventivă de natură să îl împiedice să ajungă într-un conflict de interese și să dea dovada unei atitudini neutre, imparțiale și obiective față de interesele sale de orice natură, fiindu-i interzis să participe la luarea unei decizii în exercitarea funcției de autoritate, care produce anumite beneficii pentru el, rude sau alte persoane.

Pentru considerentele expuse, constatând că soluția primei instanțe reflectă o corectă aplicare și interpretare a normelor legale, în temeiul dispozițiilor art. 496 C. proc. civ. Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de reclamantul A. împotriva sentinței nr. 29 din 13 februarie 2018 a Curții de Apel Suceava, secția de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 15 aprilie 2021.