ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 2474/2021

Ședința publică din data de 15 aprilie 2021

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin acțiunea înregistrată la data de 17.09.2019 pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamanții A., B. și C. au solicitat, în contradictoriu cu pârâtul Fondul de Garantare a Asiguraților, anularea deciziei de respingere a cererii de despăgubire nr. x/27.08.2019; obligarea pârâtului la plata sumelor pretinse și neacordate reclamanților, după cum urmează: către A. suma de 450.000 RON cu titlu de daune morale, către B. suma de 12.304 RON cu titlu de daune materiale și 287.696 RON daune morale, către C. suma de 300.000 RON cu titlu de daune morale.

Prin încheierea din 6 decembrie 2019, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, s-a dispus, în temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 C. proc. civ., suspendarea judecării acțiunii formulate de reclamanții A., B. și C., în contradictoriu cu pârâtul Fondul de Garantare a Asiguraților, pentru lipsa părților legal citate, instanța reținând lipsa părților legal citate și faptul că acestea nu au solicitat judecarea cauzei în lipsă.

Împotriva încheierii din 6 decembrie 2019 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal au declarat recurs reclamanții A., B. și C., solicitând admiterea recursului, casarea încheierii recurate și trimiterea cauzei la instanța de fond în vederea continuării judecații. Precizează că va solicita cheltuielile de judecată pe cale separată.

Cererea de recurs este întemeiată pe motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

În motivarea recursului arată că instanța a dispus în mod nelegal suspendarea judecării cauzei pentru lipsa părților legal citate, având în vedere că, prin răspunsul la întâmpinare formulat la data de 21.11.2019, au solicitat judecarea cauzei și în lipsa părților legal citate, motiv pentru care apreciază că soluția de suspendare a judecării cauzei este nelegală.

Deși a fost legal citat, intimatul-pârât nu a formulat întâmpinare.

II. Soluția instanței de recurs

Analizând actele și lucrările dosarului, încheierea recurată în raport cu motivul de casare invocat, Înalta Curte constată că recursul este nefondat.

2.1. Argumentele de fapt și de drept relevante.

Înalta Curte constată că potrivit art. 223 din C. proc. civ.:

"(1) Lipsa părții legal citate nu poate împiedica judecarea cauzei, dacă legea nu dispune altfel.

(2) Dacă la orice termen fixat pentru judecată se înfățișează numai una dintre părți, instanța, după ce va cerceta toate lucrările din dosar și va asculta susținerile părții prezente, se va pronunța pe temeiul dovezilor administrate, examinând și excepțiile și apărările părții care lipsește.

(3) Dispozițiile alin. (1) și (2) se aplică în mod corespunzător și în cazul în care lipsesc ambele părți, deși au fost legal citate, dacă cel puțin una dintre ele a cerut în scris judecarea cauzei în lipsă."

În conformitate cu prevederile art. 411 alin. (1) pct. 2 din C. proc. civ.:

"Judecătorul va suspenda judecata: (…) 2. când niciuna dintre părți, legal citate, nu se înfățișează la strigarea cauzei."

Înalta Curte constată că în dosarul înregistrat pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal sub nr. x/2019, prin încheierea de ședință din 06 decembrie 2019, s-a dispus suspendarea judecării cauzei, în temeiul dispozițiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 din C. proc. civ., având în vedere că părțile legal citate nu s-au prezentat și niciuna din părți nu a formulat cerere de judecare a cauzei în lipsă.

Înalta Curte consideră că susținerile recurenților-reclamanți în sensul că ar fi solicitat prin răspunsul la întâmpinare depus în fața primei instanțe judecarea cauzei în lipsă, nu pot fi reținute.

Astfel, din examinarea înscrisurilor din dosarul nr. x/2019 aflat pe rolul Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, depuse până la data pronunțării încheierii de suspendare - 06.12.2019 -, se constată că nici reclamanții și nici pârâtul nu solicitaseră judecarea cauzei în lipsa părților, motiv pentru care instanța învestită cu soluționarea cererii de chemare în judecată a făcut în mod corect aplicarea dispozițiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 din C. proc. civ.

De asemenea, nu poate fi reținută susținerea recurenților în sensul că prin răspunsul la întâmpinare formulat la data de 21.11.2019, au solicitat judecarea cauzei în lipsă, în condițiile în care în dosarul de fond nu se regăsește niciun răspuns la întâmpinare și nici nu a fost evidențiată depunerea unui asemenea document în aplicația Ecris.

Cu toate acestea, în dosarul de recurs recurenții-reclamanți, prin avocat, au depus un răspuns la întâmpinare, datat 21.11.2019, dar din analiza acestuia nu rezultă că ar fi fost înaintat instanței de fond anterior suspendării judecării cauzei, respectiv răspunsul la întâmpinare nu conține dovada înregistrării documentului în dosarul de fond.

Prin urmare, recurenții-reclamanți nu au făcut dovada că ar fi solicitat judecarea cauzei în lipsă în fața instanței de fond.

Mai mult, analizând actele din dosarul de fond și din dosarul de recurs, se constată că reclamanții au fost citați în vederea discutării excepției perimării la data de 15.10.2020, iar la data de 19.10.2020 au formulat cerere de recurs împotriva încheierii din 6 decembrie 2019 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal.

Prin urmare, în cauză nu se reliefează nelegalitatea încheierii recurate, instanța de fond reținând cu just temei faptul că niciuna dintre părțile în proces, legal citate, nu s-a înfățișat la strigarea cauzei și nici nu a solicitat în scris judecarea în lipsă, context în care, în mod corect, a fost reținută incidența dispozițiilor art. 411 alin. (1) pct. 2 din C. proc. civ.

De altfel, pentru reluarea judecării procesului, la instanța care a dispus suspendarea judecării cauzei, partea avea la îndemână dispozițiile art. 415 pct. 1 din C. proc. civ., care prevăd că:

"Judecata cauzei suspendate se reia: prin cererea de redeschidere făcută de una dintre părți, când suspendarea s-a dispus prin învoirea părților sau din cauza lipsei lor".

2.2. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte va respinge ca nefondat recursul declarat de A., B. și C. împotriva încheierii din 6 decembrie 2019 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul declarat de A., B. și C. împotriva încheierii din 6 decembrie 2019 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Soluția va fi pusă la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.

Pronunțată astăzi, 15 aprilie 2021.