ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1867/2021

Ședința publică din data de 25 martie 2021

Asupra recursului de față,

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată la data de 23 noiembrie 2018, reclamanții A., B., C. și D., specialiști IT în cadrul Tribunalului Bihor, au solicitat instanței, în contradictoriu cu pârâta Curtea de Apel Oradea, anularea Hotărârii nr. 30 din 08.10.2018 dată de Curtea de Apel Oradea și modificarea Deciziei nr. 82 din 05.09.2018 și Hotărârii nr. 30/08.10.2018 date de Curtea de Apel Oradea cu privire la stabilirea drepturilor salariale începând cu 23.07.2018, respectiv acordarea sporului de instanță de 5% pentru tribunal.

Prin sentința nr. 1692 din 10 mai 2019, Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal a respins acțiunea privind pe reclamanții A., B., C. și D., în contradictoriu cu pârâții Curtea de Apel Oradea și Tribunalul Bihor, ca neîntemeiată.

Împotriva sentinței civile nr. 1692 din 10 mai 2019 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal, reclamanții A., B., C. și D. au declarat recurs, criticând-o pentru nelegalitate, solicitând admiterea recursului, casarea sentinței recurate și, în rejudecare, admiterea acțiunii și modificarea Deciziei nr. 82/2018 emisă de Curtea de Apel Oradea, majorarea salariului de bază cu aplicarea art. 60

alin. (1) din Legea nr. 567/2004 și art. 17 alin. (3) din Legea nr. 153/2017.

Cererea de recurs a fost întemeiată pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

Recurenții- reclamanți au arătat că instanța de fond s-a referit în considerentele sentinței atacate la salarizarea judecătorilor și procurorilor, care este prevăzută în art. 8 alin. (1) din Legea nr. 153/2017, distinct față de salarizarea personalului auxiliar prevăzută de art. 60 alin. (1) din Legea nr. 567/2004, astfel că, în cazul magistraților se indică un salariu de bază diferențiat în funcție de nivelul instanței sau al parchetului, iar în cazul specialiștilor IT este indicat același salariu de bază, care în opinia recurenților ar trebui majorat cu 5%, 7,5% sau 10%, în funcție de nivelul instanței.

Intimații-pârți au formulat întâmpinare, prin care au solicitat respingerea recursului ca nefondat, apreciind că sentința recurată este temeinică și legală, fiind dată cu aplicarea corectă a normelor de drept material incidente situației de fapt reținute.

II. Soluția și considerentele Înaltei Curți asupra recursului

Examinând sentința recurată prin prisma criticilor invocate prin cererea de recurs, a apărărilor invocate prin întâmpinare și a dispozițiilor legale incidente în materia suspusă verificării, Înalta Curte constată că recursul este nefondat, pentru considerentele expuse în continuare.

Prin Decizia nr. 82/05.09.2018 a Curții de Apel Oradea au fost stabilite drepturile salariaților IT din circumscripția Curții de Apel Oradea începând cu data de 23 iulie 2018.

Prin Hotărârea nr. 30/8.10.2018 a Colegiului de conducere al Curții de Apel Oradea s-au admis în parte contestațiile împotriva susmenționatei decizii, dispunându-se modificarea în parte a anexelor acesteia, "în sensul stabilirii drepturilor salariale ale specialiștilor IT, începând cu data de 23 iulie 2018, cu luarea în considerarea și a vechimii în funcție a fiecăruia și cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 38 alin. (3) lit. a) și alin. (6) din Legea nr. 153/2017".

Potrivit art. 3 alin. (2) din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea și al personalului care funcționează în cadrul Institutului Național de Expertize Criminalistice "(2) Personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea este format din grefieri, grefieri statisticieni, grefieri documentariști, grefieri arhivari, grefieri registratori și specialiști IT".

Potrivit art. 60 din aceeași lege, "(1) Pentru activitatea desfășurată, personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea are dreptul la o salarizare stabilită în raport cu nivelul instanței sau parchetului, cu funcția deținută, cu vechimea în muncă și în specialitate, precum și cu alte criterii prevăzute de lege.

Legea cadru nr. 153/2017 reglementează astfel salarizarea personalului auxiliar din cadrul instanțelor și parchetelor, în art. 17 din Capitolul VIII Reglementări specifice personalului din sistemul justiției, Secțiunea a 2-a Salarizarea judecătorilor, procurorilor, a personalului de specialitate juridică asimilat acestora și a magistraților-asistenți, "(1) Salariile de bază pentru personalul auxiliar de specialitate și conex din cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, astfel cum este definit la art. 3 din Legea nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe lângă acestea, cu modificările și completările ulterioare, se stabilesc pe grade sau trepte profesionale, în raport cu funcția deținută, cu nivelul studiilor, cu vechimea în specialitate, precum și cu nivelul instanței sau al parchetului, după caz.

(2) Salariile de bază pentru personalul auxiliar de specialitate și conex din cadrul judecătoriilor și al parchetelor de pe lângă acestea sunt cele prevăzute în prezenta anexă la cap. II și III.

(3) Salariile de bază pentru personalul auxiliar de specialitate și personalul conex de la tribunale/tribunale specializate, tribunalele militare și de la parchetele de pe lângă acestea, de la judecătoriile din municipiul București și din localitățile reședință de județ, precum și de la parchetele de pe lângă acestea sunt cele prevăzute la alin. (2) majorate cu 5%.

(4) Salariile de bază pentru personalul auxiliar de specialitate și personalul conex de la curțile de apel și parchetele de pe lângă acestea sunt cele prevăzute la alin. (2) majorate cu 7,5%.

(5) Salariile de bază pentru personalul auxiliar de specialitate și personalul conex de la Înalta Curte de Casație și Justiție, de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, de la Direcția Națională Anticorupție și de la Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism sunt cele prevăzute la alin. (2) majorate cu 10%".

Salarizarea recurenților - reclamanți este reglementată de dispozițiile art. 17 din Capitolul VIII Reglementări specifice personalului din sistemul justiției, Secțiunea a 2-a Salarizarea judecătorilor, procurorilor, a personalului de specialitate juridică asimilat acestora și a magistraților asistenți, care constituie norma generală în materia salarizării personalului auxiliar de specialitate și conex, însă prin modificarea adusă Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară s-a introdus o reglementare specială în materia salarizării, în ceea ce privește specialiștii IT din cadrul instanțelor și parchetelor, începând cu data de 23 iulie 2018, astfel încât începând cu această dată, specialiștilor IT nu le mai sunt aplicabile reglementările privind salarizarea din art. 17 al Legii nr. 153/2017, valabile pentru restul personalului auxiliar și conex, pentru care nu există reglementări speciale.

Potrivit dispozițiilor art. 120 alin. (6) și (7) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 207/2018 "specialiștii IT din cadrul instanțelor și parchetelor, din cadrul aparatului propriu al Consiliului Superior al Magistraturii și al instituțiilor aflate în coordonarea acestuia, al Ministerului Justiției și al Inspecției Judiciare beneficiază de aceleași drepturi salariale ca specialiștii din cadrul Parchetului de pe lângă înalta Curte de Casație și Justiție stabilite potrivit legislației privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Personalul prevăzut la alin. (2) beneficiază de drepturile salariale prevăzute pentru specialiștii de la art. 116 alin. (5) din prezenta lege".

Art. 116 alin. (5) din același act normativ prevede că "în cadrul parchetelor pot fi numiți, prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curie de Casație și Justiție, specialiști în domeniul economic, financiar, bancar, vamal, informatic, precum și în alte domenii, pentru clarificarea unor aspecte'tehnice în activitatea de urmărire penală".

Conform art. 22 alin. (1) din Capitolul VIII al Anexei V - Familia ocupațională de funcții bugetare "Justiție și Curtea Constituțională" din Legea nr. 153/2017, privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice "salariile de bază pentru specialiștii din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, inclusiv al Direcției Naționale Anticorupție și al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și al celorlalte parchete, sunt prevăzute în prezenta anexă la Capitolul I, Ut. B, nr. crt. 4".

Potrivit alin. (2) al art. 22, specialiștii prevăzuți la alin. (1) beneficiază și de celelalte drepturi salariale prevăzute de lege pentru categoria profesională din care fac parte, după caz, cu excepția elementelor salariale care compun salariul de bază stabilit pentru categoriile profesionale din care fac parte.

La Capitolul I, lit. B), nr. crt. 4 din Anexei V la Legea nr. 153/2017, este menționată funcția de "procuror cu grad de judecătorie" precum și indemnizația de încadrare pentru procurori cu grad de judecătorie, stabilită atât în raport de vechimea în muncă, cât și în raport de vechimea în funcția de procuror, motiv pentru care și colegiul de conducere a reținut că legiuitorul a avut în vedere la stabilirea indemnizației cuvenită specialiștilor IT nivelul de salarizare al procurilor cu grad de judecătorie, astfel cum apare acesta prevăzută la lit. B), nr. crt. 4, fără a fi impusă vreo limitare, în sensul de a se lua în considerare doar nivelul de salarizare prevăzut pentru baza 0-3 ani.

Astfel, instanța de fond a reținut în mod corect, că măsura de neacordare a majorării de 5% pentru tribunal este legală, în condițiile în care reglementarea aplicabilă din art. 22 alin. (1) ipoteza finală a Legii nr. 153/2017 prevede că specialiștii IT nu beneficiază de elemente salariale care compun salariul de bază pentru categoriile profesionale din care fac parte, în speță personal auxiliar, iar majorarea de tribunal de 5% nu este un spor, cum în mod incorect îl numesc recurenții-reclamanți, ci intră în componența salariului de bază.

Dispozițiile art. 17 alin. (3) și (4) din Anexa V, Cap. VIII, Secțiunea a 4-a din Legea nr. 153/2017 prevăd pentru personalul auxiliar de specialitate o majorarea cu 5% a salariului de bază pentru cei care sunt încadrați la tribunal și cu 7,5% pentru cei care își desfășoară activitatea în cadrul curților de apel, ambele majorări intrând în salariul de bază al personalului auxiliar, regimul lor nefiind acela al unor sporuri acordate distinct.

Prin urmare, dat fiind faptul că în accepțiunea Legii nr. 153/2017 personalului auxiliar de specialitate i se acordă în funcție de nivelul instanței la care acesta își desfășoară activitatea o majorare a salariului de bază, este evident că specialiștii IT prin raportare la textele legale anterior citate nu pot beneficia de acordarea acestei majorări, întrucât salariul de bază al acestora este stabilit la nivelul unui procuror cu grad de judecătorie.

Înalta Curte constată că sentința recurată este legală, fiind dată cu corecta interpretare și aplicare a normelor de drept incidente circumstanțelor de fapt reținute în cauză, motivele invocate prin cererea de recurs nefiind în măsură să conducă la reformarea acesteia.

Temeiul legal al soluției adoptate în recurs

Pentru considerentele expuse, nefiind identificate motive de casare a sentinței prin prisma dispozițiilor invocate de recurentă, Înalta Curte, în temeiul prevederilor art. 20 alin. (3) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va respinge recursul ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de A., B., C. și D. împotriva sentinței nr. 1692 din 10 mai 2019 a Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 25 martie 2021, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.