ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1741/2021

Cererea de chemare în judecată Prin acțiunea în contencios administrativ înregistrată la Curtea de Apel Alba Iulia reclamantul A. a solicitat în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Integritate anularea raportului de evaluare nr. x/12.02.2015, prin care pârâta a identificat elemente de încălcare a legislației privind regimul juridic al conflictelor de interese, atât în materie administrativă în raport cu dispozițiile art. 70 și 76 alin. (1) din Legea nr. 161/2003, cât și în materie penală în raport cu dispozițiile art. 301 C. pen. și art. 12 lit. b) din Legea nr. 78/2000.

Soluția instanței de fond Prin sentința nr. 247 din 28 octombrie 2016 Curtea de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal a admis în parte acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Integritate - Inspecția de Integritate și, în consecință, a anulat în parte raportul de evaluare nr. x/12.02.2015 întocmit de pârâtă, numai în ceea ce privește constatarea conflictului de interese în materie administrativă, a respins în rest acțiunea și a obligat pârâta la plata în favoarea reclamantului a sumei de 3.760 RON cu titlu cheltuieli de judecată. Pentru a pronunța această hotărâre, prima instanță a reținut, în esență, că este necontestat de către pârâtă că promovarea și publicitatea proiectului cu finanțare europeană B., inclusiv a ansamblului reședința de vară și parcul C. - sit pilot în cadrul proiectului, este obligație asumată de către Primăria Orașului Avrig ca partener leader în cadrul proiectului. Așadar, nu se poate susține că deciziile reclamantului de a semna cele 20 de contracte și 7 comenzi ferme au fost influențate de calitatea pe care el, soția sa și fratele său le dețin în cadrul S.C. D. S.R.L. și că, astfel, i-a fost influențată imparțialitatea, respectiv atitudinea neutră la care acesta era obligat în virtutea funcției de demnitate publică deținută, de primar al Orașului Avrig. Aceasta deoarece, indiferent cine ar fi fost operatorul ansamblului reședința de vară și parcul C., actele juridice în scopul promovării și publicității ansamblului rezidențial în discuție, sit pilot în cadrul proiectului B., trebuiau încheiate, fiind impuse în cadrul proiectului. În aceste condiții, semnarea celor 20 de contracte și 7 comenzi ferme nu a implicat exercitarea unui drept de apreciere, nu a constituit o decizie administrativă despre care să se poată reține că ar fi fost influențată de interesul material al reclamantului, al soției și fratelui său, chiar dacă S.C. D. S.R.L. are ca obiect principal de activitate facilități de cazare pentru vacanțe și perioade de scurtă durată și punct de lucru la reședința de vară C.. Raportat la însuși obiectul celor 20 de contracte și 7 comenzi ferme, rezultă că acestea au avut vocația să promoveze proiectul european "B. - Patrimoniul Cultural ca punct de interes major în dezvoltarea turismului sustenabil", respectiv valorile culturale și naturale ale Orașului Avrig. Așa fiind, semnarea celor 20 de contracte și 7 comenzi ferme, privită izolat, nu a reprezentat o decizie a reclamantului, în calitatea sa de primar, care era aptă să producă beneficii pentru S.C. D. S.R.L. și, pe cale mediată, pentru reclamant și familia sa. În acest context, chiar dacă reclamantul a avut posibilitatea să anticipeze că promovarea și publicitatea proiectului B. implică automat promovarea și publicitatea îndeosebi a ansamblului reședința de vară și parcul C., caracterul potențial al folosului material, constând în mărirea patrimoniului familiei reclamantului prin mărirea cifrei de afaceri și profitului S.C. D. S.R.L. sau în îndeplinirea obligațiilor ce revin societății în baza contractului de locațiune nr. x/13.09.2011, nu demonstrează un interes personal de natura celui prevăzut de art. 70 din Legea nr. 161/2003. Consecvent cu cele expuse în precedent, rezultă că nu pot fi reținute susținerile pârâtului în sensul că reclamantul, folosind oportunitatea derulării proiectului B., a creat, prin semnarea celor 20 de contracte și comenzi ferme, condiții pentru obținerea, de către el și familia sa, de foloase materiale.

Recursul exercitat în cauză Împotriva sentinței a declarat recurs pârâta Agenția Națională de Integritate, criticând-o pentru nelegalitate și, în temeiul dispozițiilor art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., a solicitat casarea hotărârii și respingerea în tot a acțiunii reclamantului. În motivarea căii de atac, recurenta-pârâtă a arătat, în esență, următoarele: Sentința a fost pronunțată cu încălcarea și aplicarea greșită a prevederilor art. 70 și 76 alin. (1) din Legea nr. 161/2003. Analizând definiția conflictului de interese, oferita de art. 70 din Legea nr. 161/2003 se observă că aceasta se referă la atribuțiile ce revin persoanei care deține o funcție sau o demnitate publică, potrivit Constituției și altor acte normative. Cu privire la constatarea existenței conflictului de interese, este de observat că legiuitorul nu stabilește ca interesul personal de natură patrimonială al persoanei ce ocupă o funcție sau o demnitate publică să influențeze efectiv îndeplinirea atribuțiilor ce îi revin în cadrul funcției sau demnității deținută, fiind suficient să se constate că acel interes este de natura să ridice suspiciuni asupra obiectivității acelei persoane în îndeplinirea atribuțiilor. Conform prevederilor art. 76 alin. (1) din Legea nr. 161/2003, primarul este obligat să nu emită un act administrativ sau să nu încheie un act juridic ori să nu emită o dispoziție în exercitarea funcției care produce un folos material pentru sine, pentru soțul său ori pentru rudele sale de gradul I. În mod greșit instanța de fond a reținut că "semnarea celor 20 de contracte și comenzi ferme nu a implicat exercitarea unui drept de apreciere, nu a constituit o decizie administrativă despre care să se poată reține că ar fi fost influențată de interesul material al reclamantului, al soției și fratelui său, chiar dacă S.C. D. S.R.L. are ca obiect principal de activitate facilități de cazare pentru vacanțe și perioade de scurtă durată și punct de lucru la reședința de vara C. on Brukenthal". Contrar celor reținute de către instanța de fond, interesele patrimoniale personale ale intimatului-reclamant, ale soției și fratelui său, au influențat îndeplinirea cu obiectivitate a atribuțiilor ce-i reveneau, prin semnarea a 27 de acte juridice (20 de contracte și 7 comenzi ferme) încheiate (în cadrul proiectului B.) de Primăria Avrig cu diverși prestatori de servicii, în scopul prezentării, promovării și publicității ansamblului reședința de vară și parcul C. - imobil la sediul căruia S.C. D. S.R.L. (la care intimatul-reclamant deține calitatea da asociat, iar soția și fratele său dețin calitatea de asociat și funcția de administrator) are punctul de lucru, în baza contractului de locațiune a ansamblului reședința de vara și parcul C. nr. 1/13.09.2011 încheiat de S.C. D. S.R.L. cu E. von Brukenthal. Semnarea documentelor de către intimatul-reclamant A., chiar dacă este ulterioară unor etape obligatorii prealabile nu transformă această semnare într-o simplă formalitate sau o obligație a primarului chiar dacă prin aceasta s-ar încălca dispozițiile legii. Astfel, legiuitorul nu a distins, definind conflictul de interese, după cum actele juridice emise ori încheiate sunt sau nu rezultat al unor operațiuni administrative prealabile ori al unor acte premergătoare sau dacă se impune semnarea acelor acte datorită unor situații neprevăzute, situația de conflict de interese putând fi reținută în oricare din ipoteze, atâta timp cât se verifică condițiile ce pot fi deduse din conținutul art. 70 al Legii nr. 161/2003, referitoare la existența unui interes de natură patrimonială și a posibilității de influențare a modului de îndeplinire, cu obiectivitate, a atribuțiilor aferente funcției elective. Totodată, legiuitorul nu pretinde, pentru constatarea existenței conflictului de interese ca interesul personal de natură patrimonială al persoanei ce ocupă o funcție publică sau o demnitate publică să influențeze afectiv îndeplinirea atribuiților ce îi revin în cadrul funcției sau demnității publice, fiind suficient în acest scop să se constate că acel interes este de natură să indice suspiciuni asupra obiectivității acelei persoane în îndeplinirea atribuțiilor. Rolul reglementării conflictului de interese este de a preveni situațiile în care funcționari publici, aleșii locali sau demnitarii ar sluji interesul personal datorită existenței unei împrejurări care le-ar aduce acestora, rudelor, prietenilor sau asociaților lor un anume avantaj. Aceste situații includ și împrejurările în care existența unor obligații ale funcționarilor, aleșilor locali sau demnitarilor față de orice terț ar putea afecta imparțialitatea deciziilor sale. Concluzionând, în urma interpretării reglementărilor mai sus prezentate se subliniază faptul că intimatul-reclamant A., în calitate de ales local, primar pentru mandatele 2008-2012 și 2012-2016 al orașului Avrig, județul Sibiu, avea obligația sa respecte prevederile în vigoare privind conflictul de interese.

Apărările intimatului Prin întâmpinarea depusă la dosar, intimatul a solicitat respingerea recursului ca nefondat și obligarea recurentei-pârâte la plata cheltuielilor de judecată, arătând că: Art. 70 din Legea nr. 161/2003 definește noțiunea de conflict de interese în sens general, iar prin art. 76 din Legea nr. 161/2003 se arată cazurile în care există conflict de interese în privința aleșilor locali. Recurenta A.N.I. interpretează dispozițiile art. 76 prin coroborare cu dispozițiile art. 70 din Legea nr. 161/2003 susținând că există conflict de interese în privința aleșilor locali chiar dacă nu sunt îndeplinite condițiile art. 76 ci doar ale art. 70 din Lege. Astfel, în viziunea ANI există conflict de interese al unui ales local chiar și în situația în care prin actele încheiate în exercitarea funcției nu se produce un folos material pentru sine, pentru soț ori rudele sale de gradul I, fiind suficient să existe un interes personal care este de natură să ridice suspiciuni asupra obiectivității acelei persoane în îndeplinirea atribuțiilor. Interpretarea dată de către ANI normelor legale nu este corectă atâta timp cât legiuitorul a înțeles ca, pe lângă definiția conflictului de interese (prevăzută în art. 70) să reglementeze în mod distinct cazurile în care aleșii locali se află în conflict de interese. Intimatul din prezenta cauza a avut calitatea de primar, astfel că un eventual conflict de interese trebuie analizat prin prisma dispozițiilor art. 76 din Lege, art. 70 conținând doar definiția noțiunii de conflict de interese. Cu alte cuvinte, norma generală prevăzut de art. 70 se aplică aleșilor locali prin prisma activităților interzise prevăzute de art. 76 din Legea nr. 161/2003. Având în vedere cele de mai sus, nu se poate împărtăși susținerea recurentei conform căreia nu este necesar ca interesul personal de natură patrimonială al aleșilor locali sa influențeze efectiv îndeplinirea atribuțiilor ce îi revin, fiind suficient să se constate că acel interes este de natură să ridice suspiciuni asupra obiectivității acelei persoane. Din analiza prevederilor art. 76 din Legea nr. 161/2003 rezultă că pentru a exista conflict de interese în privința aleșilor locali trebuie îndeplinite următoarele condiții: să se încheie un act juridic de către primar în exercitarea funcției sale; actul să fie determinat de un interes personal în scopul de a produce un folos material pentru sine, pentru soț, ori rudele de gradul I. În mod corect a reținut instanța de fond că în speță, deși exista 20 de contracte și 7 comenzi ferme semnate de către primar în numele orașului Avrig, nu se poate reține că aceste acte au fost determinate de un interes personal al intimatului.

Considerentele Înaltei Curți asupra recursului Analizând sentința recurată prin prisma motivelor de casare invocate, a actelor dosarului și a dispozițiilor legale incidente, Înalta Curte constată următoarele: Intimatul-reclamant a investit instanța de contencios administrativ și fiscal, pe calea prevăzută de art. 8 din Legea contenciosului administrativ nr. 544/2004, cu o acțiune îndreptată împotriva Agenției Naționale de Integritate solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța, să se dispună anularea raportului de evaluare nr. x/12.02.2015, prin care pârâta a identificat elemente de încălcare a legislației privind regimul juridic al conflictelor de interese, atât în materie administrativă în raport cu dispozițiile art. 70 și 76 alin. (1) din Legea nr. 161/2003, cât și în materie penală în raport cu dispozițiile art. 301 C. pen. și art. 12 lit. b) din Legea nr. 78/2000. Prima instanță, pentru considerentele arătate pe scurt la punctul 2, a admis în parte acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul A. în contradictoriu cu pârâta Agenția Națională de Integritate - Inspecția de Integritate și, în consecință, a anulat în parte raportul de evaluare nr. x/12.02.2015 întocmit de pârâtă, numai în ceea ce privește constatarea conflictului de interese în materie administrativă, a respins în rest acțiunea și a obligat pârâta la plata în favoarea reclamantului a sumei de 3.760 RON cu titlu cheltuieli de judecată. Pârâta Agenția Națională de Integritate a declarat recurs, invocând în drept dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. Potrivit acestui motiv de recurs, casarea unor hotărâri se poate cere când hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a normelor de drept material. Prin intermediul acestui motiv de recurs poate fi invocată numai încălcarea sau aplicarea greșită a legii materiale, nu și a legii procesuale. Hotărârea a fost dată cu încălcarea sau aplicarea greșită a legii atunci când instanța a recurs la textele de lege aplicabile speței dar, fie le-a încălcat, în litera sau spiritul lor, adăugând sau omițând unele condiții pe care textele nu le prevăd, fie le-a aplicat greșit. În cauza de față aceste motive sunt incidente, după cum vom arăta în continuare. Astfel, prin raportul de evaluare nr. x/12.02.2015 încheiat de Agenția Națională de Integritate - Inspecția de Integritate s-a concluzionat că în urma evaluării efectuate în lucrarea nr. 8523/A/II/20.02.2013, privind pe A., primar pentru mandatele 2008 - 2012 și 2012 - 2016 al orașului Avrig, județul Sibiu, au fost identificate elemente de încălcare a legislației privind regimul juridic al conflictelor de interese, în materie administrativă, întrucât a semnat acte juridice (20 de contracte și 7 comenzi ferme, în valoare totală de 690.540 RON) încheiate (în cadrul proiectului B., în special în scopul prezentării, promovării și publicității ansamblului reședința de vară și parcul C.) de Primăria Avrig cu diverși prestatori de servicii, având un interes personal de natură patrimonială (constând atât în mărirea patrimoniului familiei sale prin mărirea cifrei de afaceri și profitului S.C. D. S.R.L. - la care deține calitatea de asociat, iar soția și fratele dețin calitatea de asociat și funcția de administrator, cât și în îndeplinirea obligațiilor ce revin S.C. D. S.R.L. în baza contractului "de locațiune a ansamblului reședința de vară și parcul C." nr. 1/13.09.2011, în scopul menținerii și prelungirii acestui contract) ce a influențat îndeplinirea cu obiectivitate a atribuțiilor care îi reveneau, situație ce constituie conflict de interese, în raport cu dispozițiile art. 70 și art. 76 alin. (1) din Legea nr. 161/2003. Totodată s-a constatat și existența unui conflict de interese, în materie penală, fiind sesizată Direcția Națională Anticorupție cu privire la existența indiciilor referitoare la săvârșirea de către A. a infracțiunii asimilate infracțiunilor de corupție, prevăzută de dispozițiile art. 12 lit. b) din Legea nr. 78/2000 și infracțiunii de conflict de interese, prevăzută de dispozițiile art. 301 alin. (1) din Legea nr. 286/2009 privind C. pen., cu modificările și completările ulterioare. Potrivit art. 70 din Legea nr. 161/2003: "Prin conflict de interese se înțelege situația în care persoana ce exercită o demnitate publică sau o funcție publică are un interes personal de natură patrimonială, care ar putea influența îndeplinirea cu obiectivitate a atribuțiilor care îi revin potrivit Constituției și altor acte normative". În temeiul art. 71 din același act normativ: "Principiile care stau la baza prevenirii conflictului de interese în exercitarea demnităților publice și funcțiilor publice sunt: imparțialitatea, integritatea, transparența deciziei și supremația interesului public". Conform art. 75 din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, act normativ în vigoare în perioada celor două mandate de primar ale intimatului: "Aleșii locali au un interes personal într-o anumită problemă, dacă au posibilitatea să anticipeze că o decizie a autorității publice din care fac parte ar putea prezenta un beneficiu sau un dezavantaj pentru sine sau pentru: a) soț, soție, rude sau afini până la gradul al doilea inclusiv; b) orice persoană fizică sau juridică cu care au o relație de angajament, indiferent de natura acestuia; c) o societate comercială la care dețin calitatea de asociat unic, funcția de administrator sau de la care obțin venituri; d) o altă autoritate din care fac parte; e) orice persoană fizică sau juridică, alta decât autoritatea din care fac parte, care a făcut o plată către aceștia sau a efectuat orice fel de cheltuieli ale acestora; f) o asociație sau fundație din care fac parte." Art. 25 din Legea administrației publice locale nr. 215/2001, act normativ în vigoare în perioada celor două mandate de primar ale intimatului, ne arată că aleșii locali sunt primarul, consilierii locali, președintele consiliului județean și consilierii județeni. În asigurarea liberului exercițiu al mandatului lor, aceștia îndeplinesc o funcție de autoritate publică, beneficiind de dispozițiile legii penale cu privire la persoanele care îndeplinesc o funcție ce implică exercițiul autorității de stat. Potrivit dispozițiilor art. 76 alin. (1) din Legea nr. 161/2003, "primarii, viceprimarii, primarul general și viceprimarii municipiului București sunt obligați să nu emită un act administrativ sau să nu încheie un act juridic ori să nu emită o dispoziție, în exercitarea funcției, care produce un folos material pentru sine, pentru soțul său ori rudele sale de gradul I". Față de dispozițiile legale menționate mai sus, se impune a concluziona că interesul personal de natură patrimonială al alesului local trebuie analizat în raport de integralitatea dispozițiilor legale incidente și în vigoare în perioada verificată. Pe de altă parte, interpretarea prevederilor normative anterior citate conduc la concluzia că generarea unui conflict de interese este condiționată de îndeplinirea cumulativă a următoarelor condiții: persoana verificată să ocupe o funcție publică; în exercitarea funcției publice, persoana să emită un act administrativ, să încheie un act juridic ori să emită o dispoziție; actul administrativ/actul juridic să producă un folos material pentru sine, pentru soțul său ori pentru rudele sale sau afinii până la gradul al doilea inclusiv. În cauza de față, se constată că: - intimatul-reclamant A. a îndeplinit funcția de primar al orașului Avrig, județul Sibiu, în mandatele 2008 - 2012 și 2012 - 2016. - la data de 17.12.2009, Consiliul Local Avrig a adoptat Hotărârea nr. 199/2009 privind aprobarea participării orașului Avrig la Programul Operațional de Cooperare Transnațională - South East Europe cu proiectul "B." și încheierea convenției de parteneriat între Orașul Avrig, partener principal - lider de proiect și Consiliul Județean Sibiu. - în anul 2010, Primăria Avrig, ca promotor al proiectului "a considerat oportună participarea E. von Brukenthal Sibiu la proiect în calitate de partener de proiect având în vedere responsabilitatea organizației ca administrator al Reședinței de vară și a grădinii baroce care au rol de sit pilot în cadrul proiectului". - la data de 13.09.2011, S.C. D. S.R.L. - KC, în calitate de locatar, prin administrator F. - soția intimatului reclamant, a încheiat cu E. von Brukenthal - SvB, în calitate de locator, contractul "de locațiune a ansamblului reședința de vară și parcul C. nr. 1/13.09.2011". - S.C. D. S.R.L., avea ca obiect principal de activitate "facilități de cazare pentru vacanțe și perioade de scurtă durată" și punct de lucru la "reședința de vară C.", intimatul-reclamant A. a deținut, începând cu data de 23.11.2006, calitatea de asociat, soția acestuia, F., exercită, începând cu data de 12.08.2010, funcția de administrator, fratele reclamantului, G., deține, începând cu data de 23.11.2006, calitatea de asociat, iar începând cu data de 03.12.2008, funcția de administrator, după cum rezultă din certificatul de furnizare informații nr. x/13.05 2013 emis de Oficiul Național al Registrului Comerțului . - în perioada 16.02.2012 - 20.11.2012, intimatul-reclamant, în calitate de primar al orașului Avrig, a semnat 20 de contracte și 7 comenzi ferme, încheiate de Primăria Avrig cu diverși prestatori, în valoare totală de 690.540 RON, după cum urmează: contractul "de publicitate" nr. 77/16.02.2012, contractul "de servicii publicitare" nr. 6/29.02.2012, contractul "de prestări servicii publicitare" nr. 7/01.03.2012, contractul "de servicii publicitare" nr. 9/01.03.2012, contractul "de prestări servicii" nr. 10/05.03.2012, contractul "de prestări servicii" nr. 12/09.03.2012, contractul "de prestări servicii" nr. 23/11.04.2012, contractul "de prestări servicii" nr. 26/11.04.2012, toate având ca obiect promovare și publicitate pentru implementarea proiectului B.; contractul "de servicii" nr. 51/21.08.2012 și contractul "de servicii" nr. 52/21.08.2012, ambele având ca obiect realizarea de servicii de consultanță de expertiză externă în cadrul proiectului B.; contractul "de servicii" nr. 61/21.09.2012, având ca obiect prestarea de management tehnic și financiar în cadrul proiectului B.; contractul "de publicitate" nr. 64/21.09.2012 și contractul "de servicii publicitare" nr. 65/21.09.2012, ambele având ca obiect prestarea serviciilor de promovare la nivel național a evenimentului "Toamna barocă la Avrig" ediția a 4-a; comanda fermă nr. 9500/27.09.2012, în temeiul căreia au fost executate materiale de promovare (afișe, ecusoane, invitații, diplome, mape de prezentare, etc.) a evenimentului "Toamna barocă la Avrig"; contractul "de servicii" nr. 67/28.09.2012, având ca obiect prestarea de servicii de consultanță pentru implementarea Tur de presă din data de 06.10.2012 și ca subiect desfășurarea evenimentului "Toamna barocă la Avrig" ediția a 4-a; contractul "de publicitate" nr. 68/01.10.2012, având ca obiect difuzarea pe postul de televiziune H., a 8 clipuri publicitare și realizarea unei emisiuni la fața locului, în scopul promovării evenimentului "Toamna barocă la Avrig"; comanda nr. 9920/05.10.2012, în temeiul căreia S.C. I. S.R.L. a publicat în ziarul I., în Scopul promovării evenimentului "Toamna barocă la Avrig" macheta afiș "Toamna baroc" și un articol posteveniment; contractul "de servicii" nr. 79/01.11.2012, având ca obiect prestarea de servicii de consultanță în cadrul proiectului B.; contractul "de servicii" nr. 91/13.12.2012, având ca obiect prestarea de servicii de expertiză externă în vederea implementării Strategiei de marketing în cadrul proiectului B.; comanda fermă nr. 1146/31.01.2013, în temeiul căreia au fost executate materiale de promovare (agenda evenimentului, plan situație Brukenthal, prezentare E., schița B. în limbile română și engleză, etc.) a evenimentului B.; comanda nr. 4/01.02.2013, în temeiul căreia S.C. J. S.R.L. a furnizat materiale de promovare a evenimentului B.; comanda nr. 1675/14.02.2013, în temeiul căreia S.C. I. S.R.L. a publicat în ziarul I., un articol (2 pagini color) post-eveniment "Toamna barocă la Avrig"; comanda nr. 20/22.04.2013, în temeiul căreia S.C. Constant S.R.L. a furnizat 5.000 buc. flyere ce conțin detalii despre proiectul B.; comanda nr. 94/04.06.2013, în temeiul căreia S.C. I. S.R.L. a publicat în ziarul I. un articol de presă pentru promovarea proiectului B.; contractul "de servicii" nr. 58/12.08.2013, având ca obiect realizarea de servicii de consultanță în cadrul proiectului B.; contractul "de servicii" nr. 83/20.11.2013 (inclusiv actul adițional nr. x/2013 la acest contract), având ca obiect prestarea de servicii de consultanță de expertiză externă în vederea elaborării Master Planului Turistic al zonei administrative a orașului Avrig; contractul "de servicii" nr. 85/20.11.2012 (inclusiv actele adiționale nr. x și nr. 2/2013 la acest contract), având ca obiect prestarea de servicii de consultanță în vederea Strategiei de Marketing referitoare la zona administrativă a orașului Avrig. Atât recurenta Agenția Națională de Integritate cât și prima instanță au reținut că din analiza conținutului materialelor (articole de presă; emisiuni radio și TV; declarații ale persoanei evaluate, televizate și publicate în presă; panouri și fly-uri publicitare) obținute ca urmare a executării celor 27 de contracte și comenzi ferme, rezultă că acestea privesc îndeosebi prezentarea, promovarea și publicitatea ansamblului reședința de vară și parcul C. (imobilul - sit pilot în cadrul proiectului - ce face obiectul contractului de locațiune nr. x/13.09.2011 încheiat între S.C. D. S.R.L. și E. von Brukenthal) ca obiectiv turistic principal al orașului Avrig, precum și activitățile organizate și desfășurate în incinta acestui imobil. Această situație de fapt este recunoscută de recurentul-reclamant, însă acesta susține că nu a avut un interes personal patrimonial în sensul legii. Înalta Curte nu poate reține această susținere întrucât, în cazul interesului personal de ordin administrativ, nu se pune în discuție existența unui beneficiu, a unui folos, ci sancțiunea intervine chiar pentru simplul fapt al posibilității anticipării deciziei autorității. În același sens s-a pronunțat Înalta Curte și prin Decizia nr. 5764 din 14.06.2013. Mai mult decât atât, nu se poate reține că nu a existat un folos material pentru sine atâta timp cât, în ciuda promovării obiectivului turistic prin intermediul actelor juridice în discuție, S.C. D. S.R.L. nu a realizat profit în perioada verificată, întrucât folosul material nu rezultă doar din existența profitului societății la momentul încheierii anului financiar contabil. Cu privire la conflictul de interese de natură penală, se constată că legiuitorul a reglementat distinct regimul juridic al conflictului de interese de natură penală de cel al conflictului de interese administrativ, instituind pentru fiecare dintre acestea un regim sancționator diferit. În aceste condiții, este evident că soluția dispusă în dosarul nr. x/2013 nu produce niciun efect juridic în ceea ce privește soluționarea conflictului de interese de natură administrativă de către instanța de contencios administrativ.

Soluția instanței de recurs și temeiul juridic al acesteia Pentru aceste considerente și în temeiul art. 20 din Legea contenciosului administrativ nr. 544/2004 și art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte va admite recursul declarat de pârâta Agenția Națională de Integritate împotriva sentinței nr. 247 din 28 octombrie 2016 a Curții de Apel Alba Iulia, secția de contencios administrativ și fiscal, va casa în parte sentința recurată și, rejudecând, va respinge în tot acțiunea reclamantului A. ca neîntemeiată. PENTRU ACESTE MOTIVE,