ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1487/2021

Ședința publică din data de 11 martie 2021

Asupra recursului de față,

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1.1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată, inițial, pe rolul Tribunalului Argeș, secția civilă-complet specializat de contencios administrativ și fiscal, la data de 07.05.2018, reclamantul Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Pitești-Mărăcineni a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Ploiești-Administrația Județeană a Finanțelor Publice Argeș, anularea Procesului-verbal de inspecție nr. x/08.11.2017 întocmit de Serviciul de Inspecție Economico-Financiară - Compartimentul Argeș și, pe cale de consecință, să se constate că nu datorează obligațiile bugetare stabilite în sarcina sa, în sumă de 1.600.633,00 RON și accesorii aferente, stabilite la măsura nr. 2 din actul de control.

Ulterior, reclamanta a formulat cerere adițională prin care a lărgit cadrul procesual, precizând că înțelege să cheme în judecată DGRFP Ploiești-Administrația Județeană a Finanțelor Publice Argeș, DGRFP Ploiești-Serviciul de Inspecție Economico-Financiară și DGRFP Ploiești-Serviciul de Inspecție Economico-Financiară Biroul Argeș-Teleorman-Compartimentul Argeș, precizând că solicită și anularea Deciziei nr. 74/12.01.2018 privind soluționarea contestației formulate împotriva Procesului-verbal de inspecție nr. x/08.11.2017.

Prin sentința nr. 983 din 2 noiembrie 2018, Tribunalul a admis excepția necompetenței materiale și a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.

1.2. Soluția primei instanțe

Cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel Pitești la data de 12.11.2018.

Prin sentința nr. 142 din 7 decembrie 2018, Curtea a admis excepția tardivității acțiunii, invocată prin întâmpinarea pârâtei DGRFP Ploiești-AJFP Argeș.

A respins, ca tardivă, acțiunea astfel cum a fost modificată prin cererea adițională de reclamantă, având ca obiect anularea Procesului-verbal de inspecție nr. x/08.11.2017.

Împotriva acestei sentințe, reclamantul Institutul de Cercetare-Dezvoltare Pomicolă Pitești-Mărăcineni a formulat recurs, solicitând casarea hotărârii recurate, respingerea excepției tardivității și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe.

A apreciat recurentul-reclamant că hotărârea este dată cu încălcarea și aplicarea greșită a legii.

Conform art. 22 alin. (8) din O.G. nr. 119/1999, împotriva deciziei emise în soluționarea contestației formulate împotriva procesului-verbal de inspecție se poate formula acțiune în termen de 15 zile lucrătoare de la comunicarea acesteia, conform Legii nr. 29/1990.

Legea nr. 29/1990 a fost abrogată prin Legea nr. 554/2004, fiind, astfel, aplicabile dispozițiile art. 11 din această lege.

A formulat contestație împotriva procesului-verbal nr. x/08.11.2017 în termen legal și împotriva Deciziei nr. 74/12.01.2018 tot în termenul legal prevăzut de Legea nr. 554/2004.

Prin art. 3 din Decizia nr. 74/12.01.2018 se prevede că se poate formula acțiune conform Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004. Astfel, în aceste condiții, s-a raportat la termenul prevăzut de această lege.

Intimata-pârâtă Direcția Generală a Finanțelor Publice Ploiești reprezentată de Administrația Județeană a Finanțelor Publice Argeș a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului, ca nefondat.

Examinând sentința atacată, în raport cu actele și lucrările dosarului, precum și cu dispozițiile legale incidente pricinii, având în vedere și susținerile părților, Înalta Curte va respinge recursul ca nefondat, neputându-se reține că instanța de fond ar fi încălcat sau aplicat greșit dispozițiile de drept material.

4.1. Se constată că, în cauză, este în discuție un termen de procedură, stabilit de legiuitor în procedura contestării procesului-verbal de inspecție, procedură ce cuprinde o etapă administrativă, constând în atacarea procesului-verbal de inspecție, și soluționarea acesteia prin decizie, și o etapă în fața instanței de judecată, în care se contestă respectiva decizie, în cazul respingerii contestației.

Potrivit art. 22 alin. (8) din O.G. nr. 119/1999 privind controlul intern/managerial și controlul financiar preventiv, astfel cum era în vigoare în perioada de referință,

"(8) În cazul în care în urma inspecției efectuate se constată abateri de la legalitate care au produs pagube pe seama fondurilor publice sau a patrimoniului public, se va întocmi proces-verbal de inspecție. Împotriva procesului-verbal de inspecție se poate formula contestație în termen de 15 zile lucrătoare de la data comunicării acestuia. Contestația se va depune la structura care a efectuat inspecția. Contestațiile vor fi soluționate prin decizie motivată, în termen de 30 de zile lucrătoare de la data înregistrării. Decizia este definitivă. Dacă prin soluționare contestația a fost respinsă, procesul-verbal de inspecție devine titlu executoriu și va fi transmis spre executare organului fiscal în a cărui rază teritorială își are domiciliul contestatorul. Împotriva deciziei se poate formula acțiune în termen de 15 zile lucrătoare de la comunicarea acesteia, conform Legii contenciosului administrativ nr. 29/1990, cu modificările ulterioare, la curtea de apel în a cărei rază teritorială își are domiciliul reclamantul.".

Înalta Curte nu poate primi susținerile recurentului-reclamant, în sensul că, de vreme ce Legea nr. 29/1990 a contenciosului administrativ a fost abrogată prin Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, ar fi fost incident termenul de formulare a acțiunii prevăzut de art. 11 din această din urmă lege.

După cum reiese din dispozițiile art. 22 alin. (8) anterior citate, legiuitorul a prevăzut că se poate formula acțiune în termen de 15 zile lucrătoare de la comunicare, conform Legii contenciosului administrativ nr. 29/1990.

Însă, termenul de 15 zile lucrătoare nu avea un corespondent în prevederile Legii nr. 29/1990 abrogate prin Legea nr. 554/2004, pentru a se putea reține că ar fi fost aplicabil termenul de formulare a acțiunii prevăzut de Legea contenciosului administrativ.

Dispozițiile legii abrogate au prevăzut un termen de 30 de zile pentru sesizarea instanței de contencios administrativ, termen care curgea fie de la data comunicării soluției date asupra contestației administrative, fie de la expirarea termenului de 30 de zile în care autoritatea ar fi trebuit să soluționeze contestația administrativă.

Niciunde în cuprinsul Legii nr. 29/1990 nu a fost prevăzut un termen de 15 zile lucrătoare pentru îndeplinirea vreunui act de procedură. Singurul termen de 15 zile (fără a se folosi noțiunea de "zile lucrătoare") prevăzut de această lege reglementa termenul pentru formularea recursului împotriva hotărârii instanței de judecată prin care era soluționată acțiunea în contencios administrativ.

Astfel, trimiterea la dispozițiile Legii contenciosului administrativ nu privea și termenul de sesizare a instanței, ci regulile contenciosului administrativ referitoare la procedura de judecată.

4.2. Potrivit principiului specialia generalibus derogant, norma specială este cea care derogă de la norma generală, iar o normă generală nu poate înlătura de la aplicare o norma specială. Înlăturarea de la aplicare a legii generale ori de câte ori există o dispoziție specială într-o materie dată, nu trebuie să fie expresă, fiind de la sine înțeleasă.

Prin urmare, contrar alegațiilor recurentului-reclamant, termenul pentru formularea acțiunii împotriva deciziei de soluționare a contestației administrative formulate împotriva procesului-verbal de inspecție prevăzut de O.G. nr. 119/1999, în vigoare în perioada analizată, de 15 zile lucrătoare de la comunicarea acesteia, este un termen de procedură special, care derogă de la termenele generale prevăzute de Legea contenciosului administrativ, indiferent că ar fi vorba despre Legea nr. 29/1990 sau Legea nr. 554/2004.

De altfel, potrivit art. 29 din Legea nr. 554/2004, "Ori de câte ori într-o lege specială anterioară prezentei legi se face trimitere la Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990 sau generic la instanța de contencios administrativ, trimiterea se va socoti făcută la dispozițiile corespunzătoare din prezenta lege.".

Or, după cum s-a reținut anterior, termenul de 15 zile lucrătoare pentru formularea acțiunii împotriva deciziei de soluționare a contestației administrative formulate împotriva procesului-verbal de inspecție nu avea niciun corespondent în dispozițiile Legii nr. 29/1990 a contenciosului administrativ și fiscal, pentru a se putea reține incidența termenului corespunzător din Legea nr. 554/2004.

4.3. Pentru considerentele arătate, Înalta Curte apreciază că dezlegarea dată litigiului cu care a fost învestită prima instanță reflectă analizarea, interpretarea și aplicarea corectă a prevederilor legale incidente, astfel că, în temeiul art. 496 alin. (1) C. proc. civ. și art. 20 din Legea nr. 554/2004, va respinge recursul, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Pitești-Mărăcineni împotriva sentinței nr. 142 din 7 decembrie 2018 a Curții de Apel Pitești, secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 11 martie 2021, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.