ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1005/2021
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1005/2021 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2021)
Ședința publică din data de 18 februarie 2021
Asupra conflictului negativ de competență de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Circumstanțele cauzei
Prin cererea înregistrată la data de 13.06.2019 pe rolul Curții de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, reclamanta A. S.R.L. a chemat în judecată pe pârâții Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Ploiești și Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Ploiești Administrația Județeană a Finanțelor Publice Argeș solicitând ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună:
- anularea Deciziei de soluționare nr. 967/13.12.2018 prin care DGRFP Ploiești a dispus respingerea ca neîntemeiată a contestației fiscale înregistrate la AJFP Argeș sub nr. x/02.07.2018 formulată de reclamantă împotriva deciziei de impunere nr. x/16.03.2018, Deciziilor referitoare la obligațiile fiscale accesorii nr. 3615/06.06.2018 respectiv a Raportului de Inspecție fiscală nr. x/16.05.2018, în privința diminuării pierderii fiscale înregistrate de reclamantă în cuantum de 2.107.911 RON și a obligațiilor fiscale suplimentare în cuantum de 769.569 RON reprezentând impozit pe profit și 128.034 RON reprezentând TVA și a obligațiilor fiscale accesorii aferente obligațiilor principale contestate.
- anularea în parte a Deciziei de impunere, a deciziilor de accesorii și constatarea nelegalității Raportului de inspecție, în privința diminuării pierderii fiscale înregistrate de societate în cuantum de 2.107.911 RON și a obligațiilor fiscale suplimentare în cuantum de 769.569 RON reprezentând impozit pe profit și 128.034 RON reprezentând tva și a obligațiilor fiscale accesorii aferente obligațiilor principale contestate.
- obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată.
Hotărârile care au generat conflictul de competență
Prin sentința nr. 794 din 14 noiembrie 2019, Curtea de Apel București a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului București, secția contencios.
Pentru a dispune în acest sens, Curtea de Apel București a reținut în esență că obiectul este reprezentat de cererea de anulare a deciziei emise în soluționarea contestațiilor și privește suma de 1.386.616 de RON, sumă ce nu depășește pragul de 3.000.000 RON, prevăzut la art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 .
Prin sentința nr. 2706 din 6 iulie 2020, Tribunalul București, secția a II-a contencios administrativ și fiscal, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Giurgiu, secția contencios administrativ și fiscal.
Tribunalul București a reținut că în raport de art. 10 alin. (3) din Legea nr. 554/2004, precum și de faptul că reclamanta are sediul în județul Giurgiu, competența de soluționare a cauzei aparține Tribunalului Giurgiu.
Prin încheierea din 19 octombrie 2020, Tribunalul Giurgiu, secția civilă, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București, secția a VIII-a contencios administrative și fiscal și, constatând ivit conflictul negativ de competență, a sesizat Înalta Curte de Casație și Justiție, secția de contencios administrativ și fiscal, pentru soluționarea acestui conflict.
A reținut instanța că în analizarea criteriului valoric prin raportare la care se determină competența materială de soluționare a pricinii, instanța va avea în vedere atât sumele contestate reprezentând impozit pe profit și TVA, cât și suma contestată reprezentând diminuare a pierderii fiscale, rezultând o sumă totală de 3005514 RON.
Soluția Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Analizând conflictul negativ de competență intervenit între cele două instanțe, în raport de hotărârile pronunțate și de înscrisurile aflate la dosarul cauzei, Înalta Curte constată că instanța competentă să soluționeze cauza este Tribunalul Giurgiu, secția a II-a contencios administrativ și fiscal, pentru următoarele considerente:
În cauză, reclamanta a învestit instanța de contencios administrativ cu o cerere de anulare a deciziei emise în soluționarea contestațiilor, obiectul contestațiilor privind suma de 1.386.616 de RON, din care:
- 769.569 RON - impozit pe profit;
- 128.034 RON - taxă pe valoarea adăugată;
- 407.451 RON accesorii aferente impozitului pe profit;
- 63.562 RON accesorii aferente taxei pe valoare adăugata.
Separat de aceste obligații fiscale stabilite, reclamanta a mai contestat diminuarea pierderii fiscale înregistrate de societate cu suma de 2.107.911 RON.
Problema de drept care a generat conflictul negativ de competență vizează aplicabilitatea în cauză a dispozițiilor art. 10 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, instanțele aflate în conflict exprimând opinii diferite în ceea ce privește calificarea diminuării pierderii fiscale drept taxă, impozit sau contribuție.
Potrivit art. 10 alin. (1) Legea nr. 554/2004 "Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora de până la 3.000.000 de RON se soluționează în fond de tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora mai mari de 3.000.000 de RON se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel".
Legiuitorul a instituit două criterii pentru stabilirea competenței materiale în judecarea în fond a cauzelor: criteriul poziționării autorității emitente în sistemul autorităților publice și criteriul valoric. Acesta din urmă este aplicabil în cauzele care au ca obiect taxe și impozite, contribuții, datorii vamale și accesorii ale acestora, delimitând competența materială a tribunalului și a curții de apel în funcție de suma în litigiu.
Se constată că legiuitorul a avut în vedere prin dispozițiile art. 10 alin. (1) "litigiile (…) care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora de până la (…)", astfel încât, în cazul în care persoana care se consideră vătămată nu contestă în întregime obligația stabilită prin actul administrativ atacat, pragul valoric are în vedere numai suma în litigiu (suma contestată), iar nu cuantumul integral al taxelor și impozitelor, contribuțiilor, datoriilor vamale și obligațiilor accesorii stabilite prin actul respectiv.
Prin urmare, Înalta Curte, în acord cu cele reținute de Curtea de apel, constată că diminuarea pierderii fiscale înregistrate de societate, deși este o măsură administrativ-fiscală, nu stabilește valoarea unei taxe, a unui impozit sau a unei contribuții.
În aplicarea dispozițiilor legale anterior citate, Înalta Curte reține că prin raportare la valoarea obligațiilor de plată a căror stingere se solicită, respectiv 1.386.616 de RON, competența de soluționare a cauzei revine Tribunalului Giurgiu, secția civilă, instanță în a cărei rază teritorială își are sediul reclamanta.
În fine, Înalta Curte are în vedere că pentru stabilirea valorii creanței fiscale a cărei valorificare se urmărește prin formularea acțiunii, prezintă relevanță valoarea obligațiilor de plată a căror stingere se solicită, respectiv obligații de plată în cuantum de 1.386.616 de RON.
Temeiul legal al soluției adoptate asupra conflictului de competență
Pentru considerentele expuse și în conformitate cu dispozițiile art. 135 alin. (1) și (4) C. proc. civ., Înalta Curte va stabili competența de soluționare a cauzei, în primă instanță, în favoarea Tribunalului Giurgiu, secția civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Stabilește competența soluționării cauzei privind pe reclamanta A. S.R.L., în contradictoriu cu pârâții Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Ploiești și Agenția Națională de Administrare Fiscală - Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Ploiești - Administrația Județeană a Finanțelor Publice Argeș în favoarea Tribunalului Giurgiu, secția civilă.
Definitivă.
Soluția va fi pusă la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.
Pronunțată astăzi, 18 februarie 2021.