ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1479/2021

Ședința publică din data de 11 martie 2021

Asupra recursurilor de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

1.1. Prin cererea înregistrată, la data de 15.05.2018, pe rolul Curții de Apel Brașov, secția de contencios administrativ și fiscal, reclamanta Comuna Măieruș prin Primar a solicitat, în contradictoriu cu pârâții Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Direcția Generală de Dezvoltare Rurală-AM PNDR din cadrul MADR, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) și Centrul Regional pentru Finanțarea Investițiilor Rurale 7 Centru Alba Iulia, în principal, obligarea pârâților să aprobe finanțarea pentru suma de 993.848 euro, conform cererii de finanțare depuse de reclamantă la data de 29.05.2017 sau, în subsidiar, obligarea pârâților să soluționeze contestația formulată de reclamantă, cu cheltuieli de judecată.

La data de 19.09.2018, mai înainte de primul termen de judecată, reclamanta a formulat completare a cererii de chemare în judecată, prin care a arătat că înțelege să completeze acțiunea inițială, în sensul că solicită să se dispună obligarea pârâților să își îndeplinească obligațiile legale prevăzute de art. 10 din Ordinul MADR nr. 154/2017, respectiv să întocmească și să comunice situația prevăzută de această dispoziție, împreună cu contestația reclamantei către Comisia de soluționare a contestațiilor.

1.2. Prin încheierea din 15 noiembrie 2018, de amânare a pronunțării pentru data de 7 decembrie 2018, Curtea a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale invocată de pârât prin întâmpinare.

A respins excepția lipsei capacității procesuale de folosință a Direcției Generale de Dezvoltare Rurală-Autoritatea de Management pentru PNDR, invocată de pârâtul MADR prin întâmpinare.

A respins excepția inadmisibilității acțiunii pentru depășirea termenului de contestare, invocată de MADR prin întâmpinare.

Prin sentința civilă nr. 175 din 7 decembrie 2018, Curtea de Apel Brașov a admis în parte acțiunea reclamantei.

A obligat pârâta Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale la întocmirea documentației și înaintarea contestației formulate de reclamantă împotriva Notificării nr. x/17.11.2017 emise de AFIR spre soluționare Comisiei de soluționare a contestațiilor, în conformitate cu art. 10 alin. (6)-(35) din Regulamentul de organizare și funcționare a procesului de selecție și a procesului de verificare a contestațiilor pentru proiectele aferente măsurilor din Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020, astfel cum a fost aprobat prin Ordinul Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale nr. 154/2017.

A respins în rest acțiunea.

A obligat pârâta AFIR să plătească reclamantei suma de 3.000 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată parțiale.

Împotriva acestei sentințe au formulat recurs pârâții Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Direcția Generală de Dezvoltare Rurală-Autoritatea de Management PNDR și Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale.

2.1. Recurentul-pârât Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și-a întemeiat recursul pe dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând casarea în parte a sentinței recurate și, în rejudecare, admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a sa și a Direcției Generale de Dezvoltare Rurală -AM pentru PNDR din cadrul MADR, și, respectiv a excepției inadmisibilității acțiunii pentru depășirea termenului de formulare a contestației. Pe fondul cererii de chemare în judecat, a solicitat respingerea acesteia, ca nefondată.

A arătat recurentul, referitor la excepția lipsei calității procesuale pasive, că, potrivit H.G. nr. 30/2017 privind organizarea și funcționarea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, soluționarea cererii reclamantei și emiterea actelor solicitate nu sunt date în atribuția sa, ci în cea a Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, care este instituția cu personalitate juridică, conform art. 1 și art. 5 din O.U.G. nr. 41/2014, având calitatea de a sta în proces, conform art. 56 alin. (1) C. proc. civ.

Scopul AFIR îl constituie implementarea tehnică și financiară a Fondului european pentru agricultură și dezvoltare rurală-FEADR, având atribuții în primirea cererilor de finanțare, în verificarea cererilor de plată ale beneficiarilor proiectelor finanțate din FEADR, în verificarea proiectelor finanțate, în efectuarea plății către beneficiari și în efectuarea de controale ori de câte ori se consideră necesar.

În ceea ce privește excepția inadmisibilității acțiunii pentru depășirea termenului de formulare a contestației cu privire la rezultate selecției proiectelor, prevăzut de art. 10 alin. (1) din Anexa la OMADR nr. 154/2017, a susținut recurentul-pârât că instanța de fond nu a dat o aplicare corectă a dispozițiilor legale, pentru că reclamanta a depus contestația pe 24.11.2017, în condițiile în care ultima zi de depunere a acesteia era 23.11.2017.

Pe fondul acțiunii, a apreciat recurentul-pârât că o contestație depusă după împlinirea termenului procedural stabilit de art. 10 alin. (1) din OMADR nr. 154/2017 nu mai poate face obiectul de soluționare în cadrul comisiilor de soluționare a contestațiilor, acestea nemaifăcând obiectul situațiilor centralizatoare înaintate de către AFIR comisiilor, întrucât sistemul informatic se oprește la data de 23.11.2017, orele 23:59.

Chiar și în situația în care ar fi fost înaintată contestația comisiei de soluționare a contestațiilor, soluția ar fi fost aceeași, de respingere a acesteia ca fiind tardiv formulată, nerespectarea termenului procedural atrăgând decăderea contestatorului din exercitarea acestuia.

2.2. Recurenta-pârâtă Direcția Generală de Dezvoltare Rurală-Autoritatea de Management Programul Național de Dezvoltare Rurală din cadrul MADR, prin recursul său, a formulat aceleași susțineri ca și recurentul-pârât MADR, solicitând casarea în parte a hotărârii recurate și, în rejudecare, admiterea excepțiilor lipsei calității procesuale pasive a sa și a MADR, respectiv a inadmisibilității acțiunii pentru depășirea termenului de formulare a contestației, iar, pe fond, respingerea acțiunii, ca nefondată.

2.3. Recurenta-pârâtă Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale și-a întemeiat recursul pe motivul de nelegalitate prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând casarea în parte a hotărârii recurate și, în rejudecare, respingerea acțiunii, ca neîntemeiată.

După ce a prezentat situația de fapt, a susținut recurenta că instanța de fond în mod greșit a reținut că ar fi trebuit soluționată contestația reclamantei după procedura prevăzută de alin. (6) și urm. ale art. 10 din regulament și că nu se prevede soluția clasării contestației înainte de a fi înaintată comisiei.

Din analiza art. 10 din Ordinul MADR nr. 154/2017 pentru modificarea și completarea Ordinului MADR nr. 763/2015 privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a procesului de selecție și al procesului de verificare a contestațiilor pentru proiectele aferente măsurilor din PNDR 2014-2020, pentru contestarea rezultatului unei etape de evaluare a unui proiect sunt impuse anumite reguli.

În cauză, reclamanta Comuna Măieruș a depus contestația împotriva Notificării nr. x/17.11.2017 în format letric la data de 24.11.2017, deși nu a dovedit că la data de 24.11.2017 au existat motive justificate care au împiedicat depunerea în format online a contestației.

Mai mult, termenul pentru depunerea contestației a fost depășit, ultima zi în care se putea depune contestația, în format online sau letric, fiind 23.11.2017.

În acest context, a apreciat că sunt încălcate dispozițiile privind modul de contestare și a procedat la respingerea contestației.

Ulterior a avut loc o bogată corespondență cu beneficiarul privind modul de soluționare a contestației, însă concluzia sa a fost aceeași.

Referitor la aplicarea dispozițiilor art. 10 din OMADR nr. 154/2017, potrivit art. 10 alin. (4), "vor fi considerate contestații și analizate în baza prezentei proceduri doar acele solicitări care contestă elemente legate de eligibilitatea proiectului depus, neconformitatea, punctare unui/unor criterii de selecție, stabilirea valorii/cuantumului criteriilor de departajare, valoarea proiectului declarată eligibilă/valoarea sau intensitatea sprijinului public acordat pentru proiectul depus, componenta financiară dominantă".

Aceste prevederi nu exclud pe cel prevăzute la alin. (1)-(3) ale aceluiași articol, potrivit cărora contestațiile vor fi depuse online pentru sub-măsurile pentru care depunerea proiectelor se realizează online.

Astfel, obligația stabilită de prima instanță, în sensul de a se avea în vedere numai prevederile alin. (4) al art. 10 din OMADR nr. 154/2017, este redundantă și forțată, dat fiind faptul că instanța trebuia să ia în considerare în integralitate toate prevederile art. 10 din ordin.

Prevederile art. 10 alin. (4) și urm. sunt oricum aplicabile prezentei spețe în aceeași măsură în care sunt aplicabile și alin. (1)-(3) din articol, care conțin reguli stricte privind modul de formulare și transmitere a contestațiilor de către solicitanții nemulțumiți de modul de evaluare a cererilor de finanțare, însă cu respectarea reglementărilor privind modul de depunere a contestațiilor.

Astfel fiind, în contextul în care unul dintre solicitanți nu respectă regulile impuse pentru depunerea cererii de finanțare, nu respectă termenele și modul de depunere a contestațiilor împotriva modului de evaluare a cererii de finanțare, decizia nu poate fi decât aceea de respingere.

Intimata-reclamantă Comuna Măieruș prin Primar a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursurilor, ca nefondate.

Referitor la recursul pârâtei Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, a arătat intimata că, în mod nelegal, aceasta s-a subrogat în drepturile Comisiei de soluționare a contestațiilor și a pronunțat o soluție de clasare, pentru că legea nu recunoaște o astfel de competență.

AFIR ar fi trebuit să înainteze contestația formulată Comisiei de soluționare a contestațiilor, singura în măsură să se pronunțe asupra tardivității, dacă era cazul, potrivit art. 10 alin. (24) din OMADR nr. 154/2017. Or, AFIR a comunicat clasarea contestației prin Adresa nr. x/30.01.2018, deși legea nu cunoaște soluția de clasare a contestației.

În ceea ce privește recursurile formulate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și de Direcția Generală de Dezvoltare Rurală, intimata-reclamantă a invocat excepția nulității, pentru că nu au indicat și încheierea de ședință din 15 noiembrie 2018 prin care au fost respinse excepțiile invocate de aceștia.

Înalta Curte, examinând sentința atacată, în raport cu actele și lucrările dosarului, cu motivele invocate de recurenți, precum și cu dispozițiile legale incidente în cauză, reține următoarele.

4.1. Cu privire la recursurile formulate de pârâtul Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și de pârâta Direcția Generală de Dezvoltare Rurală-Autoritatea de Management PNDR din cadrul MADR, care vor fi analizate unitar, prezentând aceleași critici, Înalta Curte constată că în mod greșit a respins instanța de fond excepția lipsei calității procesuale pasive, în condițiile în care recurenta-reclamantă Comuna Măieruș prin Primar nu contestă vreun act administrativ emis de aceste instituții și, de asemenea, recurenții nu au nicio atribuție în privința cererii de finanțare formulată de reclamantă.

Or, în materia contenciosului administrativ, calitate procesuală pasivă o are emitentul actului administrativ a cărui anulare se cere sau titularul obligației de despăgubire a persoanei vătămate printr-un act administrativ nelegal.

Atribuția de aprobare a cererii de finanțare, în sensul dorit de reclamantă, revine Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, care este instituție publică cu personalitate juridică al cărei scop, potrivit O.U.G. nr. 41/2014, îl constituie implementarea tehnică și financiară a Fondului european pentru agricultură și dezvoltare rurală-FEADR.

Astfel, în cauză, recurenții-pârâți Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Direcția Generală de Dezvoltare Rurală-AM PNDR din cadrul MADR nu au calitate procesuală pasivă, în condițiile în care nu au nicio atribuție în privința aprobării cererilor beneficiarilor proiectelor finanțate din FEADR.

Aspectul că Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale este subordonată ierarhic recurentului-pârât Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, care are și calitatea de ordonator principal de credite, nu este în masură să confere acestuia calitate procesuală pasivă în cauză.

4.2. În ceea ce privește recursul formulat de recurenta-pârâtă Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, Înalta Curte reține că, în limitele și pentru considerentele ce vor fi prezentate, se impune admiterea acestuia și casarea hotărârii recurate, în sensul respingerii acțiunii ca neîntemeiate, fiind incident motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ.

În fapt, prin Notificarea nr. x/17.11.2017, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale a comunicat intimatei-reclamante Comuna Măieruș că i-a fost aprobată cererea sa de finanțare cu privire la proiectul intitulat "Înființare infrastructură de apă și apă uzată în zona Valea Măierușului", pentru o valoarea eligibilă totală de 550.242 euro.

Reclamanta Comuna Măieruș a contestat, prin Adresa nr. x/24.11.2017, înregistrată la Centrul Regional pentru Finanțarea Investițiilor Rurale Alba-Iulia sub nr. x/24.11.2017, valoarea totală eligibilă prezentată în notificarea menționată, solicitând menținerea valorilor prezentate în bugetul indicativ totalizator și în bugetele indicative ale fiecărei acțiuni aferente cererii de finanțare depuse în data de 29.05.2017.

Drept răspuns la contestația reclamantei, prin Adresa nr. x/30.01.2018, Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale i-a comunicat faptul că, întrucât nu a respectat dispozițiile art. 10 alin. (1) și (2) din Regulamentul de organizare și funcționare al procesului de verificare a contestațiilor pentru proiectele aferente măsurilor PNDR 2017-2020, aprobat prin OMADR nr. 154/18.05.2017, contestația sa va fi clasată.

Adresa nr. x/30.01.2018 a fost rectificată prin Adresa nr. x/07.03.2018 cu privire la termenul până la care putea fi înregistrată în sistemul electronic al AFIR contestația reclamantei, 23.11.201, în loc de 24.11.2017.

Prin urmare, Înalta Curte constată că actul care constituie răspunsul autorității la contestația reclamantei îl constituie Adresa nr. x/30.01.2018 emisă de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale de clasare a contestației.

În contenciosul administrativ, obiectul acțiunii este configurat de prevederile exprese ale art. 52 din Constituția României și de art. 1 alin. (1) și art. (8) din Legea nr. 554/2004, în sensul că persoana care se consideră vătămată într-un drept recunoscut de lege sau într-un interes legitim printr-un act administrativ sau prin refuzul rezolvării unei cereri adresate unei autorități publice poate sesiza instanța de contencios administrativ pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei cauzate.

Deci, în contenciosul administrativ, cererea privind recunoașterea unui drept sau a unui interes legitim și repararea pagubei cauzate este subsecventă cererii îndreptate împotriva unui act administrativ tipic sau asimilat, în sensul art. 2 alin. (1) lit. c) și art. 2 alin. (2) din Legea nr. 554/2004.

Prin cererea de chemare în judecată, reclamanta a solicitat obligarea pârâților la aprobarea finanțării pentru suma de 993.848 euro, conform cererii de finanțare, sau, în subsidiar, obligarea pârâților să soluționeze contestația formulată. Prin cererea completatoare, reclamanta a solicitat obligarea pârâților să-și îndeplinească obligațiile legale prevăzute de art. 10 din OMADR nr. 154/2017.

Potrivit art. 9 alin. (2) C. proc. civ., obiectul și limitele procesului sunt stabilite prin cererile și apărările părților, ceea ce reprezintă manifestarea, în concret, a principiului disponibilității, deoarece partea are posibilitatea de a aprecia ce solicită instanței de judecată și de asemenea care sunt limitele învestirii instanței de judecată.

Obiectul procesului este determinat de pretențiile exprimate prin cererea de chemare în judecată sau este dat de situația juridică a cărei a cărei rezolvare în justiție, se urmărește, așa cum rezultă din dispozițiile art. 29 C. proc. civ., care definește acțiunea civilă. Cu alte cuvinte, instanța nu poate depăși limitele acțiunii fixate de reclamant, pentru că, în toate cazurile, judecătorii hotărăsc numai asupra obiectului cererii deduse judecății.

Reține Înalta Curte că instanța nu este legată de sensul literal al termenilor folosiți de reclamant, însă rolul activ al instanței nu poate fi exercitat astfel încât să creeze un dezechilibru între părți în folosirea drepturilor procedurale.

Astfel, judecătorul nu se poate substitui părților în stabilirea obiectului acțiunii, ci este ținut a se pronunța și a analiza asupra obiectului cererii astfel cum a fost formulat.

Or, în cauză, după cum reiese din aspectele de fapt reținute, niciunde în cuprinsul acțiunii cu care a fost învestită instanța de contencios administrativ (nici chiar prin cererea completatoare a acțiunii), reclamanta nu a solicitat anularea vreunui act administrativ, în sensul Legii nr. 554/2004, respectiv a actului prin care contestația sa administrativă a fost soluționată, în sensul clasării acesteia.

Prin urmare, de vreme ce reclamanta nu a înțeles să solicite anularea răspunsului emis de autoritatea pârâtă la contestația formulată împotriva Notificării nr. x/17.11.2017, acțiunea acesteia, astfel cum a fost formulată și completată, este neîntemeiată, impunându-se a fi respinsă, aspectele avute în vedere de prima instanță excedând cadrului procesual și obiectului acțiunii, astfel cum au fost stabilite de către reclamantă.

4.3. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs

Pentru toate considerentele expuse, Înalta Curte, în temeiul art. 20 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 și art. 496 alin. (1) C. proc. civ., va admite recursurile pârâților, va casa hotărârea recurată și, în urma rejudecării, va respinge acțiunea formulată în contradictoriu cu pârâții Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Direcția Generală de Dezvoltare Rurală-AM PNDR din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pentru lipsa calității procesuale pasive a acestora și va respinge acțiunea formulată în contradictoriu cu pârâții Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale și Centrul Regional pentru Finanțarea Investițiilor Rurale 7 Centru Alba Iulia, ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursurile formulate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, de Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale și de Direcția Generală de Dezvoltare Rurală-AM PNDR din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale împotriva sentinței nr. 175 din 7 decembrie 2018 a Curții de Apel Brașov, secția de contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința recurată și, în rejudecare, respinge acțiunea formulată de reclamanta Comuna Măieruș prin Primar în contradictoriu cu pârâții Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și Direcția Generală de Dezvoltare Rurală-AM PNDR din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale pentru lipsa calității procesuale pasive a acestora.

Respinge acțiunea formulată în contradictoriu cu Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale și Centrul Regional pentru Finanțarea Investițiilor Rurale 7 Centru Alba Iulia, ca neîntemeiată.

Definitivă.

Pronunțată astăzi, 11 martie 2021, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.