ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1355/2021

Ședința publică din data de 4 martie 2021

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

Prin cererea înregistrată la data de 15.07.2020 pe rolul Curții de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Județul Bihor, prin Consiliul Județean Bihor, a solicitat, în contradictoriu cu pârâta Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, suspendarea executării Procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare încheiat la data de 07.05.2020, privind cererea de plată nr. x/02.04.2019, depusă de Consiliul Județean Bihor și înregistrat la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură sub nr. x/08.05.2020, prin care s-a dispus obligarea sa la plata sumei de 325.694,40 RON - fond FEGA 100% pentru măsura "Acordarea ajutorului financiar FEGA în cadrul Programului pentru școli al României" - pentru componenta de distribuție de produse lactate (iaurt), până la pronunțarea instanței de fond asupra acțiunii în anularea actului administrativ.

Prin sentința civilă nr. 729 din 30 iulie 2020, pronunțată de Curtea de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal, s-a respins cererea de suspendare a executării formulată de reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Județul Bihor prin Consiliul Județean Bihor, în contradictoriu cu pârâta Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, ca neîntemeiată.

Împotriva sentinței civile nr. 729 din 30 iulie 2020 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal a declarat recurs reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Județul Bihor, prin Consiliul Județean Bihor, întemeiat pe motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., solicitând suspendarea executării Procesului-verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare încheiat la data de 07.05.2020.

Recurenta-reclamantă redă starea de fapt din cauză și arată că în speță sunt îndeplinite condițiile cazului bine justificat și pagubei iminente pentru a se dispune suspendarea executării actului atacat.

În ceea ce privește existența cazului bine justificat, consideră că atât A.P.I.A., cât și Regionala de Audit Cluj, au reținut în mod eronat că autoritatea contractantă a derulat procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare, cu încălcarea prevederilor art. 104 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016, întrucât actul normativ ce a aprobat bugetul aferent Programului pentru școli a intrat în vigoare la data de 20.07.2018, dar ANAP s-a pronunțat cu privire la documentația de atribuire pentru licitația deschisă după aproape o lună de la momentul transmiterii documentației.

Mai arată că Hotărârea de Guvern nr. 533/2018, prin care a fost aprobat bugetul de implementare a programului, a intrat în vigoare abia la data de 20.07.2018, ceea ce a condus la întârzieri în analiza documentației de atribuire. Ulterior, autoritatea contractantă a demarat la data de 05.09.2018 o procedură de achiziție competitivă, negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare, procedură ce s-a finalizat prin contracte de furnizare distincte pentru produsele menționate și prevăzute în program.

Consideră că în cauză nu s-au încălcat principiile achizițiilor publice.

Referitor la prevenirea unei pagube iminente, solicită a se avea în vedere cuantumul ridicat al sumei stabilite cu titlu de corecție și faptul că în speță culpa nu îi aparține.

Intimata-pârâtă Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură a formulat întâmpinare, prin care invocă excepția nulității recursului, pe motiv că cererea de recurs reprezintă o copie a cererii de chemare în judecată, fără a fi invocate motive de nelegalitate cu privire la hotărârea recurată.

Pe fond, solicită respingerea recursului ca neîntemeiat și menținerea hotărârii atacate ca temeinică și legală.

II. Soluția instanței de recurs

Analizând cu prioritate excepția nulității cererii de recurs formulate de către reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Județul Bihor, prin Consiliul Județean Bihor, invocată de către intimata-pârâtă prin întâmpinare, Înalta Curte constată că recursul este nul, pentru următoarele considerente:

Potrivit art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ.:

"(1) Cererea de recurs va cuprinde următoarele mențiuni:

d) motivele de nelegalitate pe care se întemeiază recursul și dezvoltarea lor sau, după caz, mențiunea că motivele vor fi depuse printr-un memoriu separat".

Articolul 487 alin. (1) din C. proc. civ., prevede că:

"Recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile și în recurs."

Conform art. 489 alin. (1) din C. proc. civ.:

"Recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, cu excepția cazului prevăzut la alin. (3)", iar potrivit art. 489 alin. (2) din C. proc. civ.:

"Aceeași sancțiune intervine în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488."

Înalta Curte constată că prezenta cerere de recurs nu îndeplinește cerințele de formă prevăzute de art. 486 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ., întrucât dezvoltarea motivelor de recurs nu se încadrează în niciunul dintre motivele de casare prevăzute de dispozițiile art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

Mai mult, examinând cererea de recurs formulată de către reclamanta Unitatea Administrativ Teritorială Județul Bihor, prin Consiliul Județean Bihor, se constată că aceasta reprezintă o redare fidelă a cererii de chemare în judecată depuse la instanța de fond la dosar, aspectele invocate făcând obiectul analizei primei instanțe, prin cererea de recurs nefiind adus niciun argument suplimentar care să se circumscrie motivelor de nelegalitate apte să conducă la casarea hotărârii recurate.

Pe de altă parte, nici simpla indicare formală a încadrării recursului într-unul dintre motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) C. proc. civ. nu este suficientă pentru a se considera îndeplinită condiția motivării recursului, cât timp criticile expuse nu pot fi încadrate în motivele de casare prevăzute de lege.

În speță, în raport cu motivul de casare invocat, respectiv art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., recurenta-pârâtă nu a arătat care sunt normele de drept material ce au fost, în opinia sa, încălcate sau aplicate greșit de către prima instanță și nici argumentele pentru care a apreciat în acest mod.

Or, această neregularitate a cererii de recurs este sancționată cu nulitatea.

În acest sens, Înalta Curte constată că potrivit art. 483 alin. (3) din C. proc. civ.:

"Recursul urmărește să supună Înaltei Curți de Casație și Justiție examinarea, în condițiile legii, a conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile", legiuitorul înțelegând să încadreze calea de atac a recursului în rândul căilor extraordinare de atac, obiectul său fiind verificarea aspectelor de nelegalitate indicate în mod expres și limitativ de dispozițiile art. 488 C. proc. civ.

Recursul nu reprezintă o cale devolutivă de atac, instanța de recurs fiind învestită cu analiza conformității hotărârii recurate în raport cu dispozițiile legale incidente, prin prisma motivelor de casare expuse de art. 488 alin. (1) C. proc. civ.

Deoarece recurenta-reclamantă nu s-a conformat exigențelor cerute de lege și nu a formulat critici care să permită încadrarea motivelor de recurs în vreunul dintre cazurile expres și limitativ prevăzute de art. 488 alin. (1) din C. proc. civ., Înalta Curte va constata nul recursul de față.

2.2. Temeiul legal al soluției adoptate în recurs.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 496 din C. proc. civ., Înalta Curte va constata nul recursul declarat de Unitatea Administrativ Teritorială Județul Bihor prin Consiliul Județean Bihor împotriva sentinței civile nr. 729 din 30 iulie 2020 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Constată nul recursul declarat de Unitatea Administrativ Teritorială Județul Bihor prin Consiliul Județean Bihor împotriva sentinței civile nr. 729 din 30 iulie 2020 pronunțate de Curtea de Apel București, secția a IX-a contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Soluția va fi pusă la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.

Pronunțată astăzi, 4 martie 2021.