ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1079/2021

Ședința publică din data de 23 februarie 2021

Deliberând asupra recursului de față, din examinarea actelor dosarului, constată următoarele:

I. Procedura în fața primei instanțe

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Curții de Apel Craiova la data de 11 mai 2017, reclamanta S.C. Carpatina Cerna SAT S.R.L. a solicitat, în contradictoriu, cu pârâtul Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale prin Direcția Generală Pescuit-Autoritatea de Management pentru POP:

- anularea notificării x/01.11.2016 prin care a fost admisă în parte cererea de aprobare a finanțării prin programul de fazare a cheltuielilor neacceptate la fazare, în sumă de 1.191.326,70 RON și a Răspunsului de respingere a contestației nr. 327201/05.12.2016;

- obligarea pârâților la plata de despăgubiri pentru prejudiciul cauzat prin neaprobarea în vederea finanțării prin programul de fazare a tuturor cheltuielilor eligibile, respectiv la plata sumei de 595.663,35 1ei.

Prin sentința nr. 312 din 04 iunie 2018, Curtea de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal:

- a admis acțiunea formulată de reclamanta S.C. Carpatina Cerna SAT S.R.L., în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, prin Direcția Generală Pescuit-Autoritatea de Management pentru POP;

- a anulat adresa din 01.11.2016 în privința cheltuielilor neeligibile și decizia privind respingerea contestației nr. 327201 din 05.12.2016 emisă de M.A.D.R. prin Direcția Generală Pescuit - Autoritatea de Management pentru POP;

- a obligat pârâtul la plata sumei de 595.663,35 RON, cu titlu de despăgubiri;

- a obligat pârâtul la plata sumei de 4.850 RON, cu titlu de cheltuieli de judecată.

Prin încheierea din 20.06.2018, Curtea de Apel Craiova a dispus din oficiu îndreptarea erorii materiale strecurate în dispozitivul sentinței nr. 312 din 04 iunie 2018, în sensul menționării termenului și a căii de atac.

Împotriva sentinței nr. 312 din 04 iunie 2018 a Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal, cât și împotriva încheierii din 21.05.2018 pronunțată în același dosar, a declarat recurs pârâtul Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale pentru Direcția Generală Pescuit - Autoritatea de Management pentru POPAM, pentru motivele de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 și pct. 8 C. proc. civ.

Astfel, criticând cele două hotărâri pentru nelegalitate, a solicitat admiterea recursului și casarea acestora în sensul respingerii acțiunii, ca neîntemeiată.

În motivarea recursului s-a arătat, în esență, că instanța de fond s-a pronunțat eronat prin încheierea din data de 21.05.2018 asupra obiecțiunilor formulate la data de 18.05.2018, întemeindu-se pe dispozițiile art. 337 C. proc. civ., astfel că s-a solicitat insatnței de recurs să dispună experților desemnați în cauză să procedeze la lămurirea sau refacerea rapoartelor de expertiză.

În ceea ce privește sentința pronunțată de instanța de fond, recurentul a menționat că aceasta nu îndeplinește cerințele art. 425 C. proc. civ., fiind nemotivată, întrucât, pe de o parte, nu a avut în vedere toate argumentele de fapt și de drept invocate de reclamantă în cererea de chemare în judecată deși avea posibilitatea să le grupeze în funcție de problemele de drept deduse judecății, astfel încât să le răspundă prin considerente comune, iar pe de altă parte, în motivarea hotărârii nu se regăsesc literar susținerile pârâtului MADR.

În plus, precizează recurentul, în cuprinsul hotărârii se regăsesc motive contradictorii, în sensul că nu au fost înfățișate clar și coerent argumentele expuse de părțile litigante, în condițiile în care instanța a omis să se pronunțe asupra excepției invocate de pârât.

Din perspectiva motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., după expunerea istoricului cauzei, recurentul a menționat că instanța de fond a reținut în mod eronat faptul că lucrările aferente realizării proiectului se regăsesc în situațiile și devizele de lucrări, fiind evidențiate din punct de vedere fizic, conform concluziilor raportului de expertiză, precum și împrejurarea că procedura de finanțare nu a fost respectată de către pârât, în condițiile în care proiectul era identificabil, atât fizic, cât și financiar, scriptic, iar lucrările executate sunt distincte de cele pentru care a fost anterior acceptată și efectuată plata, evitându-se declararea de două ori a acelorași cheltuieli.

De asemenea, recurentul a învederat că instanța de fond a reținut eronat și nerealitatea controlului realizat în teren de către pârât, precum și faptul că nu a fost respectată obligația de a verifica dacă lucrările au fost realizate, în condițiile în care, în perioada 05.09.2016-07.09.2016 a avut loc vizita în teren, aceasta a fost efectuată de experții CRPOPAM Dolj, conform prevederilor Manualului de procedură pentru fazarea proiectelor, iar raportul vizitei în teren a fost transmis și înregistrat la DGP AMPOPAM cu nr. X/13.09.2016, fiind aprobat la data de 15.06.2016.

În conformitate cu prevederile Deciziei C (2013) 4879 privind aprobarea orientărilor referitoare la încheierea programelor operaționale adoptate pentru asistența din partea Fondului european pentru pescuit (2007-2013), punctul 3.2. condiția numărul 3 (proiectul are două faze identificabile în mod clar din punct de vedere fizic și financiar, pentru cheltuielile respinse la fazare nu s-au putut identifica cele două faze, astfel că aceste cheltuieli nu au fost incluse în Bugetul indicativ de fazare pe baza Raportului asupra verificării în teren, a solicitării de fazare și a tuturor informațiilor furnizate de beneficiar, inclusiv stadiul execuției lucrărilor până la 31.012.2015, de la 01.01.2016-27.06.2016 și activitățile propuse pentru execuție în cadrul fazei a II-a a proiectului, deci ulterioare datei de 27.06.2016, transmise de beneficiar.

Recurentul a mai precizat că instanța de fond a reținut eronat faptul că deciziile DGP-AMPOPAM, atât în ceea ce privește reducerea cheltuielilor proiectului de fazare/eșalonare, cât și în ceea ce privește contestația, nu sunt motivate, în condițiile în care din conținutul acestora se regăsește motivarea în fapt și în drept.

În ceea ce privește rezultatele expertizei judiciare efectuate în cauză, recurentul a învederat că instanța de fond nu a reținut obiecțiunile acestuia și, în principal împrejurarea că lucrarea a fost efectuată la mai mult de un an de la momentul vizitei în teren, reținând astfel situația din teren la nivelul lunii noiembrie 2017, drept pentru care nu este relevanță și nici obiectivă pentru soluționarea cauzei.

DGP-AMPOPAM nu a contestat lucrările efectuate de reclamantă, ci faptul că, la momentul solicitării fazării proiectului, numai o parte din lucrările efectuate îndeplineau condițiile impuse prin Decizia Comisiei 6713/2015, a mai arătat, recurentul, iar identificare clară a celor două faze ale proiectului din punct de vedere fizic și financiar, pentru cheltuielile efectuate de reclamantă până la data de 31.12.2014, nu poate fi efectuată în mod corect deoarece, ca urmare a fazării proiectului, beneficiarul a continuat execuția acestuia.

Instanța de fond, precizează recurentul, a reținut eronat și susținerile expertului contabil care a stabilit că, prin neaprobarea finanțării prin programul de fazare a tuturor cheltuielilor eligibile, reclamanta a suferit un prejudiciu în cuantum de 595.883,35 RON, în contextul în care raportul de expertiză a fost întocmit în baza Ghidului solicitantului și nu în baza Manualului de procedură M08 e.l.r.2 pentru fazarea proiectelor contractate în cadrul POP 2007-2013, întrucât, la data solicitării de fazare, nu exista un Ghid al solicitantului aprobat, fazarea aprobându-se doar în baza manualului menționat, a Deciziei nr. 6713 de modificare a Decizie C(2013) 4879, a Hotărârii nr. 347/11.05.2016 privind stabilirea cadrului general de implementare a operațiunilor cofinanțate din Fondul European și a Regulamentului (UE) nr. 508/2014 al Parlamentului European și al Consiliului.

Din raportul de expertiză nu rezultă dacă lucrările executate de reclamantă au fost și plătite de aceasta, conform cerințelor art. 4 alin. (1) lit. a) din Hotărârea nr. 347/2016, astfel încât prejudiciul reținut de instanța de fond nu este o sumă certă pentru beneficiar, reprezentând doar sume potențial decontabile în condițiile respectării condițiilor de eligibilitate stabilite prin hotărârea menționată.

În fine, recurentul a mai precizat că, prin semnarea Actului adițional nr. x, reclamanta a acceptat condițiile privind fazarea proiectului, inclusiv valorile cuprinse în bugetul proiectului de fazare/eșalonare.

Recurentul a mai formulat critici și cu privire la obligarea sa la plata cheltuielilor de judecată, solicitând reducerea onorariului avocațial, în temeiul art. 451 C. proc. civ., ținând seama de complexitatea cauzei, a activității desfășurate de avocat și de circumstanțele cauzei.

Prin întâmpinarea depusă la dosarul cauzei, intimata-reclamantă a solicitat respingerea recursului, ca nefondat, reluând susținerile și apărările expuse în fața instanței de fond, respectiv prin acțiunea introductivă.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra motivelor de casare

Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor de casare invocate, pe baza probelor administrate și a dispozițiilor legale aplicabile, Înalta Curte constată că recursul pârâtului este nefondat, pentru argumentele ce vor fi prezentate în continuare.

O primă critică formulată de recurent este reprezentată de maniera în care, la termenul de judecată din data de 21.05.2018, instanța de fond a respins cererea acestuia referitoare la obiecțiunile formulate la raportul de expertiză efectuat în cauză, respectiv de încălcarea dispozițiilor procedurale referitoare la lămurirea sau completarea raportului de expertiză, regăsite în cuprinsul art. 337 C. proc. civ.

Din această perspectivă, Înalta Curte menționează că argumentele concrete invocate de recurentă privesc în realitate aspecte care țin de necesitatea și utilitatea probelor solicitate a fi administrate în cauză, aspect care nu este supus controlului de legalitate exercitat în acest stadiu procesual.

Sub imperiul acestui motiv de casare, recurenta își exprimă nemulțumirea față de respingerea cererii sale privind lămurirea sau refacerea raportului de expertiză întocmit în cauză de expertul judiciar A..

Aceste critici însă nu pot constitui obiect al controlului de legalitate exercitat în recurs, întrucât vizează modul în care instanța de fond a apreciat asupra necesității efectuării unui asemenea raport de expertiză, respectiv a lămurii concluziilor acestuia, chestiunea reprezentând un motiv de netemeinicie care, în actuala reglementare, nu poate forma obiect de analiză în această cale extraordinară de atac.

În plus este de menționat că instanța de fond este suverană în ceea ce privește stabilirea situației de fapt, raportat la probele administrate în cauză, iar instanța de recurs are obligația verificării aplicării corecte a legii în raport de situația astfel stabilită. Practic, în recurs se judecă exclusiv în drept numai hotărârea recurată. Sunt și rămân câștigate cauzei faptele, astfel cum au fost apreciate de judecătorul fondului.

În privința motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ., incident atunci când hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază sau când cuprinde motive contradictorii ori numai motive străine de natura cauzei, recurenta se află în eroare susținând că sentința pronunțată de instanța de fond nu este motivată.

Din lecturarea acesteia se poate constata că aceasta cuprinde toate elementele prevăzute de art. 425 C. proc. civ. referitoare la conținutul hotărârii, printre acestea regăsindu-se și cele enumerate în cuprinsul alin. (1) lit. b) al normei procedurale evocate, referitoare la expunerea situației de fapt reținută pe baza probelor administrate, cât și motivele de fapt și de drept pe care se întemeiază soluția.

Contradictorialitatea motivelor din cuprinsul sentinței atacate nu este susținută de considerente, împrejurare rezultată în termeni lipsiți de echivoc din simpla lecturare a acesteia.

Oricum, pentru incidența acestuia motiv de casare era necesar ca hotărârea atacată să cuprindă numai motive străine de natura cauzei, condiție care nu este îndeplinită în prezenta cauză, datorită faptului că instanța de fond a reușit să efectueze o analiză a pretențiilor afirmate de reclamantă.

Inferența la care a apelat instanța de fond, raționamentul care a condus la concluzia prezentată în cadrul considerentelor, precum și soluția dată acțiunii introductive, rezultă în mod evident din perspectiva în care instanța a abordat litigiul, respectiv susținerile părților.

În ceea ce privește obligativitatea instanțelor de a proceda la un examen efectiv al tuturor observațiilor și argumentelor prezentate de părți și de a motiva hotărârea pronunțată prin prisma acestor elemente, privită ca o componentă a dreptului la un proces echitabil reglementat de art. 6 din CEDO, obligație nerespectată de instanța de fond în opinia recurentului, Înalta Curte învederează că potrivit jurisprudenței constante a instanței europene de contencios a drepturilor omului, rezultată în special în cauzele împotriva României (Albina/Românie, Buzescu/României, Dima/României, Bock și Palade/României), art. 6 alin. (1) din Convenție obligă instanțele să își motiveze deciziile, fără însă ca prin aceasta să se înțeleagă că ar cere un răspuns detaliat la fiecare argument prezentat de părți și că o instanță care nu a motivat decât pe scurt hotărârea sa, să fi examinat totuși în mod real problemele esențiale care i-au fost supuse.

Or, în speță, potrivit considerentelor anterior expuse, instanța de fond a pronunțat hotărârea atacată în urma efectuării unui examen de legalitate, stabilind faptele și aplicând dreptul incident, cu respectarea garanțiilor impuse de art. 6 CEDO privind dreptul părților la un proces echitabil, reușind să surprindă toate împrejurările esențiale pentru justa soluționare a cauzei.

Prin urmare, motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 6 C. proc. civ. nu este incident în speță.

În ceea ce privește motivul de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) pct. 8 C. proc. civ., preliminar, Înalta Curte apreciază necesar a expune argumentele de fapt și de drept relevante în cauză.

Astfel, în data de 25.06.2014, a fost semnat contractul de finanțare nr. x de către S.C Carpatina Cerna Sat S.R.L în calitate de beneficiar, având termen de execuție de 15 luni, conform art. 2, alin (2) din contract, data de 30.09.2015 reprezentând termenul limită până la care beneficiarul putea depune ultima cerere de rambursare.

Ulterior, la data de data de 30.09.2015, a fost semnat Actul Adițional nr. 1 la contractul x/25.06.2014, prin care s-a prelungit durata de execuție a proiectului, motivat de întârzierea realizării lucrărilor si imposibilitatea de finalizare a proiectului, așa cum rezultă din Nota explicativă și Memoriul Justificativ nr. x/11.09.2015, înregistrat la CR-POP Dolj cu nr. x/11.09.2015 și la DGP - AMPOP cu nr. x/17.09.2015.

În data de 15.12.2015 a fost semnat Actul Adițional nr. 2 la contractul nr. x/25.06.2014 prin care durata de execuție a contractului a fost prelungită până la data de 30.09.2016, beneficiarul având obligația de a depune în luna ianuarie 2016 ultima cerere de rambursare care să cuprindă toate cheltuielile eligibile efectuate până la data de 31.12.2015.

Totodată, conform actului adițional menționat, începând cu data de 01.01.2016, execuția proiectului trebuia realizată exclusiv din surse proprii ale beneficiarului, pentru care acesta nu va solicita la plată cheltuieli eligibile.

La data de 06.10.2015 Comisia Europeană a emis Decizia nr. 6713 de modificare a Deciziei C(2013) 4879 privind aprobarea orientărilor referitoare ta încheierea programelor operaționale adoptate pentru asistența din partea Fondului european pentru pescuit (2007-2013), potrivit căreia proiectul trebuie să aibă două faze identificabile în mod clar din punct de vedere fizic și financiar, alocarea financiară pentru fiecare fază trebuind a fi stabilită făcând referire la elementele fizice ale fiecărei faze, pentru a se evita declararea de două ori a acelorași cheltuieli către Comisie. A doua fază a proiectului este eligibila pentru finanțare în temeiul regulamentului privind B. în perioada 2014-2020 și trebuie să fie conformă cu toate normele aplicabile perioadei 2014-2020.

Astfel, dacă un proiect presupune construcția de bazine și alimentare cu apă, cum este cazul în speță, atunci construcția bazinelor reprezintă prima fază a proiectului, iar alimentarea cu apă a acestora reprezintă cea de-a doua fază.

La data de 27.06.2016, reclamanta a depus la registratura DGP-AMPOPAM cererea nr. x, prin care a solicitat eșalonarea/fazarea contractului, bugetul propus pentru această operațiune prevăzând o asistență financiară nerambursabilă în sumă de 1.046.749,02 RON, ulterior, la solicitarea autorității de management, depunând o situație cu stadiul execuției lucrărilor până la data de 31.12.2015, de la 01.01.2016 la 27.06.2016 și activitățile propuse pentru execuție în cadrul fazei a II-a a proiectului.

Prin Notificarea nr. x/01.11.2016, reclamanta a fost înștiințată că nu au fost acceptate la fazare cheltuieli în valoare de 1.191.326,70 RON, alcătuite din: alimentare cu apă tehnologică în valoare de 99.525,54 RON; canalizare tehnologică în valoare de 157.512,80 RON; clădire arhitectură în valoare de 621.781,40 RON; bazine pentru creștere păstrăv în valoare de 265.436,10 RON; bazine pentru creștere puiet păstrăv în valoare de 47.070,86 RON; priză tiroleză construcții în valoare de 5.135,11 RON și organizare șantier în valoare de 31.290,08 RON, motivat de împrejurarea că, deși se pot evidenția cheltuielile aferente fazei a II-a a proiectului, conform situațiilor de lucrări și a devizelor pe obiect, acestea nu se pot evidenția din punct de vedere fizic, astfel că nu îndeplinesc condițiile de eligibilitate pentru a putea fi fazate, conform prevederilor pct. 3.2 din Decizia 6713/2015, contestația reclamantei fiind respinsă cu aceeași motivare.

La data de 05.12.2016 s-a transmis prin Notificarea nr. x/05.12.2016 Răspunsul de respingere a Contestației nr. 45/09.11.2016 înregistrată la DGP-AMPOPAM cu nr. x/14.11.2016 împotriva Notificării nr. x/01.11.2016, motivat de faptul că în conformitate cu prevederile Deciziei C(2013) 4879 privind aprobarea orientărilor referitoare la încheierea programelor operaționale adoptate pentru asistența din partea Fondului european pentru pescuit (2007-2013), punctul 3.2. condiția numărul 3 (proiectul are două faze identificabile în mod clar din punct de vedere fizic și financiar), pentru cheltuielile respinse la fazare nu s-au putut identifica cele două faze (fizic și financiar).

Cheltuieli nu au fost incluse în Bugetul indicativ de fazare pe baza Raportului asupra verificării în teren, a solicitării de fazare si a tuturor informațiilor furnizate de beneficiar, inclusiv stadiul execuției lucrărilor până la 31.12.2015, de la 01.01.2016-27.06.2016 și activitățile propuse pentru execuție în cadrul fazei a II-a a proiectului, deci ulterioare datei de 27.06.2016, transmise de beneficiar.

Recurentul susține că identificarea în mod clar a celor două faze ale proiectului, din punct de vedere fizic și financiar, pentru cheltuielile efectuate de beneficiar până la data de 31.12.2014, nu poate fi efectuată în mod corect deoarece, ca urmare a aprobării fazării proiectului, prin Actul adițional nr. x, din data de 09.12.2016, beneficiarul a continuat execuția proiectului, iar la momentul solicitării fazării proiectului numai o parte din lucrările efectuate îndeplineau condițiile impuse prin Decizia Comisiei nr. 6713/2015.

Un prim aspect care se impune a fi clarificat, prin raportare la criticile recurentului, constă în susținerile instanței de fond potrivit cărora, atât notificarea, cât și actul care materializează răspunsul la contestația administrativă, nu sunt motivate, astfel încât se impune anularea actelor administrative.

Înalta Curte, lecturând notificarea și răspunsul la contestația administrativă formulată împotriva acesteia, în dezacord cu instanța de fond, apreciază că acestea îndeplinesc standardele de motivare, atât în fapt, cât și în drept, aplicabile actelor administrative.

De altfel, conținutul intrinsec al acestora oferă suficiente circumstanțe factuale și juridice pentru a se putea decela care au fost rațiunile autorității pârâte la emiterea acestora.

De altfel, instanța de recurs, identificând argumentele de fapt și de drept relevante în cauză, nu a întâmpinat niciun obstacol pentru a extrage din conținutul celor două acte administrative, atât motivele în fapt, cât și cele în drept care au condus la emiterea acestora.

Ca atare, considerentele instanței de fond referitoare la nemotivarea actelor administrative contestate urmează a fi înlăturate.

În ceea ce privește fondul chestiunii litigioase, instanța de fond a reușit să surprindă corect realitatea evenimențială, valorificând și concluziile celor două rapoarte de expertiză efectuate în cauză din dispoziția acesteia.

Astfel, chestiunea supusă dezlegării instanței de fond, raportat la cheltuielile aferente fazei a II-a a proiectului, conform situațiilor de lucrări și a devizelor pe obiect, a fost dacă acestea se pot sau nu evidenția din punct de vedere fizic.

Rapoartele de expertiză efectuate în cauză, din dispoziția primei instanțe, lucrări de specialitate, ale căror concluzii sunt fundamentate pe baza realităților rezultate din teren și din evidențele reclamantei, au confirmat, astfel cum a reținut și instanța de fond, că toate cele 5 bazine pentru creșterea puietului de păstrăv sunt realizate, fiind clar identificabile.

De asemenea, la data verificărilor efectuate în teren, anterior fazării, lucrările erau realizate în procent de 100%, atât din punct de vedere scriptic, cât și din punct de vedere fizic, cu respectarea proiectului și a dispozițiilor de șantier, fiind distincte de lucrările efectuate până la data de 31.12.2014, însă nu au fost decontate prin POP 2007-2013, deși nu se află pe același amplasament cu cele rămase de executat.

În plus, lucrările privind alimentarea cu apă tehnologică, canalizarea, arhitectura clădirii tehnologice și bazinele, se regăsesc în situațiile și devizele de lucrări, fiind evidențiate din punct de vedere fizic, fiind astfel respectate de către reclamantă operațiunile specifice etapei de fazare, lucrările fiind diferite de cele executate și acceptate la plată anterior, fiind evitată declararea repetată a acelorași cheltuieli.

Referitor la despăgubirile acordate reclamantei de către judecătorul fondului, contrar susținerilor recurentului, Înalta Curte învederează că acestea au un caracter cert, din moment ce s-a dovedit realizarea lucrărilor, fapt care le atribuie potențialul de a fi decontate de către autoritatea de management, în contextul în care condițiile de eligibilitate prevăzute de Hotărârea nr. 347/2016 privind stabilirea cadrului general de implementare a operațiunilor cofinanțate din Fondul European pentru Pescuit și Afaceri Maritime prin POP 2014-2020, au fost respectate, astfel cum s-a reținut în precedent.

În fine, relativ criticilor aferente cuantumului onorariului avocațial, instanța de recurs constată că din totalul cheltuielilor de judecată la care recurentul a fost obligat, respectiv suma de 4.850 RON, onorariul avocațial reprezintă doar suma de 350 RON, diferența constând în onorariul celor doi experți care au întocmit rapoarte de expertiză în cauză, din dispoziția instanței.

Prin raportare la cuantumul onorariului avocațial menționat, mai mult decât rezonabil prin raportare la complexitatea cauzei, activitatea avocatului care s-a prezentat în instanță la mai multe termene de judecată și circumstanțele speței, Înalta Curte constată că sunt nefondate criticile recurentului, astfel că nu pot fi reținute.

IV. Soluția instanței de recurs și temeiul juridic al acesteia

Având în vedere considerentele de fapt și de drept anterior expusecși constatând că soluția instanței de fond se află la adăpost de criticile formulate, În temeiul art. 496 C. proc. civ., Înalta Curte urmează a proceda la respingerea recursului, ca nefondat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Respinge recursul formulat de reclamantul Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale pentru Direcția Generală Pescuit - Autoritatea de Management pentru POPAM împotriva sentinței nr. 312 din 04 iunie 2018 a Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal, astfel cum a fost îndreptată prin încheierea din 20.06.2018, ca nefondat.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 23 februarie 2021