ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 6687/2020

Ședința publică din data de 10 decembrie 2020

Asupra recursurilor de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

1.1. Cererea de chemare în judecată

Prin cererea înregistrată în urma declinării de competență pe rolul Curții de Apel Brașov, secția de contencios administrativ și fiscal sub nr. x/2017 reclamantul Liceul "A." Rupea a chemat în judecată pe pârâții Ministerul Educației Naționale, Ministerul Finanțelor Publice și Inspectoratul Școlar Județean Brașov solicitând obligarea pârâtelor 1 și 2 să aloce de la bugetul de stat, prin intermediul pârâtei 3 și să vireze în conformitate cu mecanismele legale, prin intermediul pârâtei 3, în calitate de ordonatori principali de credite a următoarelor sume: 1.779.688,60 RON, reprezentând penalități de întârziere, calculate până la data plății de 10.12.2013 și a sumei de 28.787,14 RON, cheltuieli de executare, reprezentând un total de 1.808.475,74 RON, așa cum rezultă din titlul executoriu, decizia civilă 107/Ap/17.03.2014, pronunțată de Curtea de Apel Brașov.

1.2. Hotărârea primei instanțe

Curtea de Apel Brașov, secția de contencios administrativ și fiscal a admis excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Ministerul Finanțelor Publice, a respins excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâților Ministerul Educației Naționale și Inspectoratul Școlar Județean Brașov, a respins excepția prescripției dreptului material la acțiune, a respins acțiunea formulată de reclamantul Liceul Ștefan Octavian Iosif Rupea în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Finanțelor Publice ca fiind îndreptată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă, a admis acțiunea formulată de reclamantul Liceul Ștefan Octavian Iosif Rupea în contradictoriu cu pârâții Ministerul Educației Naționale și Inspectoratul Școlar Județean Brașov și, în consecință a obligat pârâtul Ministerul Educației Naționale să aloce de la bugetul de stat, prin intermediul pârâtului Inspectoratul Școlar Județean Brașov și să vireze către reclamantă suma de 1.808.475,74 RON, a respins ca nedovedită cererea reclamantei de acordare a cheltuielilor de judecată reprezentând onorariu avocat.

1.3. Calea de atac exercitată

Împotriva sentinței nr. 133 din 27.09.2018, pronunțată de Curtea de Apel Brașov, secția de contencios administrativ și fiscal a declarat recurs pârâtul Ministerul Educației Naționale solicitând în temeiul motivelor de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 din C. proc. civ. în principal casarea hotărârii cu consecința trimiterii cauzei spre rejudecare, iar în subsidiar rejudecarea cauzei și respingerea acțiunii reclamantului ca nefondat.

În motivarea opțiunii sale procesuale pârâtul a susținut următoarele:

Prin Sentința recurată, instanța de fond a admis acțiunea formulată de reclamant în contradictoriu cu Ministerul Educației Naționale, a obligat instituția recurentă să aloce de la bugetul de stat, prin intermediul Inspectoratului Școlar Județean Brașov și să vireze către reclamant suma de 1.808.475,74 RON.

În motivarea sentinței recurate, instanța de fond a reținut că procedura legală de executare de către instituțiile publice a obligațiilor stabilite prin titluri executorii este reglememtată de Ordonanța Guvernului nr. 22/2002 cu modificările și completările ulterioare, în cadrul căreia ordonatorii principali de credite au obligația de diligență de a efectua demersurile legale în vederea asigurării în bugetele proprii și ale instituțiilor din subordine a creditelor bugetare necesare efectuării plății sumelor stabilite prin titluri executorii.

În opinia recurentului, contractul de lucrări nr. x/14.11.2007, în baza căruia reclamantul solicită alocarea de la bugetul de stat a sumelor de bani, reprezentând debitul și dobânzile contractuale aferente, a fost încheiat între Grupul Școlar Industrial "A." și părțile asociate S.C. B. S.R.L., S.C. C. S.A. și S.C. D.. (primul fiind liderul asociației) la data de 14.11.2007, Ministerul Educației Naționale nefiind parte la acest contract.

Contractul de lucrări nr. x/14.11.2007 a fost semnat între Grupul Școlar Industrial "A." în calitate de achizitor și S.C. C. S.A. în calitate de executant, fără implicarea I.S.J. Brașov. Drepturile și obligațiile care decurg din contract sunt numai ale părților contractante și anume ale achizitorului și ale executantului. Prin acest contract, Grupul Școlar Industrial "A." în calitate de achizitor s-a obligat să plătească executantului prețul, pentru execuția și finalizarea lucrărilor de investiții la Școala de arte și Meserii din orașul Rupea, jud. Brașov. În opinia recurentului, clauzele contractului nu sunt opozabile Ministerului, urmând a se reține eventuala culpă a prestatorului de servicii ori a reprezentantului legal al acestuia pentru lipsa vigilenței în momentul semnării unor astfel de contracte unde clauzele sunt generice însă neacoperite de dispozițiile legale în vigoare.

Ministerul Educației Naționale și-a îndeplinit obligațiile prevăzute în hotărârile de Guvern, transferând sumele Inspectoratului Școlar Județean Brașov, care, la rândul lui, le-a transferat, cu ordine de plată Primăriei Orașului Rupea, pentru plata lucrărilor de investiții.

Cu privire la sumele solicitate de către reclamant în baza deciziei civile nr. 107/Ap/2014, pronunțată de Curtea de Apel Brașov, în dosarul nr. x/2011, Ministerul Educației Naționale precizează că nu a fost parte în dosarul mai sus menționat.

Prin decizia civilă menționată, Liceul A. Rupea (fost Centrul Bugetar nr. 1 Rupea a fost obligat să plătească către S.C. C. S.A. Sighișoara suma de 1.779.688,60 RON reprezentând penalități de întârziere până la data de 10.12.2013, data stingerii debitului. De asemenea, în aceeași decizie civilă instanța a luat act de renunțarea la judecată a pretențiilor în sumă de 990.507 Iei, sumă la care reclamanta S.C. C. S.A. a formulat o precizare a câtimii pretențiilor deduse judecății în sensul că a renunțat la judecata debitului principal în sumă de 990.507,45 RON ca urmare a stingerii acestei datorii prin compensarea unor creanțe reciproce.

Împotriva aceleași sentințe a declarat recurs și Inspectoratul Școlar Județean Brașov solicitând în temeiul motivelor de casare prevăzute de art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ. admiterea recursului, casarea sentinței recurate și respingerea acțiunii ca neîntemeiate.

Consideră recurentul că instanța de fond a soluționat cauza cu încălcarea prevederilor legale referitoare la competențele și atribuțiile pârâților, respingând în mod nelegal excepția lipsei calității procesuale pasive a paraților Ministerul Educației și Inspectoratul Școlar Brașov. În speță

,

precizează recurentul că, niciun inspectorat școlar județean, în speță ISJ Brașov și nici ministerul de resort nu sunt ordonatori de credite pentru investițiile/cheltuielile care pot fi generate în urma efectuării acestor investiții, pe care le fac unitățile de învățământ. Prin urmare, recurentul susține că nu are calitatea de a dispune alocarea acestei sume pentru plata penalităților.

II. Soluția instanței de recurs

2.1. Analizând sentința atacată, prin prisma criticilor formulate de recurent, a cadrului normativ aplicabil și a probatoriului administrat în cauză, Înalta Curte apreciază că recursurile sunt fondate, pentru considerentele ce vor fi expuse în continuare.

Preliminar, se impune precizarea că recursurile declarate de recurenții-pârâți vor fi analizate împreună, având în vedere că argumentele invocate sunt comune celor două memorii de recurs.

Contractul de lucrări nr. x/14.11.2007, în baza căruia reclamantul a solicitat alocarea de la bugetul de stat a sumelor de bani, reprezentând debitul și dobânzile contractuale aferente, a fost încheiat între Grupul Școlar Industrial "A." și părțile asociate S.C. B. S.R.L., S.C. C. S.A. și S.C. D.. (primul fiind liderul asociației) la data de 14.11.2007, recurentul-pârât Ministerul Educației Naționale nefiind parte la acest contract.

Finanțarea unor lucrări la unitățile de învățământ preuniversitar de stat a fost realizată pe bază de hotărâre de Guvern, iar sumele nominalizate în Anexele la hotărârea de Guvern au fost transferate către inspectoratele școlare județene, care la rândul lor urmau să vireze sumele respective către consiliile locale pe raza cărora acestea își desfășurau activitatea.

Astfel, în conformitate cu prevederile art. 167 din Legea învățământului nr. 84/1995, în vigoare la data încheierii Contractului de lucrări nr. x/14.11.2007:

"(1) Unitățile de învățământ preuniversitar de stat funcționează ca unități finanțate din fonduri alocate prin bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale pe a căror rază își desfășoară activitatea, de la bugetul de stat și din alte surse, potrivit legii. (2) Finanțarea unităților de învățământ preuniversitar de stat cuprinde: finanțarea de bază și finanțarea complementară. (4) Finanțarea complementară asigură cheltuieli de capital, cheltuieli sociale și alte cheltuieli asociate procesului de învățământ. Finanțarea complementară se asigură din bugetele locale și din alte surse, potrivit legii. (6) Finanțarea complementară cuprinde între altele următoarele categorii de cheltuieli: a) consolidări, investiții și reparații capitale; (11) Finanțarea complementară se face de la bugetul local, în raport cu necesitățile unității de învățământ preuniversitar de stat, la propunerea acesteia, și se prevede, cu prioritate, după caz, în bugetul propriu al comunei, orașului, municipiului, sectoarelor municipiului București, al municipiului București și, respectiv, al județului. Nivelul acesteia se stabilește pe baza unor programe de finanțare fundamentate de unitățile de învățământ, în funcție de amploarea nevoilor și a posibilităților de finanțare a ordonatorului principal de credite. (17) De la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Educației și Cercetării, se asigură următoarele cheltuieli aferente unităților de învățământ preuniversitar, inclusiv pentru învățământul special: a) componenta locală aferentă proiectelor aflate în derulare, cofinanțate de Guvernul României și de organismele financiare internaționale, precum și rambursările de credite externe aferente proiectelor respective; b) bursele pentru elevii din Republica Moldova, precum și bursele pentru elevii străini și etnicii români din afara granițelor țării; c) organizarea evaluărilor, simulărilor și examenelor naționale; d) perfecționarea pregătirii profesionale a cadrelor didactice și didactice auxiliare, precum și organizarea examenelor naționale de ocupare a posturilor didactice; e) manualele școlare pentru învățământul obligatoriu și pentru elevii cu dificultăți materiale din învățământul liceal și de arte și meserii; f) finanțarea, pe bază de hotărâri ale Guvernului, a unor programe anuale sau multianuale de investiții, modernizare și dezvoltare a bazei materiale a instituțiilor publice de învățământ preuniversitar de stat, inclusiv consolidări și reabilitări de școli și dotări; g) finanțarea unor programe naționale de protecție socială, stabilite prin reglementă ri specifice; h) finanțarea privind organizarea, pentru elevi, de concursuri pe obiecte de învățământ și pe meserii, tehnico-aplicative, științifice, de creație, concursuri și festivaluri cultural-artistice, campionate și concursuri sportive școlare, cu participare națională și internațională, precum și olimpiade internaționale pe obiecte de învățământ".

În esență prevederile legale în materie din noua Lege a educației naționale nr. 1/2011 sunt bazate pe același principii și coordonate, astfel în art. 105 se prevede că: " (1)Finanțarea complementară asigură cheltuieli de capital, cheltuieli sociale și alte cheltuieli asociate procesului de învățământ preuniversitar de stat; (2) Finanțarea complementară se asigură din bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale de care aparțin unitățile de învățământ preuniversitar, din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată, pentru următoarele categorii de cheltuieli:

a) investiții, reparații capitale, consolidări;

b) subvenții pentru internate și cantine;

c) cheltuieli pentru evaluarea periodică națională a elevilor;

d) cheltuieli cu bursele elevilor;

e) cheltuieli pentru transportul elevilor, conform prevederilor art. 84 alin. (1);

f) cheltuieli pentru naveta cadrelor didacti ce, conform legii;

g) cheltuieli pentru examinarea medicală obligatorie periodică a salariaților din învățământul preuniversitar, cu excepția celor care, potrivit legii, se efectuează gratuit;

h) cheltuieli pentru concursuri școlare și activități educative extrașcolare organizate în cadrul sistemului de învățământ;

i) cheltuieli pentru asigurarea securității și sănătății în muncă, pentru personalul angajat, preșcolari și elevi;

j) gestionarea situațiilor de urgență;

k) cheltuieli pentru participarea în proiecte europene de cooperare în domeniul educației și formării profesionale.

(3) Finanțarea complementară aprobată anual prin legea bugetului de stat se repartizează pe comune, orașe, municipii și sectoare ale municipiului București de către direcțiile generale ale finanțelor publice județene, respectiv a municipiului București și cu asistența tehnică a inspectoratelor școlare județene, respectiv al municipiului București".

Iar conform art. 112, alin. (2) din același act normativ:

"Terenurile și clădirile unităților de educație timpurie, de învățământ preșcolar, școlilor primare, gimnaziale și liceale, inclusiv ale celorlalte niveluri de învățământ din cadrul acestora, înființate de stat, fac parte din domeniul public local și sunt administrate de către consiliile locale. Celelalte componente ale bazei materiale sunt de drept proprietatea acestora și sunt administrate de către consiliile de administrație, conform legislației în vigoare".

Din prevederile legale menționate rezultă fără dubiu că ordonator de credite pentru finanțarea învățământului preuniversitar de stat sunt autoritățile locale și nicidecum Ministerul Educației Naționale cum în mod eronat a considerat instanța de fond.

Se mai reține că sumele acordate din bugetul M EN prin hotărâri de guvern, vin în sprijinul autorităților locale în vederea inițierii unor lucrări de execuție sau pentru continuarea unor lucrări aflate în derulare la unități de învățământ, dar nu acoperă integral cheltuielile la care se obligă părțile contractante, așa cum în mod eronat a reținut instanța de fond, așadar MEN contribuie cu fonduri, prin intermediul hotărârilor de guvern, în vederea sprijinirii acțiunilor întreprinse de autoritățile locale în ceea ce privește educația dar nu are obligația de a finaliza execuția lucrărilor începute la școli.

Ca urmare, având în vedere cele reținute, în temeiul art. 496 coroborat cu art. 488 alin. (1) pct. 8 din C. proc. civ., Înalta Curte va dispune admiterea recursurilor, casarea sentinței recurate și, rejudecând cauza, respingerea acțiunii reclamantului, ca neîntemeiată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite recursurile formulate de Ministerul Educației și Cercetării și de Inspectoratul Școlar Județean Brașov împotriva sentinței nr. 133 din 27 septembrie 2018 a Curții de Apel Brașov, secția de contencios administrativ și fiscal.

Casează sentința recurată și în rejudecare respinge acțiunea ca neîntemeiată.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 10 decembrie 2020.