ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 585/2020

Ședința publică din data de 5 februarie 2020

Asupra recursului de față;

Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:

I. Circumstanțele cauzei

1.1. Obiectul cererii de chemare în judecată

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj, secția contencios administrativ și fiscal la data de 16 ianuarie 2018, sub nr. x/2018, reclamanta S.C. Continental S.R.L. a chemat în judecată pârâta Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Craiova, solicitând ca prin sentința ce se va pronunța, să se dispună revocarea actelor administrative: Decizia nr. 624/08.09.2017 emisă de Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Dolj, Raportul de Inspecție fiscală nr. x/12.05.2017 și Decizia de Impunere nr. x/12.05.2017 emisă de Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Gorj, precum și exonerarea de sarcinile fiscale stabilite prin acestea.

1.2. Hotărârile instanței de fond

Prin sentința civilă nr. 759 din 15 mai 2018, Tribunalul Dolj a respins acțiunea formulată de reclamanta S.C. Continental S.R.L., prin lichidator judiciar Cabinet Individual de Practician în Insolvență A., în contradictoriu cu pârâtele Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Craiova și Administrația Județeană a Finanțelor Publice Gorj astfel cum a fost ulterior precizată.

Împotriva sentinței nr. 759 din 15.05.2018, pronunțată de Tribunalul Gorj, secția contencios administrativ și fiscal a formulat recurs reclamantul S.C. Continental S.R.L. iar, prin încheierea de ședință de la 13.11.2018, instanța a dispus suspendarea judecății, în temeiul dispozițiilor art. 411, alin. (1), pct. 2 C. proc. civ., întrucât niciuna dintre părți nu s-a prezentat și nici nu a solicitat judecarea cauzei în lipsă.

La data de 20.05.2019, s-a dispus, din oficiu, repunerea pe rol a cauzei pentru verificarea perimării.

La data de 10.06.2019 Cabinet Ind. Insolvență B., lichidator judiciar pentru recurentul reclamant S.C. Continental S.R.L. a solicitat reluarea procesului în dosarul nr. x/2018 și judecarea cauzei în lipsă, cererea fiind întemeiată pe dispozițiile art. 415, art. 417 și art. 418 C. proc. civ.

În ședința publică de la 11.06.2019, instanța a invocat excepția perimării recursului.

Prin Decizia nr. 1446 din 11 iunie 2019, Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, a respins cererea de repunere pe rol pentru continuarea judecății formulată de recurentul reclamant S.C. Continental S.R.L.., a repus cauza pe rol și a constatat perimat recursul formulată de recurentul reclamant S.C. Continental S.R.L., cu sediul procesual ales la Lichidator Cabinet Individual de Practician în Insolvență A., în contradictoriu cu intimații pârâți Administrația Județeană a Finanțelor Publice Gorj și Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Craiova, împotriva sentinței nr. 759 din 15.05.2018, pronunțată de Tribunalul Gorj, secția contencios administrativ și fiscal.

Împotriva acestei hotărâri a promovat recurs reclamanta S.C. Continental S.R.L. - prin lichidator judiciar Cabinet Individual de Practician în Insolvență B. împotriva, în condițiile art. 493 C. proc. civ.

Recurenta-reclamantă a solicitat admiterea recursului, casarea sentinței atacate și, în rejudecare, reluarea judecării cauzei in cauza ce formrază dosarul nr. x/2018.

În cuprinsul memoriului de recurs, recurenta-reclamantă a arătat că neîndeplinirea atribuțiilor avocațiale în susținerea cauzei de avocatul C. au fost justificate de acesta ca urmare a unor probleme personale deosebite care l au împiedicat de a stărui in judecarea cauzei.

Cererea de recurs a fost întemeiată în drept pe prevederile ar. 415, art. 417 și art. 418 C. proc. civ.

1.4. Apărările intimatelor

Intimatele-pârâte Administrația Județeană a Finanțelor Publice Gorj și Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Craiova nu au înțeles să formuleze întâmpinare în cauză.

În recurs, s-a derulat procedura de regularizare a cererii de recurs și de comunicare a actelor de procedură între părți, prin intermediul grefei instanței, în conformitate cu dispozițiile art. 486, art. 490 C. proc. civ.

II. Considerentele Înaltei Curți asupra recursului

Potrivit art. 499 C. proc. civ., "prin derogare de la prevederile art. 425 alin. (1) lit. b), hotărârea instanței de recurs va cuprinde în considerente numai motivele de casare invocate și analiza acestora, arătându-se de ce s-au admis ori, după caz, s-au respins. În cazul în care recursul se respinge fără a fi cercetat în fond ori se anulează sau se constată perimarea lui, hotărârea de recurs va cuprinde numai motivarea soluției fără a se evoca și analiza motivelor de casare".

Înalta Curte de Casație și Justiție reține că a motiva un recurs înseamnă, pe de o parte, arătarea motivului de recurs prin indicarea unuia dintre cele prevăzute limitativ de art. 488 C. proc. civ., iar pe de altă parte, dezvoltarea acestuia, în sensul formulării unor critici privind judecata realizată de instanța care a pronunțat hotărârea recurată, raportat la motivul de nelegalitate invocat.

Nu orice nemulțumire a unei părți cu privire la soluția pronunțată poate constitui motiv de recurs, instanța fiind ținută să examineze numai acele critici privitoare la decizia atacată care pot fi încadrate în prevederile dispozițiilor menționate.

Examinând recursul în raport de excepția de nulitate, invocată din oficiu a cărei analiză este prioritară, față de dispozițiile art. 248 alin. (1) C. proc. civ.,Înalta Curte reține următoarele:

Potrivit dispozițiilor imperative prevăzute de art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., cererea de recurs va cuprinde motivele de nelegalitate pe care se întemeiază și dezvoltarea lor, iar în conformitate cu prevederile art. 487 C. proc. civ. recursul se va motiva prin însăși cererea de recurs, în afară de cazurile prevăzute la art. 470 alin. (5), aplicabile și în recurs.

Totodată, conform art. 489 alin. (1) C. proc. civ., recursul este nul dacă nu a fost motivat în termenul legal, iar potrivit alin. (2) al aceluiași articol, sancțiunea nulității intervine și în cazul în care motivele invocate nu se încadrează în motivele de casare prevăzute la art. 488 C. proc. civ.

Examinând cererea de recurs, se constată că aspectele evidențiate în cuprinsul memoriului de recurs, astfel cum au fost formulate, nu conțin precizări care să reprezinte o minimă argumentare în drept a vreunei critici de nelegalitate care să permită încadrarea în vreunul dintre motivele de nelegalitate expres prevăzute de dispozițiile art. 488 C. proc. civ.

Condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs implică determinarea greșelilor anume imputate instanței și încadrarea lor în motivele de nelegalitate limitativ prevăzute de art. 488 pct. 1-8 C. proc. civ.

Înalta Curte reține că motivarea recursului înseamnă nu doar exprimarea nemulțumirii față de hotărârea pronunțată, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre nelegală, cu indicarea textului de lege încălcat.

În acest sens, dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici care, circumscrise fiind motivelor de recurs îngăduite de lege, sunt de natură a evidenția nelegalitatea hotărârii.

Prin nemotivarea căii de atac în cauză intervine sancțiunea expres prevăzută de lege, respectiv nulitatea recursului, ce poate fi constatată în condițiile art. 493 alin. (5) C. proc. civ.

Așa fiind, se constată că aspectele deduse judecății prin intermediul căii extraordinare de atac a recursului nu se circumscriu cazurilor expres reglementate de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 1 - 8 C. proc. civ., fiind în realitate critici de netemeinicie ori trimiteri la prevederi de lege și procedură, împrejurare ce echivalează cu nemotivarea recursului.

Întrucât în calea de atac extraordinară a recursului nu are loc o devoluare a fondului cauzei, obiect al judecății fiind exclusiv legalitatea hotărârii atacate, iar memoriul de recurs formulat de reclamantă nu conține critici propriu- zise împotriva hotărârii atacate, sancțiunea care intervine este nulitatea recursului, neexistând motive de ordine publică, care să poată fi examinate din oficiu de către instanța de recurs.

Mai mult decât atât, conform dispozițiilor art. 483 alin. (3) din C. proc. civ., republicat:

"Recursul urmărește să supună Înaltei Curți de Casație și Justiție examinarea, în condițiile legii, a conformității hotărârii atacate cu regulile de drept aplicabile", legiuitorul înțelegând să încadreze recursul în rândul căilor extraordinare de atac, obiectul său fiind acela al verificării aspectelor de nelegalitate indicate în mod expres și limitativ de dispozițiile art. 488 C. proc. civ.

Pentru considerentele expuse, Înalta Curte constată că motivele de recurs formulate de recurenta-reclamantă nu îndeplinesc condiția prevăzută de art. 486 alin. (1) lit. d) C. proc. civ., întrucât nu pot fi încadrate în motivele de recurs prevăzute limitativ de art. 488 alin. (1) pct. 1 - 8 C. proc. civ. constatând că în cauză nu au fost identificate motive de ordine publică ce ar putea fi ridicate din oficiu de către instanță, Înalta Curte urmează a aplica sancțiunea expres prevăzută de lege, respectiv, aceea a nulității recursului, potrivit art. 489 alin. (2) C. proc. civ.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

D E C I D E

Admite excepția nulității recursului invocată din oficiu.

Constată nul recursul formulat de reclamanta S.C. Continental S.R.L. - prin lichidator judiciar Cabinet Individual de Practician în Insolvență B. împotriva Deciziei nr. 1446 din 11 iunie 2019 a Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal.

Definitivă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 5 februarie 2020.