ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1243/2020
ÎCCJ, Secția de contencios administrativ și fiscal, Decizia nr. 1243/2020 (Înalta Curte de Casație și Justiție, 2020)
Ședința publică din data de 27 februarie 2020
Asupra recursului de față;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Circumstanțele cauzei
1.1. Cererea de chemare în judecată
Prin cererea de chemare în judecată înregistrată pe rolul Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, reclamantul A. a formulat, în contradictoriu cu pârâții Administrația Județeană a Finanțelor Publice Dolj, B. S.R.L.- prin Lichidator C. S.R.L. și D., cerere de suspendare a executării deciziei de angajare a răspunderii solidare nr. DJ 5160/9.05.2019, în temeiul dispozițiilor art. 14 din Legea nr. 554/2004.
1.2. Soluția instanței de fond
Prin sentința nr. 250 din data de 13 iunie 2019, Curtea de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal a admis cererea de suspendare formulată de reclamantul A., în contradictoriu cu pârâții Administrația Județeană a Finanțelor Publice Dolj, B. S.R.L. - prin Lichidator C. S.R.L. și D. și a dispus suspendarea executării deciziei de angajare a răspunderii solidare nr. DJ 5160/9.05.2019, până la pronunțarea instanței de fond.
1.3. Recursul exercitat în cauză
Împotriva sentinței nr. 250 din data de 13 iunie 2019 a Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal a formulat recurs Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Craiova, în numele Administrației Județene a Finanțelor Publice Dolj, criticând-o pentru nelegalitate din perspectiva motivului de casare prevăzut de art. 488 alin. (1) punctul 8 din C. proc. civ.
1.4. Apărările formulate de intimatul-reclamant
Intimatul-reclamant A. a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței atacate ca fiind legală și temeinică.
La data de 24 decembrie 2019, intimatul-reclamant a depus la dosarul cauzei o copie a sentinței nr. 425/22.11.2019, pronunțată de Curtea de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, prin care a fost soluționat fondul cauzei, în sensul admiterii acțiunii și anulării deciziei de angajare a răspunderii solidare a cărei suspendare a executării se solicită în prezenta cauză, precum și a deciziei de soluționare a contestației administrative.
1.5. Excepții procesuale
La termenul de judecată din data de 27 februarie 2020, Înalta Curte a invocat, din oficiu, excepția lipsei de interes în susținerea recursului, în raport de soluționarea în primă instanță a acțiunii în anularea deciziei de angajare a răspunderii solidare, prin sentința nr. 425/22.11.2019 a Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, pronunțată în Dosarul nr. x/2019.
Soluția și considerentele Înaltei Curți asupra cererii de recurs
Examinând cererea de recurs, cu prioritate, în temeiul dispozițiilor art. 248 alin. (1) din C. proc. civ., din perspectiva excepției lipsei de interes în susținerea recursului, invocată din oficiu, Înalta Curte constată că excepția este întemeiată, calea de atac urmând a fi respinsă, ca atare, pentru considerentele ce vor fi prezentate în continuare.
Activitatea judiciară nu poate fi inițiată și întreținută fără justificarea unui interes legitim încălcat.
Potrivit art. 32 alin. (1) lit. d), coroborat cu art. 33 din C. proc. civ., orice demers judiciar ("orice cerere") poate fi inițiat și întreținut numai prin justificarea unui interes legitim încălcat, dispoziții aplicabile și în cazul căilor de atac.
Interesul reprezintă folosul practic, material sau moral, pe care îl urmărește cel ce învestește o instanță de judecată cu o cerere (acțiune sau cale de atac), acesta trebuind să fie determinat, legitim, personal, născut și actual. Prin urmare, interesul reprezintă o condiție generală ce trebuie îndeplinită în cadrul oricărui proces civil, pe tot parcursul soluționării unei cauze, atât în faza procesuală a fondului, cât și în căile de atac.
Analizând actele și lucrările dosarului, Înalta Curte constată că, în speță, obiectul acțiunii reclamantului îl constituie suspendarea executării actului administrativ reprezentat de Decizia de angajare a răspunderii solidare nr. DJ 5160/9.05.2019 emisă de Administrația Județeană a Finanțelor Publice Dolj, în temeiul dispozițiilor art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004.
Prin sentința recurată s-a admis cererea de suspendare a executării actului administrativ, reținându-se ca situație premisă că împotriva acestuia, reclamantul a formulat contestație administrativă care se află în procedura de soluționare.
Până la termenul de judecată stabilit la data de 27 februarie 2020 pentru soluționarea recursului, recurentul-reclamant a depus la dosar dovada faptului că acțiunea în anularea deciziei de antrenare a răspunderii solidare, emisă pentru intimatul A., a fost admisă în primă instanță, prin sentința nr. 425/22.11.2019 a Curții de Apel Craiova, secția contencios administrativ și fiscal, pronunțată în Dosarul nr. x/2019 .
Având în vedere că suspendarea executării unui act administrativ întemeiată pe dispozițiile art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 poate fi dispusă doar până la pronunțarea instanței de fond, Înalta Curte constată că recurenta-pârâtă din prezenta cauză nu mai justifică un interes procesual în susținerea cererii de recurs, atâta vreme cât finalitatea juridică a exercitării acestei căi de atac era aceea de a se respinge cererea de suspendare a executării solicitată până la pronunțarea instanței de fond, acest scop nemaiputând fiind atins, având în vedere că a intervenit soluționarea acțiunii în anulare de către instanța de fond, prin sentința nr. 425 din 22 noiembrie 2019.
Prin urmare, interesul de a acționa al recurentei-pârâte nu mai este actual, potrivit art. 33 din C. proc. civ., astfel că nu este îndeplinită condiția de exercitare a căii de atac referitoare la justificarea unui interes, în sensul art. 32 alin. (1) lit. d) din C. proc. civ., iar o eventuală soluție de admitere a recursului, ar fi lipsită de eficacitate juridică, fiind stins raportul juridic obligațional dedus judecății.
Pentru considerentele arătate și în temeiul dispozițiilor art. 496 alin. (1) din C. proc. civ., republicat, Înalta Curte va admite excepția lipsei de interes în susținerea recursului și va respinge recursul declarat de autoritatea pârâtă, ca fiind lipsit de interes.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E C I D E
Respinge recursul declarat de pârâta Direcția Generală Regională a Finanțelor Publice Craiova în numele Administrației Județene a Finanțelor Publice Dolj împotriva sentinței nr. 250 din data de 13 iunie 2019 a Curții de Apel Craiova, secția de contencios administrativ și fiscal, ca lipsit de interes.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 27 februarie 2020.